Elena Lavinia Craioveanu

Mulțumesc, domnule președinte.

O să dau citire declarației politice „Necesitatea stabilirii unui raport echilibrat între cifra de școlarizare acordată filierei teoretice și cea a filierei tehnologice, corelat cu cerințele pieței muncii din România”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ministerul Educației Naționale a lansat pentru dezbatere publică Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform, în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2018–2019.

În ultimii ani, România nu a beneficiat de o dezvoltare în ceea ce privește planul forței de muncă a absolvenților calificați ca urmare a încheierii studiilor la unitățile de învățământ profesional și tehnic. De aceea, se poate spune că este în scădere populația școlară calificată. Cauzele pentru o astfel de stare de fapt sunt multiple. O primă cauză o constituie inadecvarea planului de școlarizare la cerințele de pe piața muncii, apoi lipsa sau învechirea echipamentelor din atelierele de practică și, nu în ultimul rând, migrația muncitorilor calificați către alte țări, cu o economie mai puternică. Schimbările care au avut loc în economia românească după anul 1990 au determinat o lipsă de interes din ce în ce mai mare pentru învățământul profesional și tehnic. Mai mult, elevii și părinții și-au dorit să urmeze cursurile la învățământul de tip teoretic. Cererea pentru profesional și tehnic a scăzut considerabil, ceea ce a făcut ca multe dintre liceele industriale să solicite statutul de licee teoretice, iar școlile profesionale s-au desființat prin nealocarea cifrei de școlarizare. Din anul 2011 a fost reintrodus învățământul profesional și s-a încercat dezvoltarea sa prin implicarea directă a angajatorilor, astfel încât participarea lor la actul educațional să fie în mod direct și eficient.

Numai că trebuie să privim lucrurile corect și în mod realist. Învățământul profesional și tehnic a fost populat în permanență cu cei mai neperformanți dintre absolvenții clasei a VIII-a, mulți dintre ei cu medii la evaluarea națională sub nota 5 sau care nici măcar nu participă la evaluare la final de ciclu gimnazial.

De aceea, considerăm că un rol important în alegerea unei astfel de rute educaționale ar trebui să-l aibă consilierea și orientarea școlară, atât pentru elevi, cât și pentru părinți, desfășurată pe tot parcursul gimnaziului. Consilierea către o astfel de formă de învățământ necesită descoperirea abilităților pe care elevii le au și încurajarea acestora să se dezvolte în planul profesional, învingând barierele stigmatelor sociale, de care fug, de cele mai multe ori, părinții.

Trebuie subliniat și faptul că învățământul dual reprezintă un pas important în dezvoltarea învățământului profesional și tehnic. Reamintesc că învățământul profesional dual reprezintă o formă de învățământ în care educația primită într-o unitate de învățământ se împletește armonios cu învățarea la locul de muncă în cadrul unei companii, ceea ce conferă elevului posibilitatea de a se dezvolta în plan teoretic și practic, fiind mai ușoară integrarea în piața muncii.