Stenogramă plen

Deschidem ședința Senatului de astăzi, 19 martie 2013. Începem sesiunea de declarații politice.

Vă reamintesc că timpul alocat pentru declarații politice este de 90 de minute, repartizat pe grupuri parlamentare după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 11 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 5 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute. Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Laurențiu Coca.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul „22 martie – Ziua Mondială a Apei. 2013 – Anul internațional al cooperării în domeniul apei, conform unei rezoluții a Adunării Generale a Națiunilor Unite”.

În fiecare an, pe 22 martie, se celebrează Ziua Mondială a Apei. La rândul său, anul 2013 este, pentru Organizația Națiunilor Unite, Anul internațional al cooperării în domeniul apei, conform Rezoluției A/RES/65/154 din decembrie 2010. La acea dată, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a solicitat UNESCO să conducă Anul internațional al ONU privind cooperarea în domeniul apei – 2013. A fost aleasă UNESCO în special datorită abordării multidisciplinare unice a organizației, care îmbină științele naturale și sociale, educația, cultura și comunicarea. Având în vedere natura intrinsecă a apei ca element transversal și universal, Anul internațional al ONU privind cooperarea în domeniul apei ar urma să sintetizeze și să abordeze toate aceste aspecte în mod natural.

Obiectivul acestui an internațional este de a sensibiliza atât potențialul de cooperare sporită, cât și atenția la provocările cu care se confruntă gestionarea apei, având în vedere creșterea cererii pentru accesul la apă, de alocare și de servicii.

Acțiunile în cadrul Anului internațional al ONU privind cooperarea în domeniul apei – 2013 vor evidenția istoria inițiativelor de succes privind cooperarea în domeniul apei, precum și identificarea problemelor stringente în domeniul educației legate de apă, diplomația apei, gestionarea apelor transfrontaliere, cooperarea cu sursele și organismele de finanțare, cadrele juridice naționale și internaționale, precum și legăturile cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

De asemenea, se așteaptă ca acțiunile și inițiativele de cooperare în domeniul apei să poată oferi mai multe oportunități de a valorifica impulsul creat la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă – Rio+20, precum și de a sprijini formularea obiectivelor noi, care vor contribui la dezvoltarea resurselor de apă, care sunt, cu adevărat, durabile.

Cetățenii și statele Uniunii Europene se situează în fruntea celor care doresc să pună în practică dezideratele Anului internațional privind cooperarea în domeniul apei, astfel că înțeleg să-și armonizeze comportamentele în baza unor reglementări comune, așa cum ne obligă cerințele directivelor europene în domeniul mediului: Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, Directiva privind nitrații, Directiva privind controlul integrat al poluării, precum și alte prevederi europene și naționale.

Consider că este cazul și momentul potrivit ca și noi, parlamentarii statului român, împreună cu toți cetățenii săi, să conștientizăm rolul vital, crucial al apei, în mod special al apei potabile, pentru viața individuală, a colectivităților, pentru sănătatea, bunăstarea și dezvoltarea social-economică atât a țării noastre, cât și a întregii umanități. Prin urmare, folosesc acest prilej pentru a sugera să acordăm solemnitatea cuvenită unui moment de mare însemnătate publică și să-i elogiem pe toți cei care se dedică obiectivelor de a descoperi noi surse de apă și de a le păstra curate.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Leonard Cadăr, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Reorganizare în sănătate”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

„Reforma în sănătate nu mai poate fi amânată și se va face, iar anul 2013 trebuie să fie și va fi anul schimbărilor radicale în sănătate. Iar acesta, cel de reorganizare, este doar primul pas. Reforma se va face nu în slujba unor interese de grup sau sub presiuni politice, ci pentru pacienți.” Acesta a fost mesajul ministrului Nicolăescu, transmis în cadrul unei conferințe de presă.

Dar de la ce realități pornim? În majoritatea țărilor Uniunii Europene, sănătatea publică este un domeniu sensibil. La fel, și în Statele Unite ale Americii acest domeniu este intens dezbătut de politicieni. La noi, în România, putem identifica foarte ușor câteva probleme ale domeniului sănătății, spre exemplu medici și asistenți prost plătiți, care abia așteaptă să găsească contracte prin diverse țări – și mă refer aici la personal medical tânăr –, iar pe partea cealaltă, pacienți care mor cu zile, exemplul fiind bolnavii de cancer, care așteaptă cu lunile să primească medicamente compensate.

Stimați colegi, bolile nu așteaptă aprobări de bugete sau hotărâri de guvern.

O altă problematică a sistemului constă în subfinanțare și în costuri mari cu exploatarea, achiziția de medicamente, dotarea cu aparatură medicală etc., astfel că reforma este mai mult decât bine-venită pentru o echilibrare financiară și un control mai riguros al cheltuielilor.

Sigur că orice reformă are și avantaje, și dezavantaje, însă cu siguranță că avantajele sunt net superioare. Pentru cetățean, sigur că se va micșora numărul de acte, iar birocrația va scădea mult prin apropierea serviciului public de cetățean. Profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate, prin înființarea direcțiilor de sănătate regionale, unde avem și universitățile, și centrele de cercetare, este, de asemenea, un avantaj.

Totodată, în subordinea ministerului se vor înființa două sau trei asemenea agenții, astfel că vor fi Agenția Națională de Programe de Sănătate, Agenția Națională de Infrastructură Sanitară, Dispozitive Medicale și Achiziții Centralizate.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Leonard Cadăr.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „A fi sau a nu fi... în Schengen”.

Deși poate părea prea tardiv, din cauza timpului scurt acordat, trebuie să le susținem și după o săptămână sau două.

## Stimați colegi parlamentari,

La începutul lunii, am asistat cu toții la un eveniment foarte important pentru români, și anume o nouă amânare în procesul de aderare la Spațiul Schengen. Dacă avantajele și dezavantajele aderării le cunoaștem cu toții, de la dreptul de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor până la migrarea infracționalității, important pentru România este că ceea ce la început a fost un proces tehnic, de îndeplinire a unor criterii clare, s-a transformat cu timpul într-o decizie pur politică, unele țări membre opunându-se aderării noastre doar din motive mai mult sau mai puțin corecte.

Ceea ce a reieșit însă fără echivoc în ultimele zile, din cauza pozițiilor oficiale adoptate de reprezentanți de rang înalt ai Olandei, Finlandei sau Germaniei, a fost că Guvernul Ponta poartă o mare responsabilitate pentru neintrarea României anul acesta în Spațiul Schengen. Prin atacul de astă-vară la statul de drept și tergiversarea rezolvării deficiențelor semnalate de raportul MCV actual, USL a picat testul credibilității la nivel european.

Cu toate acestea, țin să salut echipa tânără din Guvernul Ponta pentru poziția verticală avută față de unele poziționări europene contra României. Să nu uităm eforturile de până acum ale României, care a investit 1,3 miliarde de euro pentru securizarea frontierelor, a adoptat legi, a angajat personal și a colaborat cu oficiali europeni, pentru ca toate condițiile tehnice să fie îndeplinite.

Și, deși toate forurile europene au recunoscut îndeplinirea condițiilor tehnice, nu am primit un aviz pozitiv, pentru că diverse țări au de satisfăcut anumite promisiuni electorale în prag de alegeri interne, iar acest lucru nu este fairplay, pentru că țările care au aderat înaintea noastră nu au avut parte de același tratament.

