Nicolae Neagu

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică pe care o fac se intitulează „Constituția României, garantul intereselor națiunii române”.

Națiunea română este o națiune tânără, a avut, are și trebuie să aibă în conștiința europeană un loc bine definit. Ea reprezintă, așa cum ne place să o numim, poporul român, cu trecutul, prezentul și viitorul lui. Nu putem vorbi despre poporul român în afara națiunii române, așa cum nu putem vorbi de națiunea română în lipsa identității statului român.

Constituția, ca lege fundamentală a statului român, trebuie să fie a națiunii române, să urmărească interesele poporului român, nu, vremelnic, pe ale unui președinte sau altul, ale unei formațiuni politice sau alta, ale unui grup de cetățeni sau altul.

Suntem într-un moment istoric, important contextual, în plin proces de afirmare a conștiinței naționale, în integrare cu cea europeană și universală. Realitățile momentului conduc la necesitatea revizuirii Constituției, tocmai pentru a fixa și permite națiunii române o identificare clară, obiectivă a intereselor ei.

Partidul Național Liberal, fiind o construcție de dreapta puternică, are obiective extrem de bine definite. Unul dintre obiectivele importante și imediate ale Partidului Național Liberal trebuie să fie modificarea, în sensul revizuirii Constituției, garantării interesului națiunii române, în așa fel încât aceasta să fie în interesul românilor.

Astfel, în prezenta realitate geopolitică și în contextul de integrare europeană, în dezbaterea pentru revizuirea Constituției trebuie luate în considerare trei elemente.

O primă abordare este, așa cum am spus, a națiunii, pentru că noi trebuie să vorbim despre o Constituție a națiunii române, deci a românilor. Nu putem discuta de națiune în afara statului național unitar, cele două sintagme fiind indisolubil legate una de cealaltă. Prin urmare, statul național poate și trebuie să recunoască valențele culturale, ideologice, de apartenență a diferitelor culte și religii, în contextul integrator al unui singur popor, cel român.

De aceea, spun eu, revizuirea Constituției nu poate modifica articolul de substanță care definește statul român unitar ca reprezentant al națiunii, de altfel interzis a fi revizuit, conform actualei Constituții.

O a doua abordare care trebuie să ne preocupe discutând despre revizuirea Constituției, în contextul realității de integrare în Uniunea Europeană, trebuie să rămână noua organizare administrativ-teritorială a României și atributele, definite prin Constituție, ale organismelor și instituțiilor aferente acestei organizări.

Practica ultimilor ani demonstrează necesitatea abordării și introducerii conceptului de regionalizare și regiuni administrative în două sensuri: integrare și absorbție de fonduri europene și modernizare economică și socială în ținta identității națiunii române de integrare demnă și prosperă în rândul națiunii europene. În acest sens, vor trebui modificate și completate acele articole ale legii fundamentale ținând cont de conceptele subsidiarității, proporționalității, independenței puterilor statului român, indiferent că vorbim despre cea executivă, legislativă și judecătorească, astfel încât, pe viitor, definind interesul națiunii române, să nu existe voci diferite ale celor îndreptățiți să reprezinte aceste instituții fundamentale ale statului român.