Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 31 octombrie 2017.

Îl invit la microfon pe domnul Trufin Lucian.

Se pregătește domnul Oprea Mario.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are titlul „APIA a respectat calendarul plăților în avans, fermierii români au subvenții în conturi”.

## Stimați colegi,

Statul român sub guvernarea Partidului Social Democrat se dovedește a fi un partener corect și de încredere pentru agricultori, plătind pentru prima dată subvențiile la timp. Actualul Guvern este primul Executiv care reușește să respecte calendarul de plăți, în conformitate cu care, începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat plăți în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul agricol 2017–2018, aceștia urmând să primească 70% din banii pentru schemele directe pe suprafață și 85% pentru măsurile compensatorii.

Astfel, suma care a fost autorizată de sistem pentru plata avansului APIA se ridică la peste 750 de milioane de euro, iar procentul plăților a ajuns la 80% dintre beneficiari, sume care se regăsesc deja în conturile fermierilor. Aceste subvenții sunt acordate pentru a-i ajuta pe aceștia în campania agricolă din această toamnă.

Plata celor 750 de milioane de euro, de altfel o sumă foarte mare, reprezintă un efort considerabil din partea statului, pentru că aceste subvenții se plătesc în primul rând din bugetul țării și apoi se recuperează de la Uniunea Europeană.

Vreau să-i felicit pe toți factorii implicați în derularea acestei campanii, de la specialiștii din centrele locale APIA până la conducerea instituției, precum și pe domnul ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Petre Daea, care a depus eforturi conjugate pentru a finaliza la timp plata avansului.

Trebuie subliniat faptul că România a reușit performanța ca până astăzi să atragă 99,18% din subvenții, fiind prima țară din Uniunea Europeană cu un asemenea grad de accesare, iar prin Programul național de dezvoltare rurală – 1,564 de miliarde de euro, cu un miliard mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru este îmbucurător.

Și vă pot oferi date concrete și din județul Botoșani, județ al cărui profil economic este preponderent agrar. Astăzi, în urma analizei celor 35.214 cereri unice depuse, pentru o suprafață de 271.000 de hectare, au fost autorizați la plată 26.000 de fermieri, valoarea totală a cererilor plătite ridicându-se la suma de 27.690.000 de euro. Termenul final până la care APIA poate face plățile este data de 30 noiembrie, dar agenția a întreprins toate demersurile astfel încât banii să ajungă la fermieri până la data mai sus menționată.

Fac apel la fermieri să-și verifice conturile, pentru a se asigura că și-au primit subvențiile achitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, pentru a le putea utiliza în activitățile agricole. Acești bani oferă premisele unui nou an agricol bun, fermierii având posibilitatea să-și programeze eficient activitatea, fără a apela la credite agricole pentru achiziția de semințe, erbicide, tratamente fitosanitare, motorină sau utilaje. ## Stimați colegi,

Dacă în secolul al XIX-lea Mihail Kogălniceanu afirma că „agricultura este maica neamului omenesc care hrănește fiii săi”, astăzi, când ne confruntăm cu o criză alimentară la nivel mondial, trebuie să realizăm cu toții cât de important este să subvenționăm la timp această ramură economică.

Vă mulțumesc.

Senator Lucian Trufin.

Vă mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu și îl rog să se pregătească pe domnul senator Baciu Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi senatori,

În Dolj supraviețuirea a devenit o loterie, iar cazul femeii decedate la Filiași confirmă acest lucru.

Coaliția de guvernare a cerut voturi în schimbul unui program stufos, care printre altele cuprinde promisiunea de achiziționare a 5.000 de ambulanțe pentru satele din România.

La Filiași, într-un oraș cu 18.600 de locuitori, un om a murit fiind privat de șansa de a primi la timp prim ajutor, pentru că nu s-a găsit o salvare. Victima a fost transportată la urgențe cu o autoutilitară, pentru că singura ambulanță dotată din Filiași era indisponibilă.

Nu mă mai miră lipsa viziunii la nivel central sau mentalitatea pesedistă atât timp cât primarul, care se face că gestionează orașul Filiași, crede că achiziționarea celor 46 de plasme din saloanele spitalului sunt prioritate locală și că această cheltuială reflectă, chipurile, calitatea serviciilor medicale, nu primul ajutor dat muribunzilor de pe străzi. Pentru că pentru PSD este important punctajul, nu integritatea și sănătatea cetățenilor.

Adevărul este că Serviciul Județean de Ambulanță Dolj funcționează la cota de avarie și intervine la urgențe cu echipamente depășite, neperformante, parcul auto al ambulanței doljene fiind uzat în proporție de 70%.

În paralel cu angajamentul de a reînnoi parcul auto al ambulanțelor, actualul Guvern a promis în campania electorală că de la 1 aprilie – 1 aprilie! – va demara procedurile necesare pentru realizarea programului de achiziționare a 5.000 de ambulanțe pentru satele din România. Gradul de implementare este de 0%.

Nu este pentru prima dată când PSD promite că va achiziționa ambulanțe pentru satele din România. Domnul Liviu Dragnea a fost ministru pentru administrație și dezvoltare regională și a declarat la audierile din comisiile parlamentare că își dorește adoptarea de către Guvern a unui pachet minimal de infrastructură la sate, care să includă, printre altele, ambulanțe și mașini de pompieri.

Pe lângă faptul că niciun sat nu a văzut vreo ambulanță, nici măcar orașele nu beneficiază de sprijin în acest sens. Dotarea cu ambulanțe necesită angajarea unui personal specializat suplimentar, aproximativ 30.000 de persoane noi: 15.000 de șoferi de ambulanțe și 15.000 de cadre medicale. Pentru fiecare post permanent ar fi nevoie de cinci persoane care să asigure o activitate continuă, ceea ce face ca acest program să fie nerealist, în lipsa posibilităților de a susține

## **Domnul Cornel Popa:**

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul Baciu să aibă răbdare două secunde, că domnul senator Marian Pavel a cerut drept la replică.

## Mulțumesc.

## **Domnul Marian Pavel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Stimate coleg,

Din descrierea dumneavoastră constat că avem o situație dezastruoasă în România sub guvernarea PSD. Și mai ales în Dolj!

O să fac o intervenție scurtă și o să fac apel la memorie. Cu mai puțin de patru luni în urmă, dumneavoastră personal v-ați dus în fața electoratului din Craiova și ați făcut, probabil, aceleași afirmații pe care le faceți și astăzi în plenul Parlamentului.

Eu constat două lucruri: ori dumneavoastră nu sunteți credibil, ori ceea ce ați spus sunt minciuni, dat fiind faptul că dumneavoastră ați luat mai puțin de 50% din scorul pe care l-a luat PSD-ul.

Vă mulțumesc frumos.

Îl rog să poftească la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe și, de asemenea, pe doamna senator Federovici Doina Elena să se pregătească pentru următorul cuvânt la microfon.

Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, senator Gheorghe Baciu.

## Stimați colegi,

Se zice din bătrâni că dacă unul îți spune că ești beat de nu mai știi pe ce lume trăiești, îl poți ocărî, dar, dacă îți spun mai mulți același lucru, te duci să te dregi.

Pentru cei care nu știu ce înseamnă „a se drege”, înseamnă „a se repara” sau, prin extensie, „a se însănătoși”.

Pentru cei care nu știu sau au uitat, sectorul sanitar este cel care însănătoșește, cel care drege.

Recent, nu unul, ci peste 8.000 de angajați din sistemul sanitar al vieții noastre sociale au ieșit din nou în stradă, pentru a reaminti aceste adevăruri știute de toată lumea, dar făcute uitate de către unii guvernanți, protestând împotriva bolilor sistemului vieții noastre social-democrate. Au ieșit ca să se dreagă de situația politică actuală, care se poate intitula și beția puterii, care îi face pe cei care se îmbată de ea să nu mai realizeze pe ce lume trăiesc.

Este drept, nu au mai fost atât de mulți pe cât ne-am fi așteptat, mulți dintre participanții de altădată renunțând la luptă și părăsind nu numai sistemul, ci și țara.

În județul Covasna au rămas doar 100 de medici de familie titulari: 55 în mediul urban și 45 în cel rural. Mai mult de jumătate dintre ei au sau se apropie de vârsta de pensionare. Sunt trei comune (Valea Mare, Malnaș și Poian) în care nu există medici de familie, în perspectivă urmând ca locuitorii din alte 23 de comune să nu mai poată beneficia de asigurarea asistenței sanitare primare.

Din datele furnizate de direcția sanitară județeană, lipsa cadrelor medicale face ca în prezent să funcționeze doar un singur centru de permanență, în zona Baraoltului, deși ar fi necesar încă unul, cu cinci-șase medici, care

să descongestioneze solicitările de urgență adresate Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe. În municipiul reședință de județ, din 30 de medici de familie, mai mult de două treimi au vârste de peste 60 de ani și vor părăsi sistemul în anii imediat următori.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna senator Federovici Doina Elena, să poftiți la microfon.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice pe care o voi susține astăzi este „Transferul contribuțiilor din dreptul angajatorului în dreptul salariatului”.

## Distinși colegi,

În ultima perioadă, în spațiul public a existat o largă dezbatere cu privire la trecerea contribuțiilor din dreptul angajatorului în dreptul salariatului. În scurt timp, această măsură va ajunge pe masa Parlamentului, iar noi, senatorii, alături de colegii de la Camera Deputaților, va trebui să ne pronunțăm asupra acestei legi.

Având în vedere că această măsură îi vizează pe cei aproape cinci milioane de salariați din România, cred că ar trebui să avem o discuție onestă, colegială, constructivă, dincolo de mistificațiile apărute, cu sau fără intenție, în spațiul public.

În primul rând, într-o discuție onestă va trebui să înlăturăm cu totul afirmația că salariile vor scădea. Nu va scădea niciun salariu, iar calculele matematice arată în mod clar acest lucru. Trebuie să admitem că aceste măsuri vor aduce o creștere sensibilă a salariilor și în mod cert nu vor duce la scăderea lor.

Fără a lua în calcul deducerile celor care au în întreținere copii, acest transfer al contribuțiilor de pe coloana angajatorului pe coloana salariatului va aduce creșteri foarte ușoare ale salariului net.

De exemplu, dacă luăm în calcul salariul mediu brut din prezent, de 3.200 de lei, salariul net primit de salariat este de 2.244 de lei. Pentru un astfel de salariat din mediul privat, transferul contribuțiilor va conduce la un salariu net de 2.246 de lei, iar pentru cel din sistemul bugetar va fi de 2.340 de lei. Dacă însă vom lua în calcul deducerile personale, care cresc cu peste 60%, atunci salariile tuturor, și ale bugetarilor, dar și ale angajaților din mediul privat, se vor majora, pentru toți cetățenii. Deci românii vor avea mai mulți bani în buzunar după introducerea acestei măsuri.

Se ridică de bună seamă întrebarea: de ce este nevoie de această măsură? Ei bine, măsura este necesară pentru asigurarea principiului contributivității fiecărui cetățean atât la sistemul de pensii, cât și la cel de sănătate.

Vă mulțumim foarte mult.

DUPĂ PAUZĂ

O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana.

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Obiectul declarației mele politice de astăzi este „Virusul separatismului în țările Europei Occidentale”.

Stimați colegi,

În contextul situației tensionate din Catalonia, provincie din nord-estul Spaniei în care trăiesc și muncesc și, mai nou, se simt amenințați foarte mulți conaționali, am ales ca subiect al declarației mele politice de astăzi să vorbesc despre pericolul răspândirii acestei adevărate „gripe spaniole”, cum o numesc unii analiști de politică externă.

Doamnelor și domnilor,

Terorismul ca flagel are un contracandidat redutabil, care până acum a pândit mocnit de sub mănușa de catifea a unei Europe a națiunilor: separatismul din țările occidentale. După destrămarea Uniunii Sovietice și a Iugoslaviei, părea că nimic semnificativ nu se poate întâmpla pe frontul de vest al Europei. Și totuși granițele Europei vestice, neclintite de foarte multă vreme, au început să pară multor popoare prea strâmte. Europa globală, aparent un spațiu idilic și generos, este de mult timp teatrul de operațiuni pentru conflicte latente naționaliste și identitare.

Predictibilă încă din septembrie 2014, de la referendumul din Scoția, mișcarea separatistă de amploare din Catalonia a aprins fitilul revoltei într-o zonă foarte sensibilă a Europei. Până de curând cu un nivel ridicat de autonomie culturală și politică și cu propriul parlament regional, catalanii nu s-au mulțumit cu privilegii de acest gen, ci au țintit direct spre fructul oprit de o austeritate generală, dublată și de o intransigență administrativ-economică, văzută de unii prea exagerată. Catalanii țintesc acum spre o autonomie economică, considerându-se dezavantajați prin comparație cu restul Spaniei încă din anii adâncirii crizei economice mondiale. O încercare simbolică sau informală de revoltă în eprubetă a mai existat și în noiembrie 2014, când Parlamentul spaniol a decretat drept ilegal votul pentru independența celor aproape două milioane de catalani.

Istoria promite să se repete însă, atât în Scoția, cât și în Catalonia. În Scoția, pretextul este dat de Brexit și de faptul că scoțienii, deși au respins inițial independența prin referendum, acum își doresc să rămână în Uniunea Europeană, deci s-au schimbat „circumstanțele material”, potrivit premierului scoțian Nicola Sturgeon.

Vă mulțumesc tare mult, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan.

Bună dimineața!

Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Alarmă la nivelul pieței muncii!”. În județul Giurgiu, ca și la nivel național, este necesară o analiză riguroasă a necesarului din ce în ce mai mare

de forță de muncă calificată. Au fost situații în care unele firme nu au avut de unde să angajeze tineri sau muncitori calificați și au fost nevoite să aducă oameni din alte zone pentru a finaliza anumite lucrări.

În prezent, școlile de meserii sunt puține și nu-i atrag pe elevi. Din cele 35.000 de locuri disponibile în învățământul profesional și tehnic, cam jumătate au rămas neocupate, în contextul în care rata șomajului în rândul tinerilor din România este aproape 21%, peste media europeană.

Deși legislația recentă din România permite statului să ofere angajatorilor subvenții pentru absolvenții de învățământ superior și pentru cei cu studii medii, se impune ca autoritățile, angajatorii sau companiile interesate de forță de muncă calificată, inspectoratele școlare județene și agențiile județene de ocupare a forței de muncă să conceapă planuri de dezvoltare a școlilor de arte și meserii și de creștere a numărului de locuri la clasele profesionale, pentru a forma muncitori ale căror competențe profesionale să răspundă cerințelor actuale de pe piața muncii.