În plus, aș adăuga că nu este corect să fim criticați și respinși tocmai de țări care ne-au angrenat în războaie mondiale, care ne-au ținut departe de calea firească a civilizației tocmai din cauza nenorocirilor abătute de către armatele dumnealor asupra Europei și a țării noastre.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Vasilica Steliana Miron, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

## **Doamna Vasilica Steliana Miron:**

Mulțumesc.

Titlul declarației de astăzi este „Natalitatea – o problemă socială”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu o populație în scădere, o economie care abia se menține pe linia de plutire și cu un fenomen extins al emigrării, România ar trebui să ia în considerare un factor crucial pentru revitalizare: creșterea numărului de nou-născuți.

În anul 2009, după izbucnirea crizei, țara noastră a suferit o lovitură importantă, după ce economia s-a contractat cu 7,1%. Ulterior, guvernanții au fost nevoiți să ia măsuri

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Hăi(mă)neala de la CSM”.

În data de 2 mai 2012, am prezentat în plenul Senatului o declarație politică intitulată „Laura Codruța Kövesi, procuror general din milă și din mită portocalie”.

În data de 18 mai 2012, am transmis această declarație politică, cu titlul de sesizare penală, cu indicarea probelor aferente, Direcției Naționale Anticorupție, solicitând cercetarea fostului procuror general Laura Codruța Kövesi și a unor apropiați de-ai săi sub aspectul infracțiunilor de dare și luare de mită, spălare de bani și favorizarea infractorului. Totodată, am transmis această declarație politică Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând președintelui de atunci, Alina Nicoleta Ghica, să se sesizeze referitor la activitatea și conduita necorespunzătoare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În data de 30 septembrie 2012, Laura Codruța Kövesi a fost eliberată din funcția de procuror general al României, dar cu o săptămână înainte, respectiv în data de 24 septembrie, am primit un răspuns stupefiant din partea Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, semnat de inspector-șef judecător Rica Vasiliu Cravelos, din care spicuiesc pasajele mai importante.

„În privința presupuselor împrejurări apreciate de dumneavoastră că ar fi avut un caracter determinant în numirea doamnei Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vă facem cunoscut că nu pot fi efectuate de către Inspecția Judiciară. (...)

Referitor la susținerile dumneavoastră că într-o cauză penală s-ar fi dispus de către procuror o soluție de netrimitere în judecată ca urmare a intervenției procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vă facem cunoscut că, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în soluțiile dispuse, procurorul este independent. (...)

În privința nemulțumirilor dumneavoastră privind modul de efectuare a urmăririi penale într-un dosar penal, vă precizăm faptul că Inspecția Judiciară nu are competența de a verifica măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate de acesta, întrucât s-ar încălca principiul independenței magistratului. (...)

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Neagu Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică pe care o fac se intitulează „Constituția României, garantul intereselor națiunii române”.

Națiunea română este o națiune tânără, a avut, are și trebuie să aibă în conștiința europeană un loc bine definit. Ea reprezintă, așa cum ne place să o numim, poporul român, cu trecutul, prezentul și viitorul lui. Nu putem vorbi despre poporul român în afara națiunii române, așa cum nu putem vorbi de națiunea română în lipsa identității statului român.

Constituția, ca lege fundamentală a statului român, trebuie să fie a națiunii române, să urmărească interesele poporului român, nu, vremelnic, pe ale unui președinte sau altul, ale unei formațiuni politice sau alta, ale unui grup de cetățeni sau altul.

Suntem într-un moment istoric, important contextual, în plin proces de afirmare a conștiinței naționale, în integrare cu cea europeană și universală. Realitățile momentului conduc la necesitatea revizuirii Constituției, tocmai pentru a fixa și permite națiunii române o identificare clară, obiectivă a intereselor ei.

Partidul Național Liberal, fiind o construcție de dreapta puternică, are obiective extrem de bine definite. Unul dintre obiectivele importante și imediate ale Partidului Național Liberal trebuie să fie modificarea, în sensul revizuirii Constituției, garantării interesului națiunii române, în așa fel încât aceasta să fie în interesul românilor.

Astfel, în prezenta realitate geopolitică și în contextul de integrare europeană, în dezbaterea pentru revizuirea Constituției trebuie luate în considerare trei elemente.

O primă abordare este, așa cum am spus, a națiunii, pentru că noi trebuie să vorbim despre o Constituție a națiunii române, deci a românilor. Nu putem discuta de națiune în afara statului național unitar, cele două sintagme fiind indisolubil legate una de cealaltă. Prin urmare, statul național poate și trebuie să recunoască valențele culturale, ideologice, de apartenență a diferitelor culte și religii, în contextul integrator al unui singur popor, cel român.

De aceea, spun eu, revizuirea Constituției nu poate modifica articolul de substanță care definește statul român unitar ca reprezentant al națiunii, de altfel interzis a fi revizuit, conform actualei Constituții.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Saghian.

## Domnule președinte, Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Băile Felix – model de «altoire» a turismului prin gazele de șist”.

A căzut un guvern pe o moțiune în care moratoriul pentru exploatarea gazelor de șist era un punct important și s-a ridicat noul Guvern, cel care depusese moțiunea și pentru care acum exploatarea gazelor de șist este o prioritate. Vreau să vă vorbesc despre alegerea pe care o facem zilele acestea prin decizia de a spune da explorării gazelor de șist în regiunea Băile Felix–1 Mai.

În toate prezentările video ale procesului de extracție, pânza freatică este prezentată a fi amplasată cu mult deasupra punctului de forare, ceea ce, în teritoriu, nu este neapărat așa. Zona Băilor Felix este împânzită de canale de apă termală. Oricum ai fora, vertical sau orizontal – iar metoda cunoscută la ora actuală pentru exploatarea gazelor de șist le presupune pe amândouă –, dai de apa vieții, de apa sănătății. Toată apa din zonă este potabilă, este tămăduitoare, este, după cum știm de atâtea generații, sursă de sănătate.

Pe asta poate se și bazează compania canadiană „East West Petroleum”, care a concesionat, pentru explorarea, dezvoltarea și exploatarea resurselor petroliere și, implicit, a gazelor de șist, acest perimetru.

Da, avem un rezervor imens de apă, avem toată apa de care aveți nevoie și pe care puteți să o folosiți în injecții otrăvite în solul atât de darnic pentru locuitorii săi!

Băile Felix, Betfia, Bogei, Budoi, Chișlaz, Ciocaia, Cordău, Derna, Dernișoara, Mișca, Otomani, Rontău, Sălacea, Sâniob, Sânmartin, Voivozi, Șilindru și Tulca, dar și întreaga zonă metropolitană a Oradei, toate legate fiind în subteran prin zăcământul de apă termală, sunt tot atâtea poligoane de încercare puse la dispoziția companiilor petroliere de pretutindeni.

Nu cunoaștem acordurile petroliere încheiate cu companiile „East West Petroleum” sau „Clara Petroleum”, primele abilitate să exploreze și să exploateze inclusiv gaze de șist în județul Bihor, acestea fiind documente clasificate, însă topografia locului și studiile paralele făcute de către geologi și hidrologi, care au activat decenii în acest sector, arată clar că, practic, oriunde ai săpa, intri direct în zăcământul geotermal. Nicio autoritate a statului nu știe, la ora actuală, ce pensiune și câte gospodării sunt legate direct la izvoarele de alimentare cu apă, resursa fiind la dispoziția tuturor locuitorilor.

## Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Cotescu Marin Adrănel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Discriminarea și obtuzitatea, două deservicii pe care ni le aducem. Liberul acces al romilor la sistemul de sănătate”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trăim în era globalizării.

Trăim în momentele în care cosmopolitismul a devenit un lucru nu numai necesar, dar absolut firesc. Copiii noștri au crescut și cresc în spiritul valorilor democratice și principiilor drepturilor și libertăților omului, iar granițele, de orice fel ar fi ele, nu ne mai separă.

Trăim într-o lume în care, sper eu și-mi doresc, am învățat ce înseamnă ura de rasă, de etnie, obtuzitatea dusă până la crime împotriva umanității, segregarea absurdă și discriminarea, ca simbol al involuției, de orice fel ar fi ea.

Cu toate acestea, România și românii mai au multe de învățat și, mai ales, de acceptat în acest sens. Recunosc, am făcut progrese serioase, dar încă mai păstrăm semnele zecilor de ani în care gândurile și sentimentele ne-au fost reprimate prin „gândul unic”, caracterizat de mentalitatea săracă în principii valoroase și fără absolut nicio recunoaștere reală a egalității noastre ca ființe umane și față de drepturile și libertățile noastre.

Țara noastră a reprezentat, de când se știe, spațiul în care s-a dezvoltat ca popor o întreagă mixtură de etnii. Cu toții ne numim și suntem români, indiferent în ce credem, indiferent de culoarea pielii și de alte trăsături, o lecție pe care alte state și popoare au învățat-o foarte bine și au aplicat-o, cel mai bun exemplu în acest sens fiind Statele Unite ale Americii.

Populația romă de la noi din țară, parte a poporului român, a fost subiectul multor discuții, dezbateri, dar și discriminări atroce. Și, deși noi, ca oameni politici, am încercat să reglementăm legal și prin forța exercitată, ca lideri de opinie, aceste aspecte, aducând echilibru într-o problemă cu aspecte complexe care nu pot dispărea peste noapte, încă mai există situații sau cetățeni care consideră discriminarea o virtute, iar obtuzitatea un semn de progres.

Ca om politic și parlamentar, deseori mi s-au adus la cunoștință cazuri de discriminare la adresa romilor. Una dintre cele mai grave sesizări, cu efecte inimaginabile și, totodată, un dramatic exemplu de până unde poate ajunge nerecunoașterea semenilor noștri și prăpastiile create este acea sesizare care privește accesul romilor la serviciile de sănătate, un drept universal și recunoscut.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Cotescu Marin Adrănel, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Declarația mea politică se numește „În România nu se face primăvară cu o floare, dar cu mai multe da”.

Din punct de vedere calendaristic, suntem la început de primăvară și lăsăm în urmă iarna. Prin comparație, din punct de vedere politic, încercăm să depășim o „iarnă” lungă de patru ani, caracterizată de diminuarea salariilor, de avalanșe de măriri ale prețurilor, de disponibilizări în masă, de obiective neîmplinite pe plan național și european.

Cu toate că și această „iarnă portocalie” s-a sfârșit, România încă se dezgheață și cu toții mai avem de îndurat consecințele unei guvernări nefaste, care a acționat nu pentru cetățeni, ci împotriva lor. Printre acestea se afla și stadiul în care am găsit justiția românească la jumătatea anului trecut. Acea doamnă mândră, legată la ochi cu eșarfă și având balanța în mâna stângă și sabia în mâna dreaptă devenise mai mult un domn majordom, cu o tavă, pentru a servi camarila președintelui, și cu un prosop ca să curețe în urma lui.

## Stimați colegi,

Am făcut această introducere pentru a accentua caracteristicile contextului în care ne aflăm și, pentru că tot am amintit de justiție, aș vrea să subliniez că reforma în acest domeniu implică un progres pe două planuri: unul național, în folosul cetățeanului, și unul european, ținând cont de faptul că aderarea la Spațiul Schengen este condiționată de succesele reformei în justiție. Miza fiind atât de mare, și obstacolele sunt pe măsură.

Cu toate acestea, am făcut progrese importante, pe care le menționez: aprobarea de către Guvern, în decembrie 2012, a celor patru proiecte de lege privind măsuri procesualpenale și execuțional-penale care vor intra în vigoare în 2014 și intrarea în vigoare a noului cod de procedură. Aceste măsuri au fost apreciate de către Comisia Europeană, fiind considerați pași pozitivi în procesul complex de combatere a corupției.

Cu toate acestea, avem încă unele instituții a căror transparență este ușor opacă și care pun sub îndoială continuarea reformei. Aceeași Curte Constituțională, care a ignorat în august voința a 7,4 milioane de români pentru a proteja un președinte nelegitim, luna trecută a admis o sesizare făcută tocmai de colegii de partid ai domnului Băsescu. Mă refer la excepția de neconstituționalitate privind modificarea adusă Statutului parlamentarilor, cu privire la majorarea de la 15 la 45 de zile a termenului în care un ales poate contesta un raport al ANI în cazul unei decizii de incompatibilitate.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „Codul fiscal, modificat și completat prin ignorarea prevederilor legale”. Domnule președinte,

Onorat Senat,

Codul fiscal – Legea nr. 571/2003 a fost, cu siguranță, în ultimii zece ani, legea cea mai agresată din zestrea legislativă a României. De-a lungul timpului, au fost solicitate sute de înlesniri sau facilități, respinse, din fericire, în marea lor majoritate.

Ne aflăm în anul 2013, la șase ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar scutirile financiare, valabile în urmă cu zece ani, când Codul fiscal a fost publicat în Monitorul Oficial, nu mai reprezintă o soluție viabilă, acceptată pentru rezolvarea problemelor fiscale ale țării.

Vreau să atrag atenția că în actualul Cod fiscal există reglementări depășite, iar unele, foarte grav, ignorate cu bună știință chiar de cei desemnați să respecte cu strictețe legea, adică actualul Guvern.

Iată un exemplu concludent. La dezbaterea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senat, am solicitat unele explicații ministrului finanțelor publice. Ei bine, răspunsul onoratului viceprim-ministru Daniel Chițoiu m-a șocat.

Țin să amintesc că, în capitolul II, la art. 4 alin. (1) și (2), Codul fiscal prevede că orice modificare a acestui cod se face numai prin lege, și nu altfel. Citez exact:

„(1) Prezentul cod se modifică și se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.”

Răspunsul domnului ministru Daniel Chițoiu a fost uluitor pentru deontologia profesională a unui om politic cu responsabilități în vârful administrației guvernamentale, și anume: „De 23 de ani, se întâmplă exact așa cum face acum USL.” Cu alte cuvinte, nu respectăm prevederile Codului fiscal pentru că așa au procedat și alte guvernări.