Compania Națională de Investiții ia în calcul chiar construirea și reabilitarea unor internate vizând aceste clase de meserii, însă necesită adoptarea unei strategii care să permită să li se asigure elevilor burse lunare pe durata anilor de studii în care învață o meserie, să li se confirme că după terminarea școlii vor avea locuri de muncă garantate, bine plătite.

Latura aplicativă trebuie să fie pregnantă în formarea tinerilor, pregătirea practică generală, concretă într-o meserie să facă posibilă angajarea calificată a tânărului imediat după terminarea școlii. Cu alte cuvinte, în prezent, după terminarea liceului, absolvenții noștri nu sunt pregătiți să dea piept cu viața și să-și găsească propriul echilibru financiar, profesional, drumul și rostul în societate.

Vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Modernizarea infrastructurii sanitare în județul Iași”.

Sănătatea este un domeniu de impact social major, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici. Despre sistemul de sănătate din România a început să se vorbească după cel de-al Doilea Război Mondial, când fondurile necesare desfășurării tuturor activităților din sistem erau asigurate în totalitate de stat. Procesul de reformă a sistemului de sănătate din România a început în 1990. După patru ani au fost legiferate o serie de măsuri care au propus un sistem mai descentralizat, pluralist. De-a lungul timpului, guvernanții au înțeles acest lucru și au acordat importanța cuvenită unui sistem care se constituie într-unul din cei mai importanți piloni de dezvoltare a țării.

Una dintre prioritățile actualului program de guvernare o constituie îmbunătățirea infrastructurii sanitare la nivel național. Pacienții din România trebuie să fie în centrul preocupărilor administrației, pentru a beneficia de aceleași condiții de diagnostic și tratament precum pacienții din statele Uniunii Europene.

Pe lângă speranța de viață și standardele de calitate a vieții, starea de sănătate a populației are o influență considerabilă asupra productivității, inovației și competitivității unui stat. Sănătatea înseamnă bunăstare. Pe de altă parte, o stare precară de sănătate are un impact nu doar asupra populației, ci și asupra guvernelor, o mare parte a cheltuielilor administrative fiind alocate pentru boli și dizabilități, ceea ce generează inegalități economice și sociale. O populație bolnavă înseamnă mai puțină forță de muncă. Sănătatea în ansamblul său trebuie percepută ca o investiție, și nu ca un cost.

Lipsa investițiilor din sistemul de sănătate s-a văzut cel mai mult în exodul medicilor români plecați să profeseze în străinătate. Unele măsuri adoptate de Guvern vin în contracararea acestei migrații. Creșterea salariilor personalului medical, dar și adoptarea unui plan coerent de investiții pentru modernizarea infrastructurii sanitare sunt măsuri importante luate într-un domeniu neglijat de alte guvernări.

## **Domnul Cornel Popa:**

Înainte să-l rog pe domnul senator Mihail Radu să vină la microfon, domnul senator Vela dorește un drept la replică.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Am ascultat cu multă atenție declarația politică a colegului nostru, aflând cât de grozav este ministrul sănătății și ce minuni a făcut actualul Guvern în acest domeniu.

Aș dori doar să-i aduc aminte colegului nostru, distinsului senator, că tot în acest mandat s-a înregistrat un fenomen dramatic legat de copiii României, pentru că, din punct de vedere managerial, Ministerul Sănătății nu a reușit să achiziționeze un vaccin care ar fi rezolvat această problemă.

Știți cu toții că a fost o epidemie de rujeolă, că au fost foarte multe cazuri și foarte multe decese. Nu vreau să intervin cu date concrete, vreau să vă spun doar că 16 decese ale copiilor nevaccinați au făcut ca județul Caraș-Severin, pe care îl reprezint, care este pe primul loc în cazul îmbolnăvirilor de rujeolă – 721 de cazuri înregistrate la începutul acestui an... –, au făcut toate acestea din Ministerul Sănătății și din domnul ministru, în istoria și în evoluția acestui domeniu sanitar postrevoluționar, ca perioada aceasta să fie cea mai neagră din tot ceea ce a însemnat o evaluare de calitate a ministerului.

Așadar, domnule coleg, cu tot respectul, dincolo de clădiri care s-au făcut în județul Iași, vreau să vă spun că sunt foarte mulți copii care au murit în alte județe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează „Situația lucrătorilor detașați”.

Intervenția mea de astăzi dorește să puncteze o decizie extrem de importantă în plan european și care-i afectează direct pe mulți dintre românii care lucrează în străinătate.

Este vorba de decizia de la începutul săptămânii trecute de la Bruxelles prin care miniștrii muncii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra perioadei de muncă a lucrătorilor detașați, un acord care urmează să intre în vigoare în 2021, deci peste patru ani, și stabilește că perioada maximă în care o persoană poate fi detașată la muncă într-un alt stat european este de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire cu alte șase. Această prelungire, la cererea motivată a firmei la care lucrează.

Acum, această perioadă este de doi ani. După această perioadă, un an, maximum un an și jumătate, dacă rămâne pe piața vestică, lucrătorul detașat își va plăti taxele în țara în care lucrează. Sectorul transporturilor nu este afectat de această schimbare a directivei muncitorilor detașați.

Discuțiile nu sunt recente. Au fost țări, printre care și Franța, care au cerut în mod explicit reducerea acestei perioade, argumentând că detașarea muncitorilor pe o perioadă de doi ani creează inechități între state. Potrivit Eurostat, în Europa muncesc aproape două milioane de lucrători detașați. Cei mai mulți vin din țările Europei de Est și foarte, foarte mulți români.

De ce v-am adus în discuție acest subiect? Pentru că este un subiect pe care trebuie să păstrăm toată atenția. Negocierile de săptămâna trecută au fost destul de tensionate și urmează votul din Parlamentul European pe textul agreat.

Spuneam mai devreme de faptul că, după expirarea perioadei de ședere de un an și jumătate, lucrătorii români vor trebui să-și plătească taxele în țara în care lucrează. Asta îmi oferă prilejul să aduc în discuție un alt subiect cu care mă confrunt din ce în ce mai des. Numeroși români stabiliți în străinătate, în diaspora, îmi aduc în atenție diverse situații în care sunt puși de autoritățile române, deși au domiciliul stabil în alte state de foarte mulți ani. Toți aceștia reclamă dubla fiscalizare din partea statului român, deși sunt plătitori de taxe și impozite, potrivit legilor naționale, în statul de rezidență, care nu mai este România.

Vă mulțumesc.

O invităm la microfon pe doamna senator Arcan Emilia.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Politici și echitate socială”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În legătură cu cerința unei mari echități în lumea contemporană, s-a desfășurat de curând un concurs al mai multor împrejurări care m-au determinat să abordez această temă.

Mai întâi, Parlamentul European a cerut, săptămâna trecută, Comisiei Europene să acționeze pentru punerea în aplicare a legislației privind venitul minim în Europa, pentru a preveni sărăcia, care afectează zeci de milioane de oameni din Uniunea Europeană.

În această privință sunt de acord cu poziția parlamentarilor europeni ai PSD, care consideră benefică propunerea raportorului european referitoare la elaborarea unui concept la nivelul Uniunii Europene privind obiectivele comune pentru sistemele naționale de venit minim, pentru a crea condiții egale între statele membre.

Pentru aceasta, ar fi utilă realizarea de către Comisie a unei evaluări a impactului sistemelor de venit minim în Uniunea Europeană, cu monitorizare și raportare periodică în perspectiva unor acțiuni viitoare. În plus, atunci când sunt vizate sistemele de venit minim, statele membre trebuie să ia în considerare pragul de risc de sărăcie, stabilit de Eurostat la 60% din venitul mediu național echivalat disponibil, împreună cu alți indicatori.

În al doilea rând, tot la această problemă vine și anunțul Guvernului României potrivit căruia în bugetul pentru anul viitor se prevede un salariu minim brut de 1.900 de lei. Totodată, pensia minimă urcă la 640 de lei, iar valoarea punctului de pensie la 1.100 de lei.

Prin aceste măsuri, România se înscrie în cursul de evitare a pragului de risc de sărăcie stabilit la nivelul Uniunii Europene, în sensul că 1.900 de lei salariul minim este peste 60% din salariul mediu pe economie.

În același timp, nu numai că răspundem unei cerințe formulate la nivel european, ci răspundem și adversarilor noștri politici care acuză guvernarea PSD–ALDE că adoptă doar măsuri de dreapta, ignorându-și propriul electorat. Iată că nu au dreptate nici în acest punct, iar salariații și pensionarii, în general, oamenii care trăiesc de pe urma muncii depuse, pot aprecia politicile sociale promovate de alianța PSD–ALDE.

Și noi vă mulțumim.

O invit la microfon pe doamna senator Craioveanu Elena Lavinia.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să dau citire declarației politice „Necesitatea stabilirii unui raport echilibrat între cifra de școlarizare acordată filierei teoretice și cea a filierei tehnologice, corelat cu cerințele pieței muncii din România”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ministerul Educației Naționale a lansat pentru dezbatere publică Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform, în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2018–2019.

În ultimii ani, România nu a beneficiat de o dezvoltare în ceea ce privește planul forței de muncă a absolvenților calificați ca urmare a încheierii studiilor la unitățile de învățământ profesional și tehnic. De aceea, se poate spune că este în scădere populația școlară calificată. Cauzele pentru o astfel de stare de fapt sunt multiple. O primă cauză o constituie inadecvarea planului de școlarizare la cerințele de pe piața muncii, apoi lipsa sau învechirea echipamentelor din atelierele de practică și, nu în ultimul rând, migrația muncitorilor calificați către alte țări, cu o economie mai puternică. Schimbările care au avut loc în economia românească după anul 1990 au determinat o lipsă de interes din ce în ce mai mare pentru învățământul profesional și tehnic. Mai mult, elevii și părinții și-au dorit să urmeze cursurile la învățământul de tip teoretic. Cererea pentru profesional și tehnic a scăzut considerabil, ceea ce a făcut ca multe dintre liceele industriale să solicite statutul de licee teoretice, iar școlile profesionale s-au desființat prin nealocarea cifrei de școlarizare. Din anul 2011 a fost reintrodus învățământul profesional și s-a încercat dezvoltarea sa prin implicarea directă a angajatorilor, astfel încât participarea lor la actul educațional să fie în mod direct și eficient.

Numai că trebuie să privim lucrurile corect și în mod realist. Învățământul profesional și tehnic a fost populat în permanență cu cei mai neperformanți dintre absolvenții clasei a VIII-a, mulți dintre ei cu medii la evaluarea națională sub nota 5 sau care nici măcar nu participă la evaluare la final de ciclu gimnazial.

## Și noi vă mulțumim.

Dacă nu mai este nimeni altcineva, înainte să declarăm închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, vă citesc lista senatorilor care au depus la secretariat declarațiile politice.

Așadar, pe lângă cei care au fost la microfon astăzi, au depus declarații politice la secretariat: Pațurcă Roxana Natalia, Brăiloiu Tit Liviu, Mihu Ștefan, Bodog Florian Dorel, Moga Nicolae, Bădălău Niculae, Cârciumaru Florin, Smarandache Miron Alexandru, Țuțuianu Adrian, Botnariu Emanuel Gabriel, Nicoară Marius Petre, Cristina Ioan, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Toma Cătălin Dumitru, Pereș Alexandru, Țapu-Nazare Eugen, Popa Cornel, Vela

Ion Marcel, Bulacu Romulus, Caracota Iancu, Mirea Siminica, Ghica Cristian și Iriza Scarlat.

Și domnul Goțiu.

Scuze. Și domnul Goțiu Remus Mihai. Scuze.

Și domnul Bădulescu.

## **Domnul Cornel Popa:**

Da, și domnul Bădulescu Dorin Valeriu. Mulțumesc.

Vă doresc o zi cât mai rodnică!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Începem ședința de plen de astăzi.

O să-l invit la microfon pe domnul secretar Pavel, pentru a face un apel nominal, să vedem dacă avem cvorum.

## **Domnul Marian Pavel:**

|**Domnul Marian Pavel:**|| |---|---| |Bună dimineața!<br>Alexandrescu Vlad Tudor<br>Andronescu Ecaterina<br>Arcan Emilia<br>Arcaș Viorel<br>Avram Nicolae<br>Baciu Gheorghe<br>Badea Viorel Riceard<br>Bădălău Niculae|absent<br>prezentă<br>absentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Bădulescu Dorin Valeriu<br>Băsescu Traian|prezent<br>absent| |Benea Adrian Dragoș<br>Bodog Florian Dorel|prezent<br>Guvern| |Botnariu Emanuel Gabriel<br>Brăiloiu Tit Liviu|prezent<br>prezent| |Breaz Valer Daniel|absent| |Bulacu Romulus|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadariu Constantin Daniel|prezent| |Caracota Iancu|prezent| |Cazan Mircea Vasile|absent| |Cazanciuc Robert Marius|| |Cârciumaru Florin|prezent| |Chirteș Ioan Cristian|prezent| |Chisăliță Ioan Narcis|prezent| |Chițac Vergil|prezent| |Cîțu Florin Vasile|prezent| |Coliban Allen|prezent| |Corlățean Titus|prezent|

Costoiu Mihnea Cosmin Pavel Marian prezent Covaciu Severica Rodica prezentă Pațurcă Roxana Natalia prezentă Craioveanu Elena Lavinia prezentă Pauliuc Nicoleta absentă Crețu Gabriela prezentă Pănescu Doru Adrian prezent Cristina Ioan absent Pereș Alexandru absent Császár Károly Zsolt prezent Pîrvulescu Eugen absent Cseke Attila Zoltán prezent Pop Gheorghe Dan Carmen Daniela Guvern Pop Liviu Marian prezent, Dănăilă Leon prezent Guvern Deneș Ioan prezent Popa Cornel prezent Derzsi Ákos prezent Popa Ion absent Diaconescu Renică Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Diaconu Adrian Nicolae concediu Preda Radu Cosmin prezent Dinică Silvia Monica prezentă Presadă Florina Raluca prezentă Dinu Nicoleta Ramona prezentă Resmeriță Cornel Cristian prezent Dircă George Edward prezent Romașcanu Lucian Guvern Dogariu Eugen prezent Rotaru Ion absent Dumitrescu Cristian Sorin Ruse Mihai prezent Dumitrescu Iulian absent Salan Viorel prezent Dunca Marius Alexandru Guvern Savin Emanoil prezent Fălcoi Nicu prezent Sbîrnea Liliana prezentă Federovici Doina Elena prezentă Scântei Laura Iuliana absentă Fejér László Ödön prezent Sibinescu Ionuț prezent Fenechiu Cătălin Daniel prezent Silistru Doina prezentă Fifor Mihai Viorel Guvern Simionca Ioan prezent Filipescu Răducu George prezent Domnule președinte, Ganea Ion delegație Au răspuns „prezent” până în momentul de față 87. Deci Ghica Cristian absent avem. Gorghiu Alina Ștefania prezentă Goțiu Remus Mihai absent **Domnul Iulian Claudiu Manda:** Hadârcă Ion prezent Vă mulțumesc, domnule secretar. Hărău Eleonora Carmen absentă Suntem în cvorum. Înțeleg că avem 87 de colegi prezenți. Ilea Vasile delegație Ședința este condusă de subsemnatul, asistat de domnii Ilie Viorel Guvern secretari Marian Pavel și Ion Marcel Vela. Ionașcu Gabi prezent Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Iordache Virginel prezent Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Iriza Scarlat absent Nu sunt. László Attila prezent Atunci

Au răspuns „prezent” până în momentul de față 87. Deci avem.