Adevărul este însă altul. Calculele privind noile modificări aduse Codului fiscal, generatoare de suferințe pentru populația activă, îndeosebi pentru agricultori și micii investitori, nu puteau fi scoase la lumină înainte de alegerile din 9 decembrie 2012. Pe de altă parte, banii de la Fondul Monetar Internațional au fost solicitați în ianuarie 2013, abia după ce oficialii au luat cunoștință de conținutul bugetului de stat pe anul în curs. Acestea au fost motivele reale pentru

Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Vreau să vă informez că declarațiile politice se fac în limita timpilor alocați pe care i-am anunțat la începutul ședinței și vreau să vă informez că Grupul parlamentar al PDL a avut alocate 12 minute și a folosit 17 minute. Deci timpul s-a epuizat pentru declarații politice la Grupul parlamentar al PDL.

În continuare, îi dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Boeriu Valeriu Victor, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „De ce este necesară reindustrializarea României”.

Auzim tot mai des, de câtva timp, opinii conform cărora România ar trebui să declanșeze cât mai curând un proces de reindustrializare, considerat a fi una dintre cele mai importante căi de dezvoltare și modernizare nu numai a economiei, ci și a societății românești.

Gravitatea situației noastre economice apare în momentul în care constatăm că în anii de guvernare PDL nu s-a realizat un proiect național de organizare a resurselor, care să fi condus la reindustrializare. Modul guvernamental permanent de organizare a resurselor a fost în așa fel construit, încât a condus numai la dezintegrarea industrială, nu la reindustrializarea sa.

În aceeași măsură, au lipsit orice intervenții strategice sau politici de stimulare fiscală. Intervențiile strategice pentru industria străină erau cele de a le da energie sau locații ieftine, gratuite. România ultimilor ani a devenit o țară, practic, neguvernată economic, care evoluează economic de la sine, fără direcție și ritm fizic, în lipsa oricărui program național de dezvoltare pe termen mediu, scurt sau lung.

Corupția endemică și sărăcia bugetară au limitat și mai mult accesul capitalului străin. După apariția crizei economice mondiale, capitalul străin nu s-a mai alocat în România, iar fenomenul dezindustrializării în domenii energofage, precum chimia, siderurgia, a luat o amploare crescândă. Odată cu criza, în anul 2009, Guvernul PDL s-a trezit fără niciun program de dezvoltare în desfășurare multianuală, pe diverse teme, care să fi asigurat crearea de noi locuri de muncă și întreprinderi în locul celor pierdute din cauza crizei.

Actualmente, România parcurge o perioadă de economie pasivă, caracterizată prin dependența cvasitotală de infuzie de capital și de decizia economică străină, în contextul lipsei cvasitotale a capitalului și inițiativei antreprenoriale autohtone. Incapabilă să-și acopere din surse interne cele mai elementare obligații bugetare, acceptând fără reacții și propuneri alternative proprii orice directivă sau politică europeană, țara noastră este în postura de a nu reuși să-și valorifice în interes propriu resursele naturale și umane, neavând, din cauza unei dependențe periculos de mari, nicio posibilitate de a se proteja de efectul de contaminare propagat de recesiunea piețelor occidentale.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Victor Boeriu. Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Oprea vorbește din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Voi vorbi astăzi despre „Proiectul de regionalizare a României – priorități și punere în aplicare”.

Anul 2013 este unul important și interesant, în același timp, din punct de vedere politic. În atenția și preocupările Uniunii Social-Liberale stau trei proiecte importante: revizuirea Constituției, noua lege electorală și regionalizarea.

Vă rețin atenția cu unele considerații privind acest din urmă subiect. Stă în puterea Uniunii Social-Liberale, prin majoritatea confortabilă din Parlament dată de rezultatul alegerilor din 2012, să realizeze proiectul de regionalizare într-un timp rezonabil.

Din păcate, acest timp este irosit, în prezent, cu discuții aproape exclusiv despre harta regionalizării, despre câte regiuni vor fi, despre capitalele de regiuni, când, de fapt, mai important este să stabilim ce vor însemna regiunile din punct de vedere administrativ. Discuțiile despre regionalizare ar trebui să înceapă prin a stabili prerogativele conducerilor regiunilor, raportul dintre regiuni și centru, dintre județe și regiuni, odată cu apariția acestui palier intermediar între județ și centru.

Prin regionalizare ar trebui să urmărim două scopuri principale: o mai bună accesare a fondurilor europene și o descentralizare a administrației și, abia după clarificarea celor două aspecte, să vorbim despre hărțile și capitalele de regiuni. Criteriile regionalizării trebuie să fie multiple și diverse: geografice, istorice, economice, demografice și altele.

Regionalizarea, ca proces care se derulează de sus în jos, este cu atât mai reușită și mai ușor de acceptat cu cât se va suprapune mai fidel fenomenului de regionalism, care acționează de jos în sus și care concură la descentralizare prin mutarea deciziilor pe un palier administrativ inferior, mai aproape de voința cetățenilor și la îndemâna lor.

Descentralizarea, în același timp, trebuie să fie una reală, care mută nivelul de decizie de la centru spre regiuni, și nu una care duce din prerogativele județelor la nivel regional.

După ce respectăm criteriile obiective ale regionalizării și luăm în considerare regionalismul și descentralizarea la modul cel mai serios, putem să trecem și la desenarea hărților și stabilirea capitalelor de regiuni.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația de astăzi are titlul „Autoritățile sanitarveterinare – un pericol pentru sănătatea românilor!”.

Premierul Ponta l-a demis de curând pe șeful Autorității Naționale Sanitare Veterinare pentru felul în care a gestionat cazul laptelui contaminat cu aflatoxină. Domnul Ponta declara în acest context că ANSVSA a deranjat interesele unora, impunându-se măsuri dure împotriva celor care nu respectă standardele.

Avem, în legătură cu această reacție, două mari nelămuriri. Mai întâi, de ce autoritatea a descoperit doar acum, după apariția cazului cu laptele contaminat, că există interese și nereguli în domeniu? Nu era rolul ei să le descopere din timp și să preîntâmpine astfel de situații? În al doilea rând, cui îi folosește faptul că se induce ideea existenței problemelor doar la producătorii de alimente? Aceste nereguli nu sunt atât de străine autorităților?

În consecință, credem că prim-ministrul ar trebui să facă o anchetă chiar în interiorul agențiilor de control, pentru că unele dintre interesele dubioase din domeniu acolo duc.

Neglijențe și încercări de a păcăli standardele alimentare sunt pretutindeni, dar, dacă sistemul de control este corect și eficient, lucrurile se pot așeza, iar oamenii își vor recăpăta încrederea în alimentele consumate.

Tocmai de aceea, apelul nostru este ca, în anchetarea proprietarilor de ferme cu probleme, Guvernul să îndepărteze funcționarii contaminați de corupție și incompetență. Altfel, românii vor fi în continuare îngrijorați de ceea ce pun pe masă, iar exportatorii serioși de alimente își vor pierde credibilitatea, fără absolut nicio vină, din cauza unor angajați toxici ai statului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Crețu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Grapă Sebastian.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi! „Bugetul european și riscurile neștiinței” Dragi colegi iubitori de democrație,

Avem nevoie urgentă de un vaccin. Disprețul față de Parlament este molipsitor. Noi ne-am cam obișnuit cu el, din păcate. El se extinde însă de la Parlamentul național la cel european și de la Traian Băsescu până la ultimul cetățean.

Observația mi-a fost provocată de unele reacții recente, după ce Parlamentul European a decis să respingă poziția Consiliului în privința cadrului financiar multianual. A fost un fel de mirare în spațiul public, ca și cum atitudinea ar fi fost total neașteptată pentru unii sau aberantă pentru alții.

Am bănuiala întemeiată că o explicație mult mai bună a contagiunii este habarnismul – scuzați-mi licența nepoetică – cu privire la funcționarea procesului decizional, pozițiile principalelor instituții și raporturile de forțe din interiorul lor.

Necunoașterea este generală și întreținută cu grijă prin acțiunea concertată a unor factori politici și de către media. Nu este sigur dacă această coordonare este conștientă sau doar expresia naturală a aceluiași habarnism despre care vorbeam anterior.

Indiferent de intenție, funcția este similară: ne ține ocupați cu dezbateri fără șir despre teme numai bune de abătut atenția – vedeți cazul Schengen – și ne lasă să intrăm în alianțe îndreptate împotriva noastră – vedeți Compactul fiscal sau Pactul Euro Plus, nediscutate la fel de mult. Unii o fac în deplină cunoștință de cauză, alții cad în plasa primilor din motiv de... habarnism.

Mai există și un alt motiv al decuplării noastre de ceea ce este important cu adevărat. De multă vreme și din ce în ce mai frecvent, dovedim că avem orgolii, dar nu avem interese. Reacționăm dur, chiar excesiv dacă cineva ne calcă pe bombeu, dar am fost foarte multă vreme super tăcuți la deciziile care contraveneau intereselor țării. Cazul bugetului european este tipic.

Din acest punct de vedere, câteva precizări poate sunt utile:

a) Proiectul este elaborat de Comisia Europeană și trimis spre adoptare Legislativului. Acest lucru s-a petrecut în iunie 2011, timp suficient pentru a fi cunoscut;

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îi dau cuvântul domnului senator Grapă Sebastian.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Declarația se numește „Drapelul secuiesc”.

După 1990, în cadrul comunității maghiare din România s-au manifestat în spațiul public, în mare, trei categorii de actori: pragmaticii, care au înțeles că viitorul lor este în România, că banul, printre altele, dă putere, că integrarea în

Uniunea Europeană le îndeplinește aspirațiile și le creează oportunități de afaceri, le permite accesul la putere în anumite conjuncturi politice; kominterniștii – specia a dispărut pe cale naturală, însă s-au manifestat destul de vocal după anii ’90; respectiv agenții străini, care au condamnat Tratatul de la Trianon și au folosit în discursul lor teme menite să blocheze accesul României în Uniunea Europeană.

Agenții străini considerau că unele din regiunile din România trebuie să rămână pur etnice. Mai mult, în anii ’90, la Târgu-Mureș, au instigat la conflict și, mai nou, consideră că limba maghiară este obligatorie.

Această ultimă categorie de politicieni intră într-o zonă periculoasă din mai multe motive. Unii dintre ei încearcă să construiască din atribute un subiect de drept internațional. Este vorba despre un teritoriu definit, o populație cu limbă și cultură proprie, instituții. Pentru fiecare dintre aceste elemente constitutive ale unui subiect de drept internațional, promovate de ultima categorie menționată mai sus, se pot da nenumărate exemple.

Stimați colegi,

Trebuie să subliniez că subiectele de drept internațional sunt statele. În teoria relațiilor internaționale, lecția despre formarea statelor este constituită printr-o singură propoziție: „Statele se formează în urma războaielor.” Simbolistica drapelelor, pentru care s-a inflamat multă lume, nu face decât să mascheze construcția despre care am vorbit mai sus – construcția unui subiect de drept internațional. În paranteză fie spus, Organizația Națiunilor Unite, printre altele, în situația în care atributele menționate mai sus sunt o realitate, recunoaște dreptul populației respective la lupta armată pentru independența teritoriului definit.

Parlamentul României are nevoie de un studiu comparat elaborat de Ministerul Afacerilor Externe privind drepturile minorităților din Uniunea Europeană. Ne dorim să fim un model în Europa privind drepturile minorităților, fără însă a intra într-o zonă care poate, potențial, să fie folosită ca sursă de conflict. Minoritatea maghiară din România nu trebuie și nu este în folosul nimănui să devină un subiect de drept internațional.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Obiectivele USL de integrare europeană rămân neschimbate!”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În ultimele trei săptămâni, s-a discutat din ce în ce mai intens despre aderarea României la Spațiul Schengen și despre poziția Germaniei în această problemă.

Totul a pornit de la declarațiile ministrului federal de interne de la Berlin, care a afirmat că va opune la Consiliul JAI dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Ministrul declara la momentul acela astfel: „Considerarea aderării parțiale, adică intrarea pe aeroporturile și porturile maritime, este scoasă de la masa discuțiilor.” Altfel spus, Germania a declarat tare și răspicat că nu ne vrea în Schengen. Cel puțin acum.

Dacă ne aducem aminte, același lucru s-a întâmplat în 2011, când Olanda se manifesta împotriva aderării României la Schengen. Politica dusă de Guvernul Boc la acel moment a fost stupidă și, în același timp, notabilă. Autoritățile fiscale și vamale românești s-au înghesuit să găsească o bacterie periculoasă în florile și semințele de flori olandeze importate din Olanda. Presa olandeză afirma, în acel moment, că blocada românească seamănă cu un șantaj. Și politica antiolandeză a continuat. Guvernul Boc și președintele Traian Băsescu, în loc să dreagă busuiocul și să ajungă, prin discuții și negocieri, la un acord privind susținerea din partea Olandei, au declarat război. Un război diplomatic care nu a făcut decât să strice imaginea României și să discrediteze țara noastră în fața tuturor țărilor din Uniunea Europeană.

Să nu credem că celelalte țări nu au văzut ce s-a întâmplat în 2011 sau că au uitat ofensa fără precedent adusă Olandei prin blocada lalelelor sau refuzul lui Traian Băsescu de a-l primi pe ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, Johannes Hendrik Mattheus, cu scrisorile de acreditare, atunci când diplomatul a venit la post, pe 2 decembrie 2011.

Subliniez, în acest fel, o parte a istoriei noastre vizavi de aderarea la Spațiul Schengen. Greșit au înțeles unii politicieni, mai cu seamă din partea PDL și PP-DD, cum că acum s-a pus pe tapet problema aderării la Schengen și cum că acum USL nu dorește acest lucru.

În continuare, o invit la microfon pe doamna senator Cristiana Anghel, din partea Grupului parlamentar al PC.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă titlul „Monitorul Oficial al României – stat în stat?!”.

Monitorul Oficial al României s-a pus stăpân pe legislația României, și-a înregistrat produsul la OSIM și face plângeri pentru încălcarea drepturilor de autor împotriva celor care publică pe site-uri monitoare oficiale, deși articolele 1 și 19 din Legea nr. 202/1998 prevăd că „Monitorul Oficial al României este publicația oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituție, de prezenta lege și de alte acte normative”, deși art. 1 alin. (5) din Constituție prevede că, „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, iar art. 78 că „legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la trei zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”, rezultând că aducerea la cunoștința cetățenilor a legilor și a celorlalte acte normative reprezintă o obligație a statului, în sensul respectării obligației, astfel cum a fost asumată prin aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca legea să fie accesibilă și previzibilă.