Vă mulțumesc, domnule secretar. Suntem în cvorum. Înțeleg că avem 87 de colegi prezenți. Ședința este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Cu 69, din 87, de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Atunci

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru pentru perioada 6–11 noiembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 6 noiembrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri; – marți, 7 noiembrie: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, joi, 8, respectiv 9 noiembrie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 10, respectiv 11 noiembrie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci

Stimați colegi,

Vă informez că Grupul PNL a depus o moțiune simplă intitulată „«Finanțista» ministrului Mișa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit”.

Vă informez că a fost verificat dacă sunt îndeplinite procedurile regulamentare, respectiv numărul de semnatari. Sunt 39 de colegi de la PNL și USR care au semnat... și PMP, motiv pentru care moțiunea simplă...

Pe procedură.

Imediat...

...motiv pentru care moțiunea simplă, îndeplinind aceste condiții de formalitate, își va lua circuitul constituțional, conform..., constituțional, legal și regulamentar, în conformitate cu art. 154–156 din Regulamentul Senatului.

O intervenție pe procedură, domnul Mario Oprea.

Domnule senator, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar o precizare să fac: moțiunea simplă a fost depusă din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, USR și PMP.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru precizare.

Ea a venit depusă doar de dumneavoastră. Am crezut că e din partea PNL, dar i-am văzut și pe ceilalți colegi care au semnat această moțiune simplă.

Intrăm în dezbaterile pe ordinea de zi.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L300/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Doamna Alina Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sunt două inițiative: una a fost respinsă ieri în Comisia juridică, alta este astăzi pe ordinea de zi, cu raport de respingere.

Inițiativa legislativă e una foarte simplă și nu vreau să intru în teorii juridice și nici în argumente de drept comparat, dar ea spune în felul următor: „Persoanele care sunt condamnate definitiv au interdicție de a candida pentru Parlamentul României.”

E o inițiativă, spun eu, extrem de simplă. Nu se încalcă nicio prezumție de nevinovăție, nu vorbim de persoane care sunt în cursul urmăririi penale, nu vorbim de niciun fel de altfel de încălcare de drepturi, vorbim de o inițiativă care are o prevedere simplă, morală, justă, cred că actuală, racordată la nevoile societății românești. O persoană care a fost condamnată definitiv nu are de ce să candideze pentru demnitatea de parlamentar în România.

Eu știu care e trendul astăzi în Parlamentul României, în majoritatea PSD–ALDE. Înțeleg că orice fel de persoană care este urmărită penal sau condamnată penal este o victimă a sistemului și merită orice fel de stipendiu din partea dumneavoastră, dar vă rog să analizați rațional care ar fi imaginea Parlamentului în continuare dacă girăm genul acesta de candidatură. Mai rămâne, în condițiile în care veți insista să votați raportul negativ al comisiei, să schimbăm legea astfel încât să nu poată candida la Parlamentul României decât persoane candidate. Adică ajungem să întoarcem piramida valorilor în România și în societatea românească. Extrem de nesănătos acest proces!

Îi rog pe colegii mei să aibă încredere în acest proiect, să se aplece în analiza acestui proiect simplu, de un articol, și să încerce să înțeleagă cam care este... făcând abstracție de calitatea de condamnat definitiv, evident, a domnului Dragnea, să încerce să înțeleagă că Parlamentul României este o instituție care trebuie respectată de toată lumea. Și, ca să obținem acest respect, trebuie să ne respectăm noi pe noi înșine.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Fenechiu, înțeleg că doriți o intervenție tot în calitate de inițiator? Aveți o altă inițiativă sau un alt punct de vedere?

Vă rog, microfonul 2.

Probabil că, la întrebarea dumneavoastră dacă am un alt punct de vedere, probabil că nu pot să am un alt punct de vedere, de vreme ce am semnat aceeași inițiativă. Am însă un alt argument în sensul inițiativei care se găsește astăzi în fața noastră.

Ne plângem – și o facem de foarte multă vreme – în legătură cu încrederea pe care o au românii în Parlamentul României. Ne place sau nu ne place, una peste alta, Parlamentul României este o sumă de persoane care reprezintă nu doar poporul, ci și instituția care astăzi, iată, este chemată să voteze dacă suntem deciși sau nu să curățăm viața politică românească, să dăm un exemplu de moralitate și un exemplu de bine, în ultimă instanță. În momentul în care am venit cu această inițiativă, am avut în vedere împrejurarea că, așa cum a spus colega mea, noi nu mai discutăm aici de o prezumție de nevinovăție, care, în momentul când există o hotărâre definitivă, nu mai este în discuție, ci discutăm despre mesajul pe care îl dăm românilor.

Ne dorim să avem o clasă politică mai presus de orice dubiu? Pentru că, din punctul meu de vedere și probabil al colegilor care au inițiat această lege împreună cu mine, o persoană care este condamnată nu va putea în niciun fel să elimine dubiile care există asupra moralității și asupra conduitei ei. Și atunci, dacă vrem cu adevărat să curățăm Parlamentul României, să dăm o dovadă a faptului că ne dorim să aibă o imagine și să beneficieze de încrederea românilor, eu cred că nu există altă variantă, dacă nu suntem ipocriți, decât să o votăm.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții în numele inițiatorilor? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, de fapt reprezentantul Executivului, domnul vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, domnul Florin MitulețuBuică, pentru a prezenta punctul de vedere.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

## **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _– vicepreședinte_

_al Autorității Electorale Permanente_ **:**

## Bună ziua!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă, bazându-se pe reglementările internaționale, pe recomandările Comisiei de la Veneția, pe Declarația Universală a Drepturilor Omului, reglementările constituționale, precum și pe Legea nr. 208, aflată în vigoare, care limitează accesul la funcția de parlamentar, fără a critica pe fond soluția instituirii interdicției de a candida, în cazul persoanelor care au fost condamnate definitiv, nu susține adoptarea propunerii legislative în forma propusă de către inițiatori.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci declar închise dezbaterile generale și, fiind vorba despre o propunere legislativă cu caracter organic...

- Doreați să interveniți dumneavoastră? Vă rog. Mă scuzați.

- Ați ridicat mâna după ce am spus că încheiem. Facem

- pentru dumneavoastră o excepție.

Vă rog, microfonul central.

- E în regulă. Înțeleg că sunt eu mai rapid ca

- dumneavoastră.

Vă rog, doamna senator Presadă, microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România susține această inițiativă, credem că este extrem de necesară, mai ales pentru a reda încrederea românilor în Parlamentul României. Această instituție „se bucură” de o încredere din ce în ce mai scăzută din partea cetățenilor. Uniunea Salvați România are un obiectiv politic asumat, și anume „politică fără penali, un Parlament fără penali”.

Și să nu uităm că dacă respingem această inițiativă am face o mare nedreptate tuturor acelor profesii sau categorii profesionale care au nevoie de un cazier judiciar curat atunci când trebuie să se prezinte la angajare. Este inadmisibil ca pentru a fi paznic într-o farmacie, într-un spital să ai un cazier juridic curat, iar pentru a fi parlamentar să poți să vii cu un dosar penal în spate.

Vă îndemnăm să votați împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale, iar votul asupra propunerii legislative va fi exercitat săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L328/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți sau dacă se dorește.

Domnul senator Tánczos Barna, microfonul central. O secundă. Rog stafful, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am avut mai multe dezbateri pe această temă în ultimii ani.

A reglementa la nivel central, prin lege, numărul de câini care să păzească turmele de oi și de vite în țară este o decizie greșită, din punctul meu de vedere. Nu există guvern, nu există minister, nu există specialiști la București sau în Parlamentul României care să știe mai bine problemele din anumite zone ale țării decât primarii, fermierii din zonă, asociațiile fermierilor din zonă. Și ceea ce am propus eu prin această inițiativă legislativă este a reglementa acest număr al câinilor care să păzească turmele la nivel local, la nivelul UAT-urilor, prin acel regulament de pășunat, care, mai nou, este un document obligatoriu și sunt în fază de elaborare toate... în toată țara, în toate comunele și orașele țării. Prin acest regulament de pășunat s-ar putea reglementa foarte exact, în funcție de nevoi, de probleme, de pericole, numărul acestor câini care să ajute ciobanii în păzirea, ocrotirea turmelor.

Am auzit punctul de vedere al ministerului. Cred că este un punct de vedere greșit.

Transhumanța în România, astăzi, pe sistemul de acum 100-150 de ani, înseamnă tulburarea posesiei, înseamnă nerespectarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, înseamnă nerespectarea Constituției de astăzi a țării. A trece cu turmele prin toate terenurile, prin toate pășunile, prin toate lanurile de grâu este o tulburare a posesiei și o nerespectare a dreptului de proprietate.

Înțeleg că a reglementa pe plan local ar însemna să creăm disensiuni și reglementări care să se bată cap în cap, de la o comună la cealaltă. Nu cred că este adevărat.

Vă cer să susțineți această inițiativă legislativă și să votați pentru aprobare. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Istrate Ștețco, de la Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Istrate Stetco** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține acest proiect de act normativ, întrucât, așa cum spunea și domnul senator, în punctul de vedere al Guvernului se spunea că s-ar reglementa prin hotărâri ale consiliului local și nu s-ar putea reglementa în mod unitar la nivel național.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru, microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acestei legi, în vederea stabilirii de către autoritățile publice locale, după consultarea gestionarilor faunei cinegetice și a reprezentanților fermierilor, a numărului de câini care însoțesc turmele sau care sunt folosiți pentru paza stânelor.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, s-a hotărât adoptarea unui raport de respingere a acestei propuneri legislative, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Legea are caracter ordinar. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Domnul senator Baciu.

## Bună ziua!

Când Senatul României se ocupă de lucruri din astea minore, am văzut ce am pățit, în mandatul trecut, când a trebuit să vină o forță de ordine exterioară Senatului și SPP-ului, adică acei ciobani din toată țara, să ne spună că nu facem bine când reglementăm de la nivel de Senat numărul de câini și fel de fel de intervenții.

Chiar dacă vânătorii sunt cei care... sau cei care practică acest sport, să-i zicem, de plăcere, fac presiuni și intervenții la diferite nivele, nu este bine ca acest lucru să fie reglementat de la centru. Este bine ca fiecare administrație publică locală, care are în gestiune pășunile și toate aceste trupuri de pășune și chiar și fondul cinegetic care s-a extins și pe trupuri de pășune, să-și reglementeze singură acest număr de câini. Este altceva dacă ne gândim la faptul că câinii respectivi, câinii de pază care însoțesc turmele respective, au și un jujeu sau țimbleu, cum îi zice în diferite părți ale țării, să nu poată ataca vânatul, dar nu putem să stabilim de la centru.

Deci Comisia pentru agricultură a stabilit ca mai bine să se ocupe fiecare unitate administrativ-teritorială de acest lucru, și nu să luăm măsura la nivel central. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții?

Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

Acest proiect legislativ urmărește un principiu despre care tot vorbim și câteodată nu-l aplicăm. Nici la lucruri minore, chiar dacă e vorba de numărul de câini. Vorbește despre descentralizare, vorbește despre faptul că, în lucrurile care privesc comunitățile locale, acele comunități locale decid.

Am auzit aici reprezentantul Guvernului. Îmi cer scuze, dar eu n-o să pot să fiu de acord ca Guvernul, oricare ar fi el, în București, administrația publică centrală, să decidă în mod unitar numărul de câini care sunt la stâne sau păzesc turmele. Este o luptă, dacă vreți, între ideea centralizării și ideea descentralizării. Noi, de-a lungul a 27 de ani, am susținut întotdeauna că sunt anumite competențe care trebuie să revină autorităților administrației publice locale. Dacă nici o asemenea măsură, care este o măsură minoră, chiar dacă a avut efecte importante, nu poate fi decisă la nivel local, atunci întrebarea este: ce poate fi decis?

Altfel, ceea ce am avut la Parlament, la acea manifestare, a fost exact acest lucru. Cei care au venit să protesteze au spus: „Domnule, de ce decideți voi la nivel central ce trebuie noi să facem într-un loc sau altul? Lăsați-ne pe noi, cei care cunoaștem la nivel local cel mai bine, să decidem acest lucru.” Astfel încât acest proiect legislativ ar trebui adoptat, după părerea noastră, de către Senat, pentru că vrea să transpună în fapte realitatea din teren și care trebuie să țină de descentralizare, de decizia autorităților locale.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## Stimați colegi,

Vă informez că președintele Senatului a decis că pentru ziua de luni, ora 16.00, se va dezbate moțiunea simplă depusă de grupurile PNL, PMP și USR.

## Continuăm ordinea de zi.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern și pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III pct. 1 din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern (L237/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 8.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2017 s-a prorogat termenul de atestare a auditorilor interni din sectorul public și s-a schimbat sistemul de atestare a acestora.

Susținem raportul Comisiei pentru buget privind aprobarea Ordonanței nr. 19/2017, inclusiv cu amendamentele la acest raport.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Teodorovici, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

E adevărat, e un subiect extrem de important Legea auditului public intern. Au fost foarte multe discuții la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe. Unul dintre subiecte a fost și acela al posibilității externalizării acestei activități și una dintre întrebările din cadrul comisiei a fost aceea de a încuraja o astfel de... de fapt, un îndemn de a încuraja această abordare, mai ales având în vedere faptul că în 27 de ani de zile, practic, administrația publică centrală și locală ar fi fost cu siguranță mult mai departe dacă la nivelul auditului public intern competența era mult mai ridicată. Și de aceea am și încurajat partea de externalizare a acestei activități.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis un aviz favorabil, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe au decis să adopte un raport de admitere, cu amendamente la raport.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele aferente, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA (L241/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul... pe doamna Oana Iacob, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat, microfonul 9.

## **Doamna Elena Oana Iacob** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc frumos.

Bună ziua tuturor!

Mecanismul plății defalcate a TVA, care a fost implementat prin Ordonanța Guvernului nr. 23/2017, presupune, în principal, deschiderea și utilizarea unui cont dedicat încasării și plății TVA de către persoanele înregistrate în scopuri de taxă.

Ordonanța prevede aplicarea opțională a mecanismului în intervalul 1 octombrie – 31 decembrie anul curent și aplicarea obligatorie după această dată.

Având în vedere aspectele semnalate de partenerii de dialog social cu privire la aplicarea generalizată a mecanismului plății defalcate a TVA, dar și necesitatea continuării aplicării mecanismului, ținând cont de necesitatea de îmbunătățire a gradului de colectare a taxei pe valoarea adăugată, a reducerii decalajului dintre taxa care se declară de către agenții economici și taxa efectiv plătită la bugetul de stat, ținând cont, totodată, de necesitatea combaterii evaziunii fiscale, dar și a asigurării unui mediu concurențial corect, susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe, cu amendamentele aferente, amendamente care, în esență, presupun continuarea aplicării opționale a mecanismului și după data de 1 ianuarie 2018 și aplicarea obligatorie a mecanismului doar pentru anumite categorii de contribuabili, respectiv cei care la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA, cu excepția celor pentru care s-a obținut eșalonarea la plată.

Totodată, aplicarea obligatorie va viza contribuabilii care începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale restante, reprezentând TVA mai vechi de 30 de zile de la scadență – de asemenea, cu excepția celor pentru care s-a obținut eșalonare la plată – și contribuabilii care se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Teodorovici, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mulțumesc Ministerului de Finanțe pentru prezentarea făcută. Era cazul ca noi, cei din Comisia pentru buget, finanțe, să prezentăm ceea ce Parlamentul a gândit să schimbe față de Ordonanța nr. 23. Adică nu vreau să se înțeleagă... sau vreau să se înțeleagă foarte clar că ceea ce... sau forma actuală a noului mecanism de split TVA este ceea ce Parlamentul sper să decidă azi în Senat, prin votul din plen, și, desigur, cât mai curând în Camera Deputaților.

Este doar ca o concluzie să repet faptul că astăzi sistemul este opțional, mai puțin, să spunem, pentru trei categorii de companii, și anume: cele aflate în insolvență și, desigur, partea de faliment și, nu în ultimul rând, partea de companii care au datorii pe zona de TVA. Sistemul este descris în raport. Puteți să vedeți exact cum anume se aplică și pentru cine se aplică. Este un pas înainte.

Eu sper totuși că la Camera Deputaților discuțiile vor continua, cu, repet, speranța ca forma aceasta propusă de Senat astăzi în plen să fie îmbunătățită. Mai mult, cu ocazia Codului fiscal, atunci când va veni în Parlament, avem din

nou această posibilitate de a aduce eventualele modificări, în sensul bun, față de prezentul mecanism.

Încă sistemul sau forma actuală necesită o serie de îmbunătățiri, pentru că sunt încă multe neclarități vizavi de modul de implementare. Sper ca Ministerul de Finanțe să fi început deja o astfel de analiză și să facă propuneri aferente, pentru ca totul să fie clar: la nivel de inspectori, la nivel de piață, la nivelul celor care vor aplica noul mecanism.

Având în vedere cele precizate, pot să menționez că, la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe, colegii din comisie au analizat și au decis să adopte raport de admitere, cu amendamente respinse și amendamente admise.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele aferente, cele respinse și cele admise, după cum vă spuneam.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Traian Băsescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că ne pregătim să facem o eroare cu amendamente, știți? Că Guvernul ne propunea o eroare fără amendamente. Acest split TVA nu are ce căuta, în opinia mea, în sistemul de taxe indirecte din România.

Spre exemplu, unul din argumentele Ministerului de Finanțe este diminuarea evaziunii fiscale.

Oameni buni, evaziunea fiscală n-o fac firmele despre care se știe că au datorii la TVA, ci o fac firmele despre care nu se știe nimic. Acestea sunt în evidență și au datorii.

Pe urmă, aș întreba Ministerul de Finanțe: câte societăți – mari, mici – din România vor intra sub incidența split TVA Aveți un răspuns, aveți o evaluare? Câte societăți?

Am o întrebare înainte să votez: câte societăți românești și străine care operează pe teritoriul României vor intra în split TVA, cu amendamentele comisiei?

A doua întrebare: câți dintre cei care vor fi obligați să se înroleze în acest split TVA sunt firme aduse la a nu-și plăti TVA-ul din cauza întârzierilor rambursării TVA-ului de către finanțe?

O a treia întrebare pe care mi-o pun și pentru care nu avem explicații nici din declarații publice, nici din altă parte: câți funcționari și câte direcții vor trebui create în Ministerul de Finanțe pentru a urmări firmele care sunt în programul, să-i spunem, split TVA?

Eu cred că este o măsură pripită și fac un apel la colegii senatori care știu cât de cât ce se întâmplă în viața economică a României să voteze împotriva acestei inițiative. Nu așa se combate evaziunea fiscală, ci căutându-i pe cei care nu sunt înregistrați nicăieri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Doamna senator Nicoleta Dinu, aveți cuvântul, vă rog, microfonul central.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Grupul parlamentar senatorial USR va vota împotriva Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA și lansează apel către toți colegii prezenți astăzi în plenul Senatului, indiferent de apartenența la un partid sau altul, să respingă aprobarea acestui proiect de lege.

Ordonanța nr. 23/2017 propune un experiment menit să anuleze progrese și să descalifice România ca destinație pentru investiții viitoare.

Mărturisim că am adoptat o poziție pragmatică în cadrul comisiei de raport, încercând, prin amendamentele dezbătute, să ameliorăm fondul unei legi cu efecte dezastruoase asupra economiei românești și să diminuăm astfel, pe cât posibil, un rău iminent.

Forma consolidată a proiectului de lege, cu amendamentele admise, rămâne totuși neconvingătoare. Efectele pozitive în privința colectării TVA vor fi modeste în raport cu pierderile anticipate privind dezvoltarea viitoare a afacerilor.

În acest sens, facem trimitere către un raport anual internațional, „Ease of doing business” – „Ușurința de a întreprinde afaceri”. Dacă urmărim rapoarte succesive, observăm că România se afla, din această perspectivă, pe locul 73 în clasamentul mondial la nivelul anului 2014, locul 48 în 2015, locul 37 în 2016, locul 36 în 2017.

Trebuie să înțelegem că aceste progrese privind poziționarea României în clasamentul mondial se datorează atât punerii în operă a unor măsuri inspirate la nivel național de politică economică, cât și eșecurilor altor țări, pentru că un astfel de clasament se face într-o abordare comparativă relativă.

Dincolo de relativitatea succesului României, important este să fructificăm această poziționare mai bună în clasament și să adoptăm politici care să ușureze dezvoltarea afacerilor. Să nu uităm că activitatea economică evoluează fluctuant, ciclic chiar. Economia românească parcurge faza de expansiune în prezent, o fază finită în timp, urmată întotdeauna de momentul crizei și de faza de recesiune.

Vă rog frumos să-mi răspundeți: cine va salva România în momente de criză, respectiv în perioade de recesiune?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Cîțu, vreau să anunț că avem în sală un grup de vizitatori din județul Constanța, Liceul „Călinescu”, la invitația domnului senator Moga, și un grup de vizitatori din București, la invitația domnului senator Șerban Nicolae. Le spunem: bine ați venit la Senatul României!

Vă rog, domnule senator Cîțu, aveți cuvântul, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

TVA split este prezentată ca o măsură care ar încerca sau ar trebui să elimine evaziunea fiscală. Bine, acum aud cuvântul „opțional” de la Guvern și de la cei de la PSD. Să lupți cu evaziunea opțional mi se pare cam ciudat, dar, în fine, asta este opțiunea, astăzi, a Partidului Social Democrat.

TVA split... Și îmi pare rău că domnul ministru care a aruncat această nucleară asupra economiei nu a avut curajul să vină să și-o susțină și în Parlamentul României. A trimis... Ca de fiecare dată, trimite un secretar de stat sau nu trimite pe nimeni.

Dar această măsură TVA split a fost criticată nu numai de noi, cei din opoziție, ci și de oameni de afaceri. Și de oameni de afaceri care lucrează astăzi cu statul. Și să le luăm pe rând.

În primul rând, această promisiune de a elimina evaziunea fiscală pe care o face Guvernul prin implementarea acestui sistem de TVA split.

În 2015, Italia a implementat acest sistem TVA split doar pentru o parte din companii. Rapoartele Comisiei Europene arată că veniturile din TVA split sau reducerea acelui GAP, a evaziunii fiscale, au fost de numai două puncte procentuale.

În 2015, România a implementat taxarea TVA inversă. Au crescut veniturile la buget din TVA cu 12,6%, dublu față de creșterea nominală a PIB-ului, și evaziunea fiscală a scăzut cu cinci puncte procentuale. Deci, fără să facem nimic, am scăzut evaziunea fiscală. Nu a fost nevoie de TVA split, a fost nevoie doar de taxare inversă.

TVA split încearcă să elimine evaziunea fiscală și, așa cum spunea și domnul președinte Băsescu, evaziunea fiscală n-o fac cei care au cont în bancă și au cont de TVA. O fac cei care nu au cont, deci acel TVA nedeclarat, și acolo este problema.

Cei de la ANAF ne spun că la TVA declarat conformarea voluntară este de 85%. După prima notificare, conformarea se duce către 92%. Deci încercăm astăzi să schimbăm un sistem, să aruncăm o țară în aer pentru o diferență de opt puncte procentuale de conformare voluntară.

Și, în ultimul rând, această variantă – motivul pentru care PNL va vota împotriva și a acestei variante – este o variantă care îi pedepsește tocmai pe aceia care au probleme. Companiile care sunt în insolvență, companiile care au probleme cu plata sau au întârzieri din cauza mai multor motive sunt cele care sunt forțate, sunt obligate prin această ordonanță și această lege să-și deschidă un cont TVA, ceea ce înseamnă costuri pentru aceste companii.

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea, în primul rând, să-l felicit pe domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe. În momentele în care discutăm de buget și de lucruri în care dânsul este specialist și nu discutăm de 15 martie sau lucruri la care dânsul se pricepe mai puțin, tendința este de a îmbunătăți anumite proiecte de lege venite greșit de la Guvern. Și pentru asta, domnule președinte, dați-mi voie, aici, în public, să-l felicit.

Varianta pe care o avem acum în fața noastră este clar o variantă îmbunătățită în comparație cu proiectul venit de la Guvern. Proiectul de la Guvern era un fel de tăvălug, care trecea prin toată economia națională și obliga firmele la o evidență complet diferită față de cea de până acum a taxei pe valoarea adăugată.

Principiul de la care s-a plecat în Ministerul de Finanțe este total eronat, pentru că, chiar dacă evaziunea fiscală este aproape de 30% din PIB în România, chiar dacă constatăm câteva domenii unde evaziunea fiscală poate să ajungă și la 80%, la alcool, țigări – poate nu la 80%, dar considerabilă, și în morărit și panificație –, aceste ramuri ale economiei sau ale comerțului sunt în zona gri sau neagră și niciodată o ordonanță care reglementează TVA split nu va avea niciun efect asupra acestor domenii.

Cineva care face comerț ilicit cu alcool sau cu țigări nu va veni să deschidă cont bancar pentru a ține evidența TVA-ului separat de veniturile nete. Aceste persoane..., pentru că în toată țara nu există sat, nu există localitate unde cei din zonă să nu știe cine este persoana de la care se pot cumpăra mâine două sticle de alcool pur sau trei cartușe de țigări. Deci este un fenomen național. Asemenea măsuri nu împiedică comerțul ilicit cu alcool, cu țigări sau cu alte produse, nu îi stimulează pe cei care fac comerț să-și declare afacerea, businessul, veniturile.

Pe de altă parte, îi taxăm încă o dată sau îi împovărăm pe cei care lucrează corect. Tot efectul, toată ordonanța avea o presiune asupra celor care lucrau corect până acuma. Și tot acest efort, cum a zis și domnul senator Cîțu, pentru a recupera GAP-ul acela de 8%, de 7, de 9, de cât o fi, care este peste gradul de conformare voluntară.

## Mulțumesc pentru intervenție.

Domnul senator Bădălău sau domnul senator Șerban Nicolae.

Domnule senator Bădălău, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ce aș vrea să spun? Aș vrea să-l felicit pe domnul președinte pentru îmbunătățirile aduse, care-s clar pentru mediul de afaceri o gură de aer și sunt extraordinar de bune, așa e. Dar vreau să vă spun că 3% din firmele care intră în insolvență revin în piață. Și știți foarte bine lucrul ăsta. Avem în jur de 1,3 miliarde de euro care anual dispar din cauza evaziunii.

Această ordonanță era necesară pentru îmbunătățirea și pentru sănătatea mediului de afaceri. Noi nu putem... Și prin ceea ce susțineți dumneavoastră acum, de fapt, favorizați o zonă a evaziunii. Tot ceea ce se încearcă este ca absolut toți factorii economici să fie corecți pentru bugetul de stat. Atât se încearcă.

Ați spus că e o măsură proastă. Dar nimeni nu a venit cu o soluție vizavi de această pierdere de 1,3 miliarde de euro anual. Așa că, stimați colegi, consider că ar trebui să regândiți vizavi de vot, pentru că este o măsură de a închide evaziunea fiscală. Dacă ea poate fi îmbunătățită, cu siguranță la Camera Deputaților se va îmbunătăți. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central. Aveți cuvântul.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voiam să fac o precizare: grupul de invitați aflat la lojă este format din 15 studenți de la Facultatea de Drept din Iași. Nu sunt din București.