Deși cetățenii români sunt obligați prin lege să cunoască legile care se emit și sunt pedepsiți dacă le încalcă, legislația României, a cărei publicare este asigurată de Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, a devenit obiect de protecție a drepturilor de autor. Cum anume? Prin înregistrarea drepturilor asupra produsului „publicația Monitorul Oficial” la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, pentru care s-a eliberat certificatul de înregistrare a mărcii nr. 552220/2003.

În fapt, în practică, Monitorul Oficial al României asigură gratuit publicarea legilor pe ultimele 10 zile, după care oricine dorește să acceseze un monitor oficial cu vreun act normativ anume trebuie să plătească pentru a-l obține. Cei care lucrează cu legile sunt nevoiți să se aboneze la Monitorul Oficial, numai că acest produs, chiar dacă Monitorul Oficial este regie autonomă, este asigurat de instituțiile statului prin procesul legislativ, care obligă Parlamentul, Guvernul și orice instituție cu drept de a emite un act normativ să trimită actul la Monitorul Oficial spre publicare, aceasta fiind condiția stabilită prin Constituție ca un asemenea act oficial să intre în vigoare.

Complexitatea și cantitatea reglementărilor, raportate la obligația pozitivă _erga omnes_ de respectare a legii, impun soluția unică a gratuității publicității. Tot ne plac modelele de afară: Franța, Norvegia, Statele Unite, dreptul comunitar, CEDO. Gratuit și cu copy-paste este același text, doar altă atitudine.

După părerea mea, limitarea accesului la Monitorul Oficial al României chiar de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial” încalcă principiul previzibilității legii și lipsește de caracter efectiv prezumția cunoașterii legii.

Jurisprudența CEDO este constantă, în sensul că „legea trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă” – Rotaru _versus_ România.

Orice stat de drept se bazează pe prezumția că legile și publicațiile oficiale sunt cunoscute de către destinatarii lor. Această prezumție nu poate exista câtă vreme Monitorul Oficial, număr de număr, nu este accesibil gratuit. Posibilitatea reală a cunoașterii legilor a fost cercetată și de către Curtea Constituțională, în cuprinsul Deciziei nr. 890/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600/2008.

Prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 202/1998 – „imaginea și formatul, consacrate, ale publicației «Monitorul Oficial al României», cuprinse în anexa la prezenta lege, sunt protejate de lege” –, nu se referă la drepturile de autor și drepturi conexe, ci, după cum menționează însuși articolul menționat, „imaginea și formatul, consacrate”, la protecția asigurată prin Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, în sensul de „steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control și garanție”, astfel cum sunt prevăzute în art. 5 din respectiva lege.

În conformitate cu art. 9 din Legea nr. 8/1996, republicată, „nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele: textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora”.

## Doamnă senator,

V-aș ruga să încheiați, pentru că ați depășit cu mult timpul alocat Grupului parlamentar al PC. Mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Da.

„Utilizatorul legitim al unei baze de date..., utilizatorul legitim al unei baze de date, care este pusă la dispoziția publicului..., utilizatorul legitim al unei baze de date, care este pusă la dispoziția publicului prin orice modalitate și...”

Închei. Solicit public Guvernului României să promoveze o ordonanță de urgență prin care oricare cetățean român sau european, de aici sau de oriunde, să aibă acces neîngrădit de taxe la toată legislația României consolidată, și nu cândva, ci acum. Deja este prea târziu.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Timpii alocați grupurilor parlamentare pentru prima secțiune a ședinței noastre de astăzi, declarații politice, s-au epuizat, drept pentru care l-aș ruga pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Bună dimineața tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|absent|

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/28.III.2013

|Atanasiu Teodor|absent|Grigoraș Viorel|prezent| |---|---|---|---| |Badea Leonardo|absent|Hașotti Puiu|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent|Ichim Paul|absent| |Banias Mircea Marius|absent|Igaș Traian Constantin|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent|Iliescu Lucian|prezent| |Barbu Tudor|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Bădălău Niculae|absent|Ioniță Dan Aurel|absent| |Bălu Marius|prezent|Iovescu Ioan|absent| |Belacurencu Trifon|absent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Bereanu Neculai|prezent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Biró Rozalia Ibolya|absentă|Klárik László Attila|prezent| |Blaga Vasile|absent|László Attila|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Boboc Cătălin|absent|Luchian Dragoș|absent| |Bodea Cristian Petru|absent|Luchian Ion|absent| |Bodog Florian Dorel|absent|Marian Dan Mihai|absent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Marian Valer|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Marin Nicolae|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Markó Béla|absent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Mazăre Alexandru|absent| |Burlea Marin|absent|Mihai Cristian Dănuț|absent| |Butnaru Florinel|prezent|Mihai Neagu|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Cadăr Leonard|prezent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Calcan Valentin Gigel|absent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Mocanu Victor|prezent| |Chelaru Ioan|absent|Moga Nicolae|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Motoc Octavian|prezent| |Ciorbea Victor|prezent|Mutu Gabriel|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Nasta Nicolae|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Neagu Nicolae|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Neculoiu Marius|prezent| |Corlățean Titus|absent|Nicoară Marius Petre|absent| |Coste Marius|prezent|Nicolae Șerban|absent| |Cotescu Marin Adrănel|absent|Nicula Vasile Cosmin|absent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nistor Vasile|absent| |Cristache Iulian|prezent|Niță Mihai|absent| |Cristina Ioan|prezent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Croitoru Cătălin|absent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Olosz Gergely|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Drăghici Damian|absent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pavel Marian|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Păran Dorin|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pelican Dumitru|absent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pereș Alexandru|prezent| |Fifor Mihai Viorel|absent|Pop Gheorghe|prezent| |Filip Petru|prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Popa Constantin|absent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Popa Florian|absent| |Flutur Gheorghe|prezent|Popa Ion|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Geoană Mircea Dan|absent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Ghilea Găvrilă|absent|Popescu Corneliu|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Grapă Sebastian|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Greblă Toni|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| Rădulescu Cristian prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Rotaru Ion absent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Solomon Antonie prezent Stoica Ștefan prezent Stuparu Timotei prezent Suciu Matei prezent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Tămagă Constantin absent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu absent Teodorovici Eugen Orlando absent Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Țapu Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan absent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 175 de senatori, și-au înregistrat prezența 125. Așadar, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Tudor Barbu.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt,

Programul de lucru pentru astăzi: lucrări în plenul Senatului până la ora 13.00. De la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii,

Vă aduc, de asemenea, la cunoștință că, la ședința Birourilor permanente reunite din această dimineață, s-a decis convocarea unei ședințe comune a celor două Camere, având pe ordinea de zi modificarea Statutului deputaților și al senatorilor, în urma observațiilor Curții Constituționale, pentru mâine, începând cu ora 10.00.

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară – procedură de urgență.

Această notă a fost adusă la cunoștința senatorilor în ședința plenului din 19 martie 2013.

Pentru săptămâna 25–30 martie, Biroul permanent al Senatului propune următorul program:

– luni, 25 martie 2013, între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisiile permanente; ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plen, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; între orele 18.00 și 18.15 – pauză; între orele 18.15 și 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 26 martie 2013, între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; între orele 10.30 și 13.00 – lucrări în plenul Senatului; ora 15.00 – lucrări în comisiile parlamentare;

– miercuri, 27 martie 2013, lucrări în comisiile permanente;

– joi, 28 martie 2013, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 29 martie 2013, activități în circumscripțiile electorale;

– sâmbătă, 30 martie 2013, activități în circumscripțiile electorale. Sunt comentarii în legătură cu acest program? Observații?