Le mulțumesc pentru prezență. Vor fi prezenți și la ședința de astăzi a Comisiei juridice.

Acum dați-mi voie să spun foarte pe scurt și eu o opinie personală, deși am observat că, de ieri până azi, dacă ai o opinie, foarte mulți se simt datori să te înjure, să te blesteme, să te amenințe și să te pună la punct așa cum cred de cuviință. E dreptul la opinie al fiecăruia.

Am auzit aici întrebări legate de impact, de număr de firme, de întreprinderi mici și mijlocii sau de mici comercianți care ar fi afectați de această măsură. N-am auzit acest lucru acum șapte ani, când peste noapte s-a majorat TVA de la 19% la 24%. Nu s-a spus atunci nici câte firme vor fi închise ca urmare a acestei măsuri, nici care este impactul, nici care sunt studiile. Am auzit o minciună, ulterior dezmințită, cum că Fondul Monetar Internațional ne-ar fi impus această măsură și, așa cum știm, lucrul a fost aflat corect.

De aceea, eu vă spun că, dacă până acum s-ar fi luat măsurile necesare și nu am fi fost în situația în care suntem, pe ultimul loc la colectarea TVA – TVA declarat, nu mă refer la cel evazionat, nu mă refer la cel ascuns, nu mă refer la cel mascat în diverse proceduri de „optimizare fiscală” –, poate că nu ar fi fost nevoie de o asemenea măsură. Dar, din păcate, acumulăm an de an miliarde de euro TVA declarat și neîncasat pe procedurile actuale.

Am așteptat în aceste 10 luni poate vine cineva cu o idee mai bună. Eu am mai spus-o și cu o altă ocazie, parafrazându-l pe Alecsandri: „E unul care cântă mai bine decât mine?/Cu-atât mai bine țării și lui cu-atât mai bine.” Să vină altcineva cu o metodă îmbunătățită de colectare a TVA-ului, în așa fel încât să nu fim în situația de a avea asemenea restanțe la bani care sunt ai statului.

Știu că există în mediul concurențial două tipuri de comercianți: unii care se împrumută la bănci sau își folosesc propriile economii și unii care se împrumută în fondurile datorate statului. Nu-i o concurență loială. De aceea, e foarte greu să spunem la acest moment dacă măsura este una bună sau una rea, dacă va avea efecte pozitive sau negative, pentru că ea nu s-a mai aplicat. Și o variantă, și cealaltă sunt la nivel de speculație.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Domnul senator Vela dorește să intervină. Microfonul central.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul dacă distinsul coleg lider de grup, domnul senator Șerban, nu ar fi spus: o să vedeți că și domnul președinte al comisiei de specialitate va vota pentru TVA split. Asta înseamnă că disciplina de partid... că disciplina de partid este... este mai puternică decât... decât ceea ce votăm noi astăzi.

Dincolo de acest amănunt, vreau să vă spun că eu îl stimez foarte mult pe domnul președinte al comisiei de specialitate, ca fost membru al Guvernului și pentru expertiza pe care o are în acest domeniu. Și ne-a spus Domnia Sa că această lege nu este așa de bună, dar că poate fi îmbunătățită la Camera Deputaților.

Cu alte cuvinte, noi votăm astăzi o lege� să nu spun proastă, una mai puțin bună. De ce? E obligatoriu să votăm astăzi o lege proastă? De ce să ne grăbim să emitem un act normativ care nu ne face cinste, un act normativ pe care, din start, îl acceptăm că nu este bun? Cred că este sub nivelul, sub demnitatea fiecărui demnitar, a fiecărui senator din această sală să voteze conștient o lege proastă.

Vreau să vă spun, stimați colegi de la PSD, că în luna iulie, când ați anunțat acest TVA split, am avut curiozitatea să fac nouă dezbateri publice, în nouă orașe din județul pe care-l reprezint, cu mediul de afaceri, indiferent de culoarea politică, indiferent de mărimea firmei și de acționariat. Absolut toți au fost împotriva acestei idei. Mai mult, Guvernul dumneavoastră a retras-o la un moment dat din spațiul public. Știți cu toții că s-a răzgândit la începutul lunii august premierul legat de această soluție administrativă, financiară. După aceea, a revenit cu variante opționale: doar firme de stat, doar cei care doresc, doar cei care încearcă un experiment până în 31 decembrie. Și, acum, spre stupoarea tuturor, de la 1 ianuarie este obligatorie.

Dragi colegi,

Vă întreb cu toată prietenia și deschiderea: ați întrebat mediul de afaceri din județele pe care le reprezentați? Nu trebuie să răspundeți, pentru că răspunsul este „nu”. S-a primit ordin de la partid să votați așa și știu că votați împotriva convingerilor dumneavoastră. Știu că nu sunteți de acord cu această măsură, chiar dacă poate nu o recunoașteți aici, de la tribună.

Și pentru că Partidul Național Liberal se opune acestei măsuri „nucleare”, așa cum spunea distinsul coleg senator Cîțu, așa cum spuneau și ceilalți reprezentanți ai Grupurilor parlamentare ale USR, PMP și UDMR, fac aici un apel, motiv pentru care am intervenit, către colegii de la ALDE, care sunt liberali și reprezintă inițiativa privată, mediul de afaceri, oamenii care aduc beneficii bugetului, oamenii care fac parte din mediul de afaceri, din clasa de mijloc, oamenii care sunt motorul economiei. Îi sprijiniți și îi reprezentați. Și poate că v-au și votat. Astăzi este momentul să dați un examen de competență, de doctrină și de maturitate, stimați colegi.

Domnule senator, vă rog să vă pregătiți să încheiați.

Vă mulțumesc...

Aveți deja 14 minute.

Vă mulțumesc pentru deschidere și pentru un vot împotriva acestei legi.

( _Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)_

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, scurtă, de altfel. Doresc să precizez că senatorii PSD vor vota în conformitate cu programul de guvernare.

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca o formulare a unei replici. Probabil colegul nu a fost foarte atent și probabil s-a întâmplat ca ieri: o declarație a mea e răstălmăcită, contorsionată și criticată pentru ceea ce au înțeles unii, nu pentru ceea ce am spus eu. Eu, când am vorbit de colegul nostru, mă refeream la ziua de 15 martie, de care amintise un coleg de la UDMR puțin mai devreme.

Asta pe de o parte, iar, pe de altă parte, logica este foarte strâmbă. Grupul parlamentar al PSD și-a însușit amendamentele formulate de colegii noștri din Comisia pentru buget, finanțe, nicidecum nu a impus acestora să adopte o decizie luată la partid sau o decizie politică.

În categoriile „decizii luate la partid” și „decizii politice”, cred că nu avem ce discuta cu cei de la PNL, care una spun și alta fac. Și nu mai redau în această replică foarte multe alte situații.

Din punctul nostru de vedere, noi avem libertatea de a decide așa cum credem de cuviință, nu-i nevoie de apeluri patetice la populism și la chestiuni de imagine. De aceea, eu am anunțat, în numele Grupului PSD, cum am decis să votăm, pe baza amendamentelor propuse de colegii noștri din Comisia pentru buget, finanțe, dar chiar și de colegi din afara acestei comisii, din cadrul grupului nostru parlamentar. Dacă unii nu au fost atenți, reiau: ceea ce rezultă din raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru buget, finanțe este contribuția parlamentară la ordonanța Guvernului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții?

Doamna secretar de stat,

Au fost formulate câteva întrebări. Doriți să răspundeți acum sau doriți să răspundeți în scris tuturor întrebărilor?

Înțeleg că domnul senator Băsescu s-a lămurit, OK. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse sunt susținute în plen? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamente...

Doriți să susțineți dintre amendamentele respinse, da?

Cred că am eu o problemă de viteză. V-aș ruga să fiți un pic mai rapizi.

Vă rog, domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Amendamentul 3 de la cele respinse. Și este la art. 22 amendamentul. Se modifică în sensul că articolele de la articolul 1 la 21 se aplică opțional.

Deci vă referiți la nr. crt. 3?

3, da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Art. 3? Modificarea art. 3?

La amendamente respinse, nr. crt. 3.

Da, am găsit.

Art. 22.

„Articolele 1–21 se aplică opțional”. Acesta este amendamentul, da?

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

OK.

Mai sunt alte amendamente?

Domnule senator Tánczos Barna, microfonul 2, aveți cuvântul.

Aș vrea să susțin amendamentul respins nr. 2, care se referă la art. 15 alin. (2) și are ca obiectiv eliminarea acelei prevederi care obligă societățile care o să fie sub incidența acestei legi să depună TVA-ul din cash-ul încasat în magazine.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Doamna senator Dinu, punctul 1 de la amendamentele respinse.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Susțin amendamentul nr. 1 din tabelul de amendamente respinse, care vizează ca aplicarea legii să se facă începând cu 1 ianuarie 2018 în privința persoanelor impozabile care au restanțe la obligațiile fiscale de peste 90 de zile.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

O să reluăm votul, dacă sunteți de acord. Rezultatul a fost 40 la 52, însă nu am supus votului dumneavoastră.

Deci

Cu 45 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

A fost solicitată listă din partea Grupului ALDE. Rog stafful să pună la dispoziție lista de vot.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege – Legea prevenirii (L158/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnule ministru Ilan Laufer, bine ați venit! Aveți cuvântul. Microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Este un proiect de lege așteptat de către mediul de afaceri de mai bine de 25 de ani. Este un proiect de lege asupra căruia s-a lucrat foarte mult și au fost implicate peste 11 ministere. Rolul principal este să se creeze un echilibru în zona de control a mediului de afaceri, mai ales cu capital autohton, care a avut destul de mult de suferit în ultimii ani.

Legea propune pentru acele controale care vin din partea instituțiilor statului, pentru o serie de mai mult de 100 de acte normative și 500 de contravenții, care nu sunt, unele, deosebit de grave..., evident, nu am inclus aici niciun fel de contravenții care pot să pună în pericol sănătatea

sau securitatea oamenilor și în niciun fel munca la negru. Inspectorii, practic, vor fi obligați ca pentru aceste peste 500 de contravenții să aplice prevenire, să aplice o parte de educare și de îndrumare și să propună un plan de conformare a celor care sunt controlați și să le acorde o perioadă de 90 de zile pentru a se conforma, pentru a intra în legalitate.

Această lege atinge foarte mult companiile mici și mijlocii. Discutăm de acele afaceri de familie care nu întotdeauna au capacitatea să cunoască toate legile și absolut tot ce le intră, să spunem, în obligații. Vreau să vă spun că în acest fel se va crea un mediu de afaceri mai prietenos și, din punctul meu de vedere, mai funcțional.

Toate ministerele implicate vor avea, timp de șase luni de la adoptarea acestei legi, termen să-și publice pe site un mod de îndrumare și de informare a contribuabilului și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va avea la dispoziție un an de zile pentru a crea o platformă centrală cu obligațiile și drepturile companiilor care sunt controlate de către stat. Discutăm de peste 45 de direcții care au aceste atribuții de control și instituții ale statului.

Aș dori să mulțumesc foarte mult colegilor, doamnelor și domnilor senatori, pentru amendamentele aduse și pentru faptul că ne-au susținut.

Înțelegem că Guvernul susține acest proiect de lege. Îl invit la microfon pe domnul Eugen Teodorovici, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru buget.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Țin să apreciez încă de la începutul intervenției mele prezența domnului ministru Ilan Laufer la discuția sau la susținerea acestui proiect de lege. N-am avut ocazia, n-am apucat, la ultima mea intervenție, să fac același lucru sau să fac o astfel de remarcă vizavi de prezența ministrului de finanțe. Poate domnul ministru Laufer îi transmite colegului Domniei Sale, domnul Mișa, că, dacă ar fi fost, poate, prezent mai des în Senat, în grupurile parlamentare și chiar la susținerea acestui proiect de lege, poate lucrurile s-ar fi clarificat din timp și am fi evitat mai multe discuții.

Acest proiect de lege a fost, desigur, și el dezbătut intens în cadrul mai multor comisii, iar, în final, în Comisia pentru buget, finanțe și în Comisia juridică s-au adus o serie de amendamente. Am spus noi în cadrul comisiei, deci toți colegii, indiferent de grupul parlamentar pe care-l reprezentăm, că această lege trebuie să se aplice mediului economic, deci economiei, pieței, și nu administrației publice din România, că nu ar fi corect ca o astfel de lege să se aplice tot administrației.

Și aici mai sunt lucruri de clarificat și sper ca la Camera Deputaților ultimele, să spunem, retușuri să fie făcute, astfel încât, într-adevăr, o astfel de lege să fie utilă pentru mediul economic.

Dar ceea ce contează mai mult decât o lege este modul în care funcționarii publici sau cei din administrația publică, centrală sau locală vor înțelege să aplice acest spirit, acest concept, acest principiu al prevenirii. Legea nu va rezolva această problemă, dar cei care trebuie să o aplice..., la ei este speranța. Avem o șansă, o să vedem dacă va fi sau nu va fi în acest fel.

S-au mai redus din termenele pe care domnul ministru le menționa, acolo, puțin mai devreme: nu un an de zile, ci mai puțin, chiar șase luni de zile, este maximumul permis ca ministerele să-și creeze acel portal, care să fie o sursă de inspirație, de informații pentru cei care sunt interesați. Oricum, este un termen foarte lung, pentru că pe această lege se putea lucra în administrație de la începutul ideii de lege a prevenirii. Eu sper că nu trebuie să se stea atât de mult la nivelul administrației pentru ca un astfel de portal să fie finalizat.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Florin Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

E o lege pe care Partidul Național Liberal o va vota astăzi. Prin asta vă arătăm că, atunci când aveți idei bune, le susținem, deși a trebuit să muncim în Comisia pentru buget, finanțe ca să scoatem – nu știu cum se strecuraseră acolo – și funcționarii publici; dar asta e, au ieșit acum. Dar, restul, e o lege pentru mediul de afaceri care este bine-venită și pe care Partidul Național Liberal o va vota.

Vedeți, dacă veneați cu TVA�, cu altă măsură în afară de TVA split, o votam și pe aceea.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Dan Manoliu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

Felicit Guvernul că a preluat ideea UDMR. Și spun asta pentru că UDMR are depus în Parlamentul României – care se află în dezbatere în Camera Deputaților – un proiect legislativ care vorbește exact de această funcție de prevenire

în funcționarea statului și a instituțiilor statului. Din păcate, nu am avut aceeași șansă cu Guvernul tehnocrat, care nu ne-a susținut în această idee.

Ideea este următoarea și foarte importantă: interesul statului trebuie să fie acela ca activitățile – că sunt activități comerciale, că sunt activitățile mediului de afaceri, că sunt legate de funcționarea instituțiilor – să se desfășoare în limitele legii, și interesul nu trebuie să fie acela să strângem cât mai mulți bani la bugetul de stat prin sancțiuni pecuniare. Este mult mai important să avem respectarea legii și funcționarea în limitele legii a acestor domenii.

Legea pe care o votăm astăzi credem că mai poate suferi modificări. Evident, acest lucru se poate face în Camera Deputaților și corelat și cu ceea ce avem în Camera Deputaților, acel proiect legislativ al UDMR legat exact de această chestiune, această funcție de prevenire în desfășurarea activităților publice.

Grupul UDMR va susține proiectul legislativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții?

Domnule senator Manoliu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, o lege mult așteptată.

Cred că astăzi facem o mare bucurie mediului de afaceri, mai ales pentru cei mici și mijlocii, care, de fapt, sunt, trebuie să recunoaștem, inima economiei și, în același timp, cei mai corecți plătitori de taxe către bugetul de stat. Totodată, aceștia erau și cei mai năpăstuiți din acest punct de vedere, pentru că întotdeauna controalele aveau grijă să colecteze amenzi care erau greu de suportat. Prin aceasta cred că, într-adevăr, micșorăm presiunea pe mediul de afaceri, cred că această Lege a prevenției, mult cerută în teritoriu, va fi bine-venită și, în același timp, va da și un semnal bun. Sper – și sunt sigur! – că va însemna un semnal și pentru economie.

Mulțumim celor din... colegilor de la PNL, inclusiv colegilor de la UDMR, că ne-au apreciat că am reușit să scoatem această lege. Este, într-adevăr, perfectibilă. Principalul este că facem un bine oamenilor de afaceri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bădălău. Microfonul central.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să-i mulțumesc domnului ministru Laufer pentru acest proiect extrem de bun.

Vreau să mulțumesc UDMR-ului că a lucrat împreună cu noi la programul de guvernare, pentru că acest proiect l-am avut în programul de guvernare.

O lege extrem de bună, în care instituțiile statului sunt obligate să conlucreze cu mediul de afaceri, cu oamenii de afaceri, nu numai în a aplica contravenții și sancțiuni, ci în a veni cu prevenire și cu îndrumare, mai ales. E foarte clar că mai avem încă mult de lucru și pe administrațiile locale și probabil vom găsi o soluție și aici, mai ales pe cele care acționează retroactiv – și mă refer aici la Curtea de Conturi și la alte instituții –, dar asta arată grija și preocuparea noastră de a însănătoși, așa cum vă spuneam și la precedenta lege, mediul de afaceri și de a colabora cu oamenii de afaceri pentru dezvoltare și pentru a produce mai mult..., mai multe bunuri și mai mult plus la bugetul de stat.

Eu vă mulțumesc! Mulțumesc și colegilor liberali, și UDMR că susțin această lege extrem de bună și așteptăm în continuare și de la dumneavoastră legi pe mediul de afaceri cât mai bune.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Mai avem una..., două intervenții.

Domnul senator Coliban.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. Urmează domnul senator Corlățean.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Suntem cu toții de acord că este o lege de care avem nevoie, de care mediul de afaceri are nevoie, și salut felul în care am conlucrat, am colaborat în comisii pentru peticirea acestei legi. Dar de ce este nevoie să petrecem atât de mult timp în comisii și să avem atât de multe amendamente depuse, dintre care foarte multe admise, în condițiile în care această inițiativă este una a Guvernului?

Considerăm că a fost făcută în pripă, considerăm că, în continuare, sunt lucruri care nu sunt rezolvate cum trebuie și îmi voi exercita dreptul de a-mi susține unul dintre amendamentele care fac referire la probleme de siguranță națională, argumente la care mi s-a răspuns în comisie că: mai e timp să o peticim și la deputați.

Vreau să atrag atenția că, dacă vorbim despre probleme care intră în programul de guvernare și de inițiative care constituie o prioritate și sunt foarte importante pentru mediul de afaceri, ne așteptăm din partea Guvernului la o abordare mai responsabilă.

Uniunea Salvați România a depus 50 de amendamente, 19 dintre ele au fost admise și credem că aceasta este o metrică suficient de relevantă pentru a sublinia felul în care a fost pregătită această lege de către Guvern.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator. Trebuie să precizăm că acesta este rolul Senatului: să legifereze și, sigur, ca amendamentele bune să fie adoptate. Domnul senator Corlățean.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Simțeam nevoia – și comentariile mele vizează ambele inițiative, proiecte legislative, cel anterior votat și actualul proiect –, simțeam nevoia să fac câteva comentarii de natură

politică, deci mai politice. Și ele se adresează colegilor, colegelor din opoziție.

Am ascultat cu foarte mare atenție intervențiile: cât de mult greșește Guvernul, PSD-ul, apel la conștiință... Un comentariu politic, fără să intru în prea multe amănunte: nu subestimați capacitatea noastră, a pesediștilor, de a ne susține opiniile în interiorul familiei politice, în grupurile parlamentare și atunci când nu suntem de acord, și atunci când considerăm că anumite chestiuni nu au fost discutate în partid, și atunci când le considerăm imperfecte. Și ăsta e rolul nostru. Și au fost mai multe situații în ultima perioadă când, datorită faptului că s-au susținut cu foarte multă coloană vertebrală punctele de vedere, am fost capabili să determinăm ameliorări, atunci când am considerat că este necesar.

Nu tot ce propune un guvern – și am observat..., dar asta este valabil, cred, până la urmă, pe toate ciclurile de putere din partea opoziției –, nu tot ce propune guvernarea, automat, calificați... trebuie să calificați ca fiind greșit, prost, pesedist și așa mai departe. Sunt foarte multe lucruri..., ca dovadă acest proiect de lege, și este corect, fiind un interes mai larg al societății românești, să-l susțineți ca opoziție. Deci cred că în procedura parlamentară așa este, ăsta este rolul nostru, și al opoziției, și al nostru, al celor de la putere, să corectăm atunci când este de corectat sau să susținem atunci când este clar de susținut ceea ce, într-adevăr, era în programul de guvernare, susținut și de UDMR.

Doream să fac aceste comentarii pentru că în stilul nostru de a face politică, în general, aici, în România, negăm, avem tentația de a nega și de a acuza și a tăvăli în noroi absolut fără niciun fel de discernământ, dar descoperim, de fapt, că sunt foarte multe lucruri pe care o guvernare le propune pozitive și care, iată, sunt susținute și de opoziție. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnul senator Oprea.

Vă rog, aveți cuvântul.

V-aș ruga, dacă puteți, să vă referiți și la ce și-ar dori domnul Cîțu să ne prezinte, pentru că a vorbit deja.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Domnule președinte, vă mulțumesc. Am să mă refer la ce doresc.

Vreau să vă spun un lucru. Am lăsat o dată, am lăsat de două ori, până la urmă, tot trebuie să reacționăm. Vă dau un exemplu foarte clar și evident: de la începutul mandatului și până acum, toate inițiativele domnului senator Cîțu legate de mediul de afaceri și de Codul fiscal le-ați respins pe motiv că sunt în lucru la Guvern și că pregătește Guvernul, mult mai cu talent..., toate aceste măsuri sunt amănunțit pregătite.

În al doilea rând, domnilor colegi – mă feresc să pronunț nume –, nu vă mai alintați, că noi știm foarte bine că dumneavoastră ascultați de partid și atunci când vă declarați împotriva Guvernului. Știm foarte bine discuțiile care sunt între domnul Dragnea și domnul Tudose. Domnii Dragnea și Tudose.

La dumneavoastră este atât de evident că grupul este partid�

nu partidul este în grup și că lucrurile acestea le faceți și în ultima secundă dinainte de a vota, încât nu mai este cazul să vă mai lăudați, să vă bateți cu cărămida în piept că este o democrație desăvârșită.

Deci, vorba unui moderator de la o televiziune importantă: lăsați așa!

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, domnule senator, pentru referirile prețioase la proiectul de lege.

Cu acordul dumneavoastră, la articolul...

În conformitate cu Regulamentul Senatului, art. 126, aș dori să sistez...

Domnule secretar, dacă mă ajutați, e bine, dar nu cred că puteți să mă și conduceți!

## **Domnul Ion Marcel Vela**

_**:**_

Nu, dar a ridicat mâna.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Deci aș dori să sistez lucrările; au fost destul de multe referiri.

Înțeleg că doamna senator Presadă dorește să ia cuvântul. Dacă sunteți de acord, să fie ultima intervenție, după care să

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Da. Uitați-vă acolo!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Doamna senator Presadă și, înțeleg, ultima intervenție, domnul senator Șerban Nicolae.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Era domnul Vela înainte.

Nu, domnul Vela doar mă bruia, nu dorea să intervină. Aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a preciza că nu ne-am plâns că opoziția își face treaba și am rugămintea să nu mai inventați stupizenii pe care nimeni nu le spune, doar pentru a le combate. Asta în primul rând.

În al doilea rând, eu constat că unii se miră – cât se poate de candid – că majoritatea acceptă și amendamentele opoziției.

Stimați colegi, v-am spus și la începutul mandatului: nu este nimic nefiresc! Faptul că vi se pare un lucru excepțional este problema dumneavoastră. O să mai aveți asemenea surprize, o să vă întrebați colegii și o să vedeți că mi-am însușit chiar eu un amendament la o propunere legislativă făcută de USR. Și această propunere va trece. Să nu vi se pară ceva anormal.

În legătură însă cu disciplina de partid, eu constat cu uimire că unii colegi de la alte partide știu ce discută liderii noștri între ei. Bănuiesc că au aceleași mecanisme – ochiul și timpanul –, pentru că, altfel, nu ar avea cum să se laude cu asemenea lucruri. Practicile astea le-am mai auzit. Dar eu vă asigur că fac parte din cei care își spun punctul de vedere și, dacă vi se pare anormal, întrebați-vă ce discută liderii dumneavoastră între ei și unde se iau deciziile pe care sunteți obligați să le executați militărește.

La noi o să mai găsiți opinii divergente, o să mai găsiți puncte de vedere separate față de cele ale majorității. Aș vrea să văd când o să se întâmple acest lucru fără repercusiuni și la dumneavoastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Și doamna de acolo mai e... Sunt discuții.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Drept la replică.

## Mulțumesc foarte mult.

Nu cred că e cazul să ne plângem aici că opoziția își face treaba, și anume că e opoziție! Până la urmă, datoria noastră este să arătăm lucrurile care nu sunt tocmai adecvate și care trec prin acest Parlament inițiate de către coaliția puterii.

În altă ordine de idei, doresc să vă atrag atenția că de fiecare dată când am avut în fața noastră un proiect de lege util tuturor românilor nu ne-am sfiit, nu ne-am ascuns și l-am susținut. Ne așteptăm, în schimb, la același tratament și din partea celor de la putere, și anume ca, atunci când USR vine cu o inițiativă legislativă care este vădit în interesul cetățenilor României, să o susțină, la fel cum face și USR. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Înțeleg că celelalte inițiative care nu sunt vădit în interesul României nu trebuie să le voteze PSD-ul.

Domnul Șerban Nicolae.

Vă rog.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Drept la replică, pentru stenogramă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnul senator Vela dorește drept la replică.

Vă rog, aveți cuvântul.

În conformitate cu prevederile regulamentului, nu mai mult de trei minute.

Microfonul central.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

S-a pronunțat numele meu, domnule lider de grup, de către președintele de ședință, că „a fost bruiat” domnul președinte de ședință de secretarul Biroului permanent care asigură conducerea ședinței, pentru că o colegă, doamna Presadă, a dorit să ia cuvântul.

Vreau să vă spun că nu am bruiat pe nimeni, mi-am făcut datoria. Dacă se interpretează conducerea unei ședinței ca o discuție la o cafenea, regret că această discuție are loc în plenul Senatului.

Deci, vă rog, domnule președinte de ședință, să fiți corect față de toți colegii din Senat, indiferent dacă sunt de la putere sau din opoziție, așa cum a fost doamna Presadă.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Credeți că e nevoie să dezvoltăm mai mult acest incident?

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Nu. Nu. Lăsați-l așa.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Atunci, rugămintea este ca și cu alte ocazii să mă atenționați când colegii doresc să ia cuvântul.

Doi. Eu nu am făcut altceva decât să-i spun domnului Șerban Nicolae..., dânsul credea că doriți să luați cuvântul și i-am spus că intervenția dumneavoastră nu a fost în intenția de a lua cuvântul.

Mă rog, trecem peste acest subiect și peste acest incident.

Dacă sunt alte intervenții la declarații generale? Vă rog.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu**

**:**

Nu s-a stabilit că nu mai sunt intervenții?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Atunci, sistăm aici dezbaterile generale și vom trece la vot.

Vă amintesc că raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă dintre amendamentele respinse sunt colegi care doresc să le susțină, o să vă rog să interveniți.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Domnul Coliban.

Vă mulțumesc pentru promptitudine, domnule secretar. Sunt 31 de amendamente respinse sau 31 de puncte. De la 1 la 10, dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

De la 21 la 30?

Vă rog, domnule senator Coliban, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Allen Coliban:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Intervenția mea se referă la punctul marginal 27 – susținerea amendamentului respins.

Așa cum am promis, am revenit la microfon doar pentru că o consider o problemă de importanță majoră, pentru că poate avea implicații de siguranță națională și poate avea implicații de infringement.

Îmi susțin această afirmație prin faptul că pădurile sunt o resursă strategică și prin faptul că amendamentul se referă la scoaterea unor puncte din zona aceasta de avertismente și păstrarea regimului de contravenții pentru aspecte care țin, în primul rând, de trasabilitatea masei lemnoase, acel sistem SUMAL care a fost adoptat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 și care a fost necesar pentru a evita un infringement.