Dacă nu sunt...

Da, da, votăm acum. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 3 al ordinii de zi sunt înscrise prioritățile Senatului în domeniul afacerilor europene în anul 2013. Raportul Comisiei pentru afaceri europene a fost depus la caseta fiecărui senator.

Intrăm în proiectele de lege. La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Inițiatori: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Domnule secretar de stat Dan Manolescu, aveți cuvântul, ca inițiator.

Microfonul 10.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal vizează modificările care au fost aduse Codului fiscal începând cu 1 februarie 2013 în domeniul impozitului pe profit, în domeniul impozitului pe venit, în domeniul microîntreprinderilor, în domeniul impozitului pentru nerezidenți, al TVA și al accizelor.

Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul susțin proiectul de lege, cu amendamente, așa cum au fost stabilite în comisiile reunite ale Senatului: Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, raport comun.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 7.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11 martie 2013, plenul Senatului a hotărât trimiterea proiectului de lege la comisie pentru reexaminare și întocmirea unui raport comun suplimentar.

În ședința din 18 martie 2013, membrii celor două comisii au hotărât să mențină raportul comun depus la data de 27 februarie 2013.

Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Prin noile reglementări s-au avut în vedere scăderea limitei veniturilor obținute pentru care se intră în sistemul microîntreprinderilor de la 100.000 de euro la 65.000 de euro, clarificarea modului de regularizare a impozitului pe profit datorat de persoane juridice străine din transferul titlurilor de participare, majorarea deducerii suplimentare la calculul profitului impozabil în domeniul cercetării pe proiecte aplicabile și transferarea în legislația națională a unor prevederi comunitare în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

De asemenea, s-au introdus dispoziții cu privire la revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activități agricole pentru persoanele fizice și asocierile fără personalitate juridică. În acest sens, s-au prevăzut suprafețele și numărul de animale până la care nu se

plătește impozit, precum și normele de venit impozabile pe hectar și cap de animal. Acești contribuabili sunt incluși în categoria plătitorilor de contribuții sociale.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au depus avize favorabile, fără amendamente.

În cadrul dezbaterilor, s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul raport comun. Menționăm că amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

## Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Domnul senator..., în ordine, cum mi-i dă domnul secretar. Domnul senator Teiu Păunescu, microfonul 1.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Permiteți-mi să dau citire art. 139 din Constituția României: „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.”

Noi, la ora actuală, avem Ordonanța Guvernului nr. 8/2013, care funcționează și are efect de lege. Conform Constituției, această ordonanță nu trebuia să apară.

Întreb Guvernul: ce a avut în vedere și de ce a ales calea încălcării Constituției, și nu a ales calea inițiativei legislative, pe care noi puteam s-o dezbatem astăzi și care să aibă același efect?

Vreau să vă spun că un cetățean oarecare care încalcă legislația financiară – nu-și plătește taxele și impozitele – este, până la urmă, executat silit. De ce nu ar putea și Guvernul nostru să fie executat silit pentru faptul că încalcă Constituția?

Cred că astăzi am putea să respingem ordonanța Guvernului și să revină la noi ca inițiativă legislativă, așa cum prevede Constituția.

Această ordonanță a Guvernului reușește trei performanțe:

1. Reușește să impoziteze aproape tot ce mișcă în gospodăria unui cetățean. Singura pasăre neimpozitată cred că a rămas porumbelul.

2. A reușit să impoziteze familiile de albine, pe care niciun guvern de până acum nu le-a impozitat.

Vă mulțumesc și eu. Domnule senator Gheorghe Flutur, unde doriți. Microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea doar câteva referiri. În primul rând, acest act normativ aduce noi impozite și taxe despre care nu am văzut nimic în Programul de guvernare.

Aș vrea să intru pe fond puțin, la capitolul „Venituri din activitățile agricole”, și să atrag atenția în plenul Senatului asupra unui lucru extrem de grav. Norma de venit este unitară pe țară, deci va plăti impozit pe venit egal cel din Bărăgan cu cel din Țara Oașului. Și ne gândim la productivitatea pe hectar: la grâu sau la porumb, sau la altceva, că este cu totul alta. Este vorba despre un calcul unitar și este nedrept.

Al doilea lucru pe care vreau să-l spun despre dubla și multipla impozitare, că, în fond, noi impozităm suprafața, ați văzut, de la două hectare în sus. Și vă aduc aminte că toate măsurile care s-au luat au fost de stimulare a comasării terenurilor în România, și nu de fărâmițare. Aceste impozite încurajează rămânerea sub două hectare și este contrară principiilor Uniunii Europene, care ne-a încurajat să stimulăm comasarea, benevol, a trenurilor.

Ba, mai mult de atât, să nu uităm că cine are teren și are și animale plătește o dată pe teren, de la două hectare în sus, dar pe acele două hectare cresc și animale și mai plătești încă o dată impozit și plătești și CAS și pentru teren, și pentru animale.

În al treilea rând, să nu uitați că mai există la primării impozitul pe proprietate.

Sunt doar câteva dintre argumentele care ne fac să votăm, noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, împotriva acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Pereș, microfonul 2.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Domnule secretar de stat,

Discutăm astăzi în regim de superurgență un act normativ, Ordonanța Guvernului nr. 8/2013, un act normativ destul de controversat din mai multe puncte de vedere, și anume chiar dacă în actualul Cod fiscal, și nu numai, în Constituție, sunt reglementări depășite pentru acest moment și pentru sistemul economic românesc al anului 2013, orice modificare, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, se

face numai prin lege. Iar colegul a venit în plus la ceea ce voiam să spun eu sau vin eu în completare la ceea ce a spus și într-un cod este trecut acest principiu pe care ar trebui să-l respectăm.

Chiar dacă aceste prevederi aduse vor fi aplicate „de regulă” – și iar apare această sintagmă „de regulă”, care, în multe situații, ne-a dus, vorba aia, la diferite interpretări –, nu putem face aceste modificări cu cel puțin șase luni înainte de intrarea în vigoare a legii.

De asemenea, art. 4 alin. (2) precizează sau completează, de fapt, Codul fiscal: intră în vigoare din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptat prin lege.

Ce facem, de fapt, acum? Nu concordă cu ceea ce a hotărât și a legiferat Parlamentul României atunci când acest cod a fost adus în fața noastră, discutat, și, sigur, a devenit un Cod fiscal modern – era vorba despre anul 2003.

USL-ul vine acum cu o ordonanță de urgență, act normativ care nu poate fi folosit în cazul Codului fiscal, de fapt, și în cazul altor coduri.

Prevederile și modificările aduse prin ordonanța de urgență au intrat în vigoare la 1 februarie 2013, domnule președinte și stimați colegi, lucru care nu concordă cu Legea nr. 571/2003. Deci o altă aberație și o alunecare, dacă vreți, de la ceea ce am legiferat până acum.

Deși prevederile Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 au un scop pragmatic și poate chiar normal – aș spune, într-o țară cu o economie normală –, orice venit obținut, cât de mic, trebuie impozitat pe măsură, sigur, cu discernământ și cu grija să nu producem deranjamente majore în rândul contribuabililor, și să aducem sumele propuse la bugetul de stat.