Practic, ce se întâmplă? Amendamentul, în cazul în care veți agrea să-l adoptăm, păstrează amendarea tăierilor ilegale și a transportului, depozitării și a utilizării lemnului tăiat ilegal. Prin urmare, scoate de pe lista prevenției art. 19 alin. (4). În plus, scoate încă o serie de articole și vreau să subliniez faptul că, inițial, propunerea mea de amendament viza eliminarea în totalitate a Codului silvic din Legea prevenirii, dar, dat fiind că a picat la comisii, am făcut o sinteză pe punctele foarte importante, respectiv: SUMAL-ul, acțiunile privind reîmpădurirea și obligațiile privind reîmpădurirea, siguranța la incendii, constituirea fondului de regenerare și respectarea tehnologiilor și a termenelor din autorizația de exploatare.

Toate acestea pot să aibă implicații majore asupra unei resurse strategice a României, prin urmare

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

- amendamentul rămâne respins.

- Mai sunt și alte amendamente susținute? Pe care le

- susținem în plen?

- Inclusiv amendamentul cu numărul marginal 31? Nu.

- Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul cu

- amendamente admise.

- abținere, raportul a fost adoptat.

-

- abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

- Continuăm dezbaterile.

Pe ordinea de zi, punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 și art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L171/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Cseke Attila, în numele inițiatorilor. Microfonul 2.

- Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

Este un proiect legislativ pe care l-am mai discutat și în plenul Senatului, și în comisii de mai multe ori. Acum două săptămâni, la inițiativa Grupului ALDE, am votat cu toții reîntoarcerea la comisie, pentru a găsi o soluție cu privire la acest proiect legislativ.

Soluția dorită de mulți, legat de acest proiect legislativ, nu s-a găsit și avem acum un raport de respingere din partea comisiilor de specialitate, deși această cotă din impozitul pe venit care se alocă UAT-urilor a mai fost în jur de 80%, 77%. Astăzi, în prezent, este de 71,5%. Noi propunem o creștere..., inițiatorii propun o creștere până la 80%. Este vorba de creșterea..., de aplicarea principiului autonomiei locale și în ceea ce privește resursele financiare de care ar dispune autoritățile locale.

Din păcate, Guvernul nu susține această măsură, pe o motivare pe care nu am înțeles-o, și anume aceea că se lucrează la un proiect legislativ, Codul finanțelor publice locale – aceasta este explicația din primăvara acestui an, textul de lege nu este în procedură parlamentară, în procedură legislativă –, în care s-ar propune ca întreaga sumă, deci practic 100% din impozitul pe venit, să rămână la nivelul UAT-urilor.

Evident că și inițiatorii, și, probabil, și celelate grupuri parlamentare ar susține o asemenea măsură, doar că inițiativa nu a intrat în nicio procedură legislativă și suntem, mâine, în 1 noiembrie.

Drept urmare, noi propunem această soluție de creștere până la 80% a cotei repartizate din impozitul pe venit la bugetul unităților administrativ-teritoriale, ca o primă măsură, și, evident, dacă Guvernul găsește o altă soluție și resurse financiare pentru o creștere și mai mare, până la 100%, vom susține și această măsură.

Dar, până atunci, avem rugămintea să susțineți acest proiect legislativ de creștere de la 71,5 la 80%. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale de la 71,5% la 80%.

Guvernul nu susține această inițiativă, un argument suplimentar fiind și acela... faptul că ințiativa are impact asupra bugetului de stat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică au redactat un raport comun.

Domnul senator Teodorovici. Microfonul 6. Da?

Da. Nu contează decât că avem aceeași părere, avem raport comun, raport de respingere. Dar ce spunea colegul nostru, domnul senator Cseke Attila, e corect ca principiu și am spus-o, într-adevăr, multora dintre colegii noștri din Comisia pentru buget, finanțe – și domnului senator Cîțu, și doamnei senator Dinu, și altor colegi –, că cu orice idee, cu orice soluție se dorește să vină să discute putem să o facem în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, în cadrul grupurilor parlamentare.

E adevărat, din partea Guvernului avem promisiuni de genul Codului fiscal care se modifică și trebuie să ajungă în Parlament, cealaltă inițiativă de care colegul nostru spunea puțin mai devreme, dar, e adevărat, trebuie făcut ceva pentru partea de autorități publice locale. Modul în care astăzi este gândit mecanismul trebuie, clar, adus la ceea ce înseamnă astăzi nevoile curente la nivelul comunităților locale.

În schimb, astăzi, pe propunerea aceasta legislativă, cele două comisii au decis să adopte un raport comun suplimentar de respingere și, în același timp, supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun suplimentar de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale?

Înțeleg că avem..., domnul Corlățean, domnul Deneș, domnul Tánczos.

Vă rog, domnul Corlățean. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am ascultat cu mare atenție pledoaria, argumentele domnului senator Cseke Attila și mi se par pertinente, nevoile de dezvoltare locală implică astfel de măsuri și, dacă este de acord, am să traduc intervenția într-o întrebare adresată domnului secretar de stat Attila György: care sunt perspectivele de finalizare la nivelul Guvernului și de transmitere spre Parlament a acestui cod care a fost menționat? Pentru că timpul contează în discuția asta. Cu toții reprezentăm județe, comunități locale și știm cât de importante sunt resursele.

Noi susținem, pe fond, această inițiativă și înțeleg, ca jurist, că un cod este o operă de ansamblu, care trebuie să prezinte integrat mai multe măsuri, deci un set de măsuri. Acest tip de măsură propusă punctual prin proiectul de lege trebuie să se încadreze într-o operă coerentă. Deci sunt totuși argumente, dar întrebarea mea este: care este orizontul de timp? Dacă Guvernul are pregătit acest proiect de cod și îl poate prezenta Parlamentului rapid... Sau, dacă nu, să știm, că poate gândim altfel față de inițiativa pe care o dezbatem.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

O intervenție foarte scurtă, domnule președinte de ședință.

Calculele matematice sunt foarte simple. Acum câteva zile, Guvernul PSD a decis să reducă cota de impozit de la 16% la 10% pentru veniturile salariale. Implicit, această reducere înseamnă reducerea sumelor defalcate la primării. În momentul respectiv, Ministerul de Finanțe nu s-a îngrijorat în privința impactului bugetar, așa cum se îngrijorează acum cu privire la proiectul nostru de lege?

Primăriile – și primarii PSD, și primarii UDMR, și primarii PNL – vor avea încasări mai mici din această... la acest capitol bugetar, indiferent ce decidem noi astăzi, pentru că decizia politică este luată, impozitul pe venit se reduce, va fi de 10%, și suma absolută care se defalcă va fi mai mică.

Era bine-venită o creștere a cotei de defalcare, astfel încât, la nivelul primăriilor, sumele încasate, sumele nete să fie măcar identice cu cele din 2017. Nu se dorește! Este păcat, pentru că vor suferi și primarii PSD, și primarii PNL, și primarii UDMR. Singurii care nu suferă sunt cei de la USR. Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Deneș. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, criteriul care a stat la baza acestui raport de respingere – cel puțin în Comisia pentru administrație și cred că și în Comisia pentru buget – a fost că avem o regulă: atunci când avem o inițiativă legislativă care implică cheltuieli bugetare, impact bugetar, să avem o fișă unde găsim soluția, că această cheltuială o luăm dintr-o parte și o punem la acea inițiativă legislativă. Sigur, această fișă trebuia făcută de către inițiatori. Asta și spunea în argumentație reprezentantul Guvernului. Din acest motiv s-a dat un raport de respingere.

Însă noi trebuie să privim realitatea unităților administrativteritoriale din România, în sensul că, în ultimii ani, acestor administrații publice li s-a dat în administrare, și din punctul de vedere al cheltuielilor, o serie de instituții (cum ar fi spitalele, cum ar fi școlile), ca cheltuieli administrate, iar resursa materială, de cele mai multe ori, a rămas undeva în zona gri, să spunem așa. Nu a fost foarte clar de unde aceste unități administrativ-teritoriale finanțează partea care le revine unităților administrativ-teritoriale a instituțiilor respective, care sunt în subordinea lor.

Din acest motiv, cred că trebuie, într-un timp relativ scurt, împreună cu reprezentanții Guvernului, să căutăm soluții ca localităților, primăriilor din România să li se mărească sumele – din impozitul pe venit, știu eu..., din alte resurse – pe care să le aibă la dispoziție pentru ca aceste instituții care sunt finanțate de către ele să nu rămână la nivelul de subfinanțare. Pentru că avem foarte multe situații în care primăriile, de exemplu, nu au bani suficienți ca să fie administrate, de exemplu, școlile (ca cheltuieli) sau spitalele la nivelul la care au nevoie cetățenii, pentru a avea servicii așa cum trebuie să aibă servicii un cetățean european.

Din acest motiv, cred că acea inițiativă pe care spunea Guvernul că o are în discuție... să vină cât mai repede, să putem să o finalizăm – Legislativul împreună cu Executivul. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ionașcu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mai sunt și alte intervenții?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că nu este cazul ca noi să ne gândim din ce surse va da Guvernul acești bani.

Mulți dintre noi, din această sală, decidenți fiind, am îndeplinit un mandat public, am fost în slujba administrațiilor publice locale. Cred că acesta nu trebuie să fie primul argument privind adoptarea proiectului legislativ inițiat de colegii noștri; poate nici autonomia nu este un argument suficient de tare, dar, sigur, deconcentrarea este un argument forte într-o astfel de situație. Am asistat, cei care am fost în administrația publică locală, la descentralizarea multor atribuții de la nivel central la nivel local, dar fără resurse financiare. Un antevorbitor al meu vorbea despre situația învățământului gestionat de administrația publică locală, dar nu mă refer la aceasta. M-aș referi la simplul fapt că există o lege în funcțiune și noi, indiferent de formațiunea politică căreia îi aparținem... Este vorba de Legea nr. 195/2006, este vorba de Legea-cadru a descentralizării. Și aș vrea să fac o trimitere numai la art. 6, ultimul paragraf: „Exercitarea competențelor se face numai după transmiterea resurselor necesare.” Legea nr. 153, Legea-cadru privind salarizarea, este o astfel de competență care a lăsat autoritățile locale fără resurse financiare.

Au trebuit – și știm cu toții lucrul acesta – să diminueze secțiunile de dezvoltare în favoarea secțiunilor de funcționare și, în special, pentru salarii. Înțeleg că pe agenda Guvernului este o nouă modificare a bugetului pentru anul acesta, o rectificare în plus. Sper că am reținut bine de la unul din liderii majorității parlamentare că este vorba de diminuarea sumelor pentru cheltuielile de funcționare, cele care se referă la bunuri și servicii.

Așadar, stimați colegi, vă invit, cel puțin din aceste argumente pe care le-am spus adineauri, să adoptăm legea, așa cum a fost întocmită de colegul nostru, iar Guvernul, dacă are o astfel de intenție, să cuprindă aceste modificări pe care le facem la această dată, chiar în pragul constituirii bugetelor locale pentru anul viitor, știut fiind faptul că în Legea finanțelor publice locale există un calendar și autoritățile publice locale ar trebui să aibă configurate deja bugetele locale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de elevi din Bârlad, invitați de doamna senator Gabriela Crețu. Bine ați venit în Senatul României!

## Stimați colegi,

Doresc să vă aduc la cunoștință faptul că termenul de adoptare tacită a acestei propuneri legislative este 2.11. Adică, dacă nu adoptăm astăzi, va trebui să fie... o considerăm adoptată tacit.

Dacă sunt și alte intervenții la dezbaterile generale? Domnule senator Cîțu, la dezbaterile generale, da?

Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal are o inițiativă similară undeva în procedura legislativă, dar, având în vedere că asta este astăzi aici la vot, vom susține inițiativa colegilor de la UDMR. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

A fost adresată o întrebare, din partea domnului senator Corlățean.

Dacă doriți să răspundeți sau dacă aveți un răspuns să-l dați în scris?

Domnule secretar de stat, răspundeți acum? Vă rog, microfonul 8.

Legat de Codul finanțelor publice locale, s-a lucrat toată vara și în această toamnă, la nivelul MDRAP-ului există deja un proiect care se apropie de forma finală, care poate fi trimis în Parlament de către Guvern.

Iar legat de cea de a doua întrebare, într-adevăr, diminuarea cotei de impozit de la 16% la 10% are un impact bugetar, a fost luat în calcul la întocmirea proiectului de ordonanță privind diminuarea acestui impozit. Va fi nevoie de o regândire a sistemului de finanțare a bugetelor locale, însă acest lucru va fi posibil doar după ce ordonanța intră în vigoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc pentru precizări.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar aici încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea...

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

A cerut listă la vot.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Oprea, ați solicitat listă de vot?

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Doamna Craioveanu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator Craioveanu?

## Este în regulă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot pentru punctul 6 de pe ordinea de zi.

Mulțumesc domnului secretar Vela pentru promptitudine. Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990 (L267/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Fălcoi, vă rog.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Stimați colegi,

În forma sa curentă, Legea societăților impune mai multe obstacole în calea înființării de noi societăți.

Astfel, inițiativa privată, de care este mare nevoie în România, este descurajată încă din fașă.

Propunerea legislativă are în vedere înlăturarea obstacolelor din calea înființării de noi întreprinderi, prin ușurarea procedurilor și a condițiilor de înregistrare a sediului social și eliminarea restricțiilor persoanelor fizice și juridice de a nu fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.

Schimbările preconizate sunt creșterea numărului societăților și al inițiativelor antreprenoriale, fără efort suplimentar din partea statului.

## Stimați colegi,

De fapt, ce propune această lege? Propune trei lucruri. În primul rând, eliminarea a două acte birocratice de care este nevoie în acest moment, și anume certificatul de sediu social și atestatul de sediu social.

2. Face posibilă înființarea de sedii sociale fără avizul celor patru vecini, doar în condițiile în care în sediul social nu se desfășoară nicio activitate.

3. Permite atât persoanelor fizice, cât și celor juridice să nu fie asociat unic doar într-o singură societate cu răspundere limitată, ci în mai multe.

Ce pot să vă spun este că această propunere legislativă nu are un impact bugetar – eventual, unul pozitiv, în niciun caz unul negativ. Și acest proiect legislativ nu face altceva decât să simplifice procesul birocratic de înființare a unei noi societăți.

Prin urmare, o să

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sofia Moț, de la Ministerul Justiției. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră astăzi, de modificare a Legii nr. 31/1990, fiind Legea de organizare a societăților comerciale, în forma propusă, nu poate fi susținută de Guvern.

Am să vă aduc câteva argumente de text. Se propune, în primul rând, abrogarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 31, care reglementează capacitatea de folosință a persoanei fizice și juridice de a fi asociat unic în mai mult de o societate cu răspundere limitată.