Introducem, din nou, aceste norme de venit și cote percepute micilor fermieri, care – hai să vorbim cinstit și cunoaștem acest lucru – abia s-au smuls din neputința de a trăi din agricultură. În loc să încercăm consolidarea acestor ferme agricole mici și mijlocii, nu facem altceva decât, efectiv, să le omorâm în fașă. De asemenea, Guvernul Ponta își aduce aminte de taxa forfetară.

Acum, aș dori să vorbesc despre un alt capitol, cel al microîntreprinderilor, mult criticat în urmă cu trei ani. Guvernul readuce acest instrument financiar acum, clamat ca salvator și necesar, pentru a reîntregi veniturile la bugetul de stat.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cunoscător al criticilor USL de acum trei ani de zile, dar atent la toate mecanismele financiare, precum și la efectele lor imediate, nu vom fi de acord cu adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013, nici a raportului, nici a proiectului ordonanței, și nici cu ezitările Guvernului Ponta de a nu respecta Hotărârea Parlamentului nr. 45/2012, hotărâre care acorda încrederea Guvernului USL și aproba și Programul de guvernare, astăzi negat chiar de acțiunile legislative ale Guvernului.

Domnule președinte,

Dacă tot ați avut răbdarea de a mă asculta, am 15 amendamente, respinse toate, nu am să cer intervenție, pentru că au o singură motivare, ceea ce am spus, de fapt, nerespectarea Hotărârii Parlamentului nr. 45/2012 și nerespectarea Programului de guvernare. Așa, ca să putem avea celeritate în acțiunea noastră legislativă de astăzi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Ákos Mora, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din capul locului, vreau să vă spun că sunt de acord cu cele ridicate de colegul nostru Gheorghe Flutur vizavi de stimularea comasării terenurilor și cred că una dintre măsurile care trebuie luate în agricultura românească, mai ales în competiția cu cei care vând produse din afara țării, o reprezintă aceste comasări pentru a lucra într-un mod asociativ sănătos.

În schimb, aș vrea să clarific un subiect vizavi de această impozitare despre care se discută și, din punct de vedere politic, pot înțelege faptul că plângem de mila agricultorilor. În schimb, trebuie să spunem lucrurilor foarte clar pe nume, și anume: această impozitare, chiar am avut curiozitatea să verific ce înseamnă la un tip de cultură și la cereale, în Codul fiscal din anul 2009, la nivelul unui hectar de grâu sau pentru cel care cultivă grâu, era de 2% pe venitul net, pe venitul realizat pe un hectar de grâu. Ce înseamnă asta? Înseamnă, la 4.000 de kilograme de grâu pe hectar, undeva la un leu pe kilogramul de grâu, înseamnă 4.000 de lei. 2% respectiv plus 5,5% din ceea ce înseamnă contribuțiile la sănătate înseamnă de la 280 la 300 de lei pe hectar.

Pe noul Cod fiscal, în speță – vorbim acum pe norme de venit –, înseamnă 16% plus 5,5% pentru sănătate, înseamnă, de fapt, la norma de venit de 449 de lei pe hectar, 96 de lei pe hectar. Iată, de trei ori mai puțin față de vechiul Cod fiscal privitor la ceea ce a adoptat la vremea respectivă Guvernul PDL. Deci vorbim despre o scădere a fiscalității de trei ori pe un caz punctual, la cereale. Este corect față de noi, cu toții, să spunem lucrurilor pe nume, că, de fapt, am scăzut aceste impozite, dar, în același timp, sunt de acord că această măsură trebuie suplinită cu o măsură de stimulare a asocierii în agricultură.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Este admirabil modul în care echipa USL, mă refer la senatorii care susțin Guvernul, apără această inițiativă și această creștere a impozitării și mă refer doar la acest punct, punctul 7, domeniul agriculturii.

Aș vrea să-l întreb pe distinsul reprezentant al Cabinetului Ponta care sunt măsurile pe care Cabinetul pe care îl reprezintă Domnia Sa le-a luat în ultimele 72 de ore pentru protecția agricultorilor, a fermierilor, care sunt în prag de faliment, doar pentru că o declarație iresponsabilă a unui ministru a făcut ca aflatoxina să scadă producția de lapte românesc în produsele din România cu 60% și să crească cu aceeași cotă importurile de lapte. Ce măsuri a luat Cabinetul Ponta în ultimele 72 de ore pentru stoparea mafiei care acționează în România în ceea ce privește produsele lactate și laptele din România? Ce măsuri s-au luat în contrapartidă

cu creșterea impozitelor pentru protejarea fermierului român, în raport cu fermierul neamț, ungur, austriac și așa mai departe?

Este o tragedie la care Senatul României și, în general, Parlamentul României nu răspunde prin nicio acțiune, prin nicio interpelare, prin nicio luare de poziție, prin niciun act normativ de protecție.

Fermierii români – și credeți-mă că știu până la nivel de detaliu ce vorbesc, având unul dintre cei mai buni prieteni în conducerea asociațiilor de profil din România – care produc lapte acum și încercau să-l vândă românilor au ajuns cu o diminuare de la 60 până la 80% a producției, nu a producției, iertați-mă, a desfacerii, a livrărilor de lapte. Sunt oameni care au început să dea lapte la câini, la porci, să-l arunce la șanț în România. Asta, în contextul în care Senatul României este pus să voteze o creștere de impozite în aceeași zonă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Saghian, domnul președinte.

## **Domnul Gheorghe Saghian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt obligat să iau cuvântul, pentru că eu aparțin și vin din lumea celor cărora li se adresează această ordonanță de urgență, din agricultură.

În primul rând, constat că o parte dintre colegii mei, și mai ales cei care au reprezentat agricultura României la nivel național, nu cunosc textul ordonanței de urgență, ceea ce cuprinde ordonanța de urgență și cui se adresează ea. Aș vrea să vă spun că această ordonanță de urgență se adresează numai persoanelor fizice și formelor de asociere fără personalitate juridică. Prin felul acesta, consider că s-a făcut dreptate numeroaselor sesizări din partea colegilor care exploatează terenuri agricole în forme de asociere cu personalitate juridică, și ei sunt deja de mult plătitori, contribuabili la bugetul național.

Toți cerem de la agricultură, cerem de la Guvernul României bani pentru agricultură, dar trebuie să dăm și ceva Guvernului, să aibă de unde să dea. Cerem, dar nu dăm nimic, și lucrul acesta trebuie să dea de gândit.

Spunea domnul senator Flutur că această ordonanță de urgență va conduce la fărâmițarea terenurilor agricole. Eu zic că nu, domnule ministru, pentru că, prin această ordonanță, cred că încurajăm să se asocieze cei care dețin suprafețe mai mici, pentru că cei din asocieri au alt sistem de impozitare și mult mai avantajos. Probabil dumneavoastră vreți să-i apărați pe cei pe care, în anul 2005, prin legea pe care dumneavoastră ați dat-o, i-ați împroprietărit cu sute de hectare.

## Stimați colegi,

Sunt astăzi în România destui care dețin sute, mii de hectare de teren ca persoană fizică și nu plătesc nimic. Ba, mai mult, încasează subvenții și de la bugetul național pe unitatea de suprafață.

Consider că, prin felul acesta, măsura care este luată...

Eu nu am să comentez