În primul rând, nu rezultă cu claritate care este intenția inițiatorilor acestei propuneri cu privire la categoriile de societăți ce urmează a fi reglementate prin acest act normativ. Este adevărat că există directive ale Uniunii Europene în materia societăților comerciale care nu exclud posibilitatea înființării unor societăți pe acțiuni cu acționar unic. Însă măsura abrogării, pur și simplu, a art. 14 trebuie coroborată cu alte texte din Legea nr. 31, Legea societăților comerciale. Aceasta presupune detalierea reglementării privind societatea unipersonală pe acțiuni, nu doar să procedăm la abrogarea dispozițiilor art. 14.

Pe de altă parte, o altă modificare propusă este aceea a art. 17, în scopul urgentării procedurii de înregistrare și de înființare a societăților comerciale.

V-aș aduce în atenție faptul că modificarea Legii societăților comerciale în sensul prevăzut de art. 17 a constituit inițiativa Ministerului Finanțelor, în scopul prevenirii evaziunii fiscale.

Nu trebuie uitat faptul că declararea sediului social reprezintă unul din elementele de identificare a societăților comerciale, care în activitatea unei societăți comerciale este foarte importantă pentru relațiile cu terții. Dacă s-ar modifica în sensul propus de dumneavoastră, ar putea fi afectat echilibrul dintre cele două obiective de interes public urmărite.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Marin, pentru a prezenta raportul Comisiei economice și industrii. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea facilitării procedurilor, a condițiilor de înregistrare a sediului social și a eliminării restricției pentru persoanele fizice și juridice de a nu fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a inițiativei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz negativ. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de respingere și inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Dați-mi voie să încep prin a-i felicita pe colegii de la USR pentru această inițiativă și să vă spun că, cu toată indulgența, n-am înțeles nimic din ceea ce a spus reprezentantul Ministerului Justiției. Cu toată indulgența, cu tot dragul, cu toate bunele intenții, am vrut să înțeleg ce e neclar în abrogarea unui articol.

Doamna ministru spune că nu înțelege cui i se adresează. Eu văd foarte clar în inițiativă că se vorbește despre eliminarea restricției pentru persoanele fizice și juridice de a nu fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată. Mai sunt enumerate diverse demersuri care trebuie eliminate astfel încât să ajungem și noi la o birocrație mai respirabilă.

Nu înțeleg nici argumentul că la Ministerul Justiției sau la Guvern se lucrează la o altă modificare a Legii nr. 31 a societăților comerciale, pentru că eu încă mai cred că putem să generăm proiecte legislative, fără să stăm în stand-by de fiecare dată când Guvernul deschide gura și spune „Lucrăm la ceva”.

Dacă vrem și credem în discursul sănătos „Hai să ajutăm mediul de afaceri! Cum îl ajutăm, cum se face o firmă mai repede, cum facem astfel încât costurile pentru firma respectivă să fie mai scăzute, cum generăm pași mai puțini pentru a ajunge cu firma aia la liman?”, atunci vom vota acest proiect legislativ.

Grupul PNL susține inițiativa și speră ca data viitoare ministrul justiției, Ministerul Justiției, să vină cu un punct de vedere mai pertinent.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Stimați colegi,

Mai sunt înscriși la cuvânt doamna senator Presadă, domnul senator Bădulescu, domnul senator Țuțuianu.

Vă supun atenției dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la epuizarea punctului 7 de pe ordinea de zi.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu, pentru a prezenta.

Rog, punctul... microfonul 2.

Nu am auzit argumente care să respingă aceste lucruri. Îi invit pe cei de la PSD–ALDE, care, în acest moment, formează această majoritate parlamentară, să ne explice de ce vor respinge această inițiativă legislativă, dincolo de faptul că, probabil, această inițiativă vine din partea Uniunii Salvați România.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Țuțuianu.

Microfonul 3 sau microfonul central? Domnule senator, microfonul 3 sau microfonul central?

Microfonul 3. Vă rog.

Bună ziua, stimați colegi!

Observ din ce în mai mult că a devenit un laitmotiv: Guvernul are în lucru un proiect similar, motiv pentru care inițiativa parlamentară este respinsă. Eu cred că suntem prezenți aici pentru a avea inițiative și a face legi, nu pentru a vota neapărat proiectele Guvernului. Nici eu, ca jurist, ca avocat, nu am înțeles nimic din explicațiile Ministerului Justiției. Este foarte simplă legea și extrem de eficientă. Atunci când vrem să avem o mai mare deschidere către inițiativa privată, noi ce facem aici, în Parlament? Blocăm doar de dragul de a bloca? Doar pentru că Ministerul de Justiție are un punct de vedere alambicat, de neînțeles? Eu cred că nu ăsta este rolul nostru.

Grupul PMP va vota acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Presadă, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi,

Am avut un moment al adevărului mai devreme, aici, la tribuna Senatului, și anume spuneam că, atunci când oricare dintre partidele parlamentare vine cu o inițiativă bună, e de datoria tuturor să o susțină, indiferent de partidul sau de culoarea politică.

Constat că avem aici o inițiativă legislativă extrem de benefică României: simplificarea procedurii de înregistrare a unei societăți comerciale. Cred că nici măcar reprezentanții partidelor de la putere nu au fost convinși de argumentele aduse împotriva acestei inițiative de către reprezentanții Guvernului.

Altfel, îi invit aici să ne explice și nouă de ce această inițiativă va fi respinsă, dacă va fi respinsă.

Nu am înțeles absolut deloc de ce stabilirea sediului social este o măsură de combatere a evaziunii fiscale.

Nu am înțeles de ce urgentarea procedurii de înregistrare a unei societăți comerciale, deși există directive europene care recomandă acest lucru, nu poate fi adoptată acum de către Senat.

Nu am înțeles de ce este nevoie în continuare de acel aviz din partea asociațiilor de proprietari atunci când este înregistrată o societate comercială.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac câteva comentarii de natură mai generală legate de Legea nr. 31/1990.

Pentru cei care ați urmărit procesul legislativ, știți foarte bine că, prin Codul civil și legea de punere în aplicare a Codului civil, s-a renunțat la distincția clasică pe care o făceam între societatea civilă și societatea comercială. Cred că o primă problemă de analizat într-o modificare legislativă serioasă ar fi aceasta: să încercăm să separăm ceea ce înseamnă întreprinderea destinată activităților economice de întreprinderea care este destinată unor activități civile, în sensul strict al termenului.

În al doilea rând, cred că trebuie făcută o analiză serioasă, de asemenea, în viitor, legată de noțiunea de contract, că, prin aceleași acte normative, Cod civil și legea de punere în aplicare a Codului civil, pe teza monistă care stă la baza reglementării, s-a trecut dincolo de distincția contract civil, contract comercial – și discutăm astăzi de contracte civile. Toate sunt contracte civile, sigur, _lato sensu_ .

Ca urmare, eu cred că o modificare de substanță trebuie să pornească de la aceste concepte și de-abia apoi să ne lămurim cum se pot înființa cele cinci forme de organizare a societății comerciale, care e cea a societății destinate – că, iată, ne încurcăm în termeni – desfășurării de activități economice sau comerciale.

Legat de subiectul sediului social, este important, stimați colegi, ca sediul social să fie bine conturat, pentru că este un atribut de identificare a persoanei juridice. Am învățat cu toții la școală lucrul acesta. El este important pentru cel puțin trei motive.

În primul rând, pentru că el ne duce la legea aplicabilă raporturilor juridice în care este implicată societatea.

În al doilea rând, pentru că în raport cu sediul social stabilim competența instanțelor. Și vă dau un exemplu: în materie de faliment, este competent tribunalul de la sediul înregistrat cu șase luni înainte. De aceea, eu cred că nu trebuie să bagatelizăm ideea de sediu social și trebuie să avem grijă, din aceste considerente, precum și din considerentul de combatere a evaziunii fiscale, ca sediul să fie conturat foarte corect, ca un atribut de identificare a persoanei juridice.

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Gheorghe Marin, dacă sunt și alte intervenții?

Domnul senator Gheorghe Marin. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Atunci când s-a luat în discuție în comisie acest proiect legislativ, s-au pus în vedere și anumite aspecte pe care le produce, le poate produce trecerea acestui proiect, și anume: modificările propuse la art. 17 pot crea premisele apariției unei situații în care într-un imobil să funcționeze un număr de societăți mai mare decât cel al încăperilor spațiilor distincte existente, pentru că legea nu spune câte pot să fie. Pot să fie mai multe. Deci pot să fie mai multe decât spațiile existente. Deci ăsta este clar un aspect.

Iar în ceea ce privește Legea nr. 230/2007, s-au avut în vedere drepturile conferite de lege proprietarilor care au calitatea de membri ai asociației de proprietari, drepturi ce garantează liniștita posesie și folosință a bunurilor, ca atribute ale dreptului de proprietate garantate în Constituție.

Dacă se scot�, dacă se introduc modificările propuse, se ajunge la această situație în care nu mai pot fi garantate liniștita posesie și folosință a bunurilor, deci în ceea ce privește proprietatea, locuința.

De aceea voiam să spun că au fost elemente care au determinat comisia să dea un aviz de respingere și vreau să vă spun că și Guvernul are un punct de vedere scris în care își motivează această respingere.

De aceea, eu susțin – și așa a susținut și comisia – un aviz de respingere.

Am înțeles.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Doamna senator Presadă. După care o să o rugăm pe doamna secretar de stat să răspundă.

Vă rog. La microfonul central.

Mulțumesc mult.

Doresc doar să răspund ultimelor critici aduse acestui proiect. Vreau să precizez că este vorba despre o înregistrare formală, până la urmă, a sediului social.

Nu este nicio problemă dacă la o adresă avem mai multe societăți comerciale decât spații existente.

Este o precizare foarte importantă făcută în acea inițiativă legislativă, și anume dacă în acea locație nu se desfășoară o activitate comercială sau economică.

Este strict vorba despre înregistrarea societății comerciale. Deci nu ar trebui să ne deranjeze faptul că pe o adresă sunt mai multe societăți comerciale înregistrate. Acest lucru nu ar deranja cu nimic nici vecinii, ceilalți proprietari din imobilul în cauză.

Am înțeles. Doamna secretar de stat Moț. Microfonul 10, vă rog.

Cu tot respectul față de intervențiile domnilor senatori și doamnelor senatori care susțin această propunere, ca practician al dreptului, vreau să învederez două argumente.

1. Neactualizarea sediului social în Registrul comerțului constituie o cauză de dizolvare a societății comerciale.

Vă rog să reflectați la argumentele pe care le aduceți când spuneți că sediul social nu este atât de important.

Mai mult decât atât, se susține faptul că nu prezintă relevanță că în același spațiu figurează cu sediul două sau mai multe sau un număr nelimitat de societăți comerciale, așa cum rezultă din propunerea legislativă.

Vreau să vă învederez faptul că, în practică�, mai mult, se susține faptul că acestea, dacă declară că nu desfășoară activitate în sediul respectiv... Păi toată corespondența ce ține de activitatea unei societăți comerciale este îndreptată către sediul social. Gândiți-vă care ar fi consecințele în relațiile ce țin de securitatea circuitului comercial dacă societatea comercială nu ar lua cunoștință de activitatea cu terții.

Prin urmare, este dreptul dumneavoastră să apreciați oportunitatea acestei propuneri legislative și vă mulțumesc că m-ați ascultat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru precizări.

Mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Domnul Turos Lóránd.

Înțeleg că domnul Turos a ridicat mâna să ne spună că dorește să intervină doamna Gorghiu.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Îi mulțumesc colegului meu.

Știți de ce e bine să dezbatem? Pentru că, poate – sper măcar –, oamenii nu se afundă din ce în ce mai tare în niște explicații stupide. Și știți foarte bine că nu folosesc cuvinte grele de obicei, dar de data asta răspunsul Ministerului Justiției este stupid. Ascultați puțin explicațiile. Faptul că nu se actualizează sediul social este cauză de dizolvare la o firmă. Da, doamna ministru, dar ce legătură are cu proiectul? Ce are cu prefectura această explicație a dumneavoastră, că nu are niciuna?

Sediul social se declară. Ba mai mult decât atât, toată lumea știe legea, se și actualizează sediul social, așa, conform rigorilor legii, că nu se modifică acele dispoziții la care faceți dumneavoastră referire.

2. Vai, ce facem cu corespondența dacă ajunge la un apartament și nu știm cărei firme i se adresează?!

Întotdeauna vă mărturisesc că pe plic se scrie: SC Banana – SRL. Se scrie cărei societăți comerciale i se adresează corespondența. Și suntem în 2017!

Oameni buni, nu e ca la MJ, când se trimit documente în plic. Se mai trimit pe e-mail, poștă electronică, sunt tot felul de modalități de comunicare.

Astăzi, mediul de afaceri comunică virtual, nu cu pliculețul, neapărat, la ușă, băgat pe sub ușă, să nu știm dacă-l trimitem în apartamentul din stânga sau din dreapta.

Deci, dacă ne facem că nu înțelegem că mediul de afaceri are nevoie de mai puțină birocrație și de sănătate la căpuț, în primul rând, ca să pricepem că au nevoie de aer de respirat, nu de cenzură din partea statului român..., atunci vom privi cu atenție către proiectul colegilor de la USR.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Am auzit bine la ce societate comercială vă refereați, nu? Domnul senator Turos.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Înțeleg că se pregătește domnul senator Benea.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am auzit multe argumente contra acestei inițiative legislative. Niciunul nu m-a convins.

În prima intervenție, doamna ministru secretar de stat a spus că nu înțelege care este scopul modificării sau eliminării articolului 14.

Eu – și cred că suntem mulți – nu înțeleg care e raționamentul articolului 14.

La fel, sunt convins că nu ar fi nicio problemă dacă am reuși să ușurăm puțin activitatea firmelor, să ușurăm puțin înregistrarea acestora.

Nici eu, personal, nu văd nicio problemă dacă într-un apartament de două camere sunt patru firme sau într-o garsonieră sunt trei firme.

Dacă activitatea lor se poate desfășura în mod normal – e vorba de contract civil între ei –, de ce noi, statul, trebuie să spunem de câți metri pătrați ai nevoie pentru a avea un sediu social?

Noi susținem această inițiativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Încheiem aici dezbaterile.

Urmează comisii, după ora 14.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.15._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084129]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 157/10.XI.2017 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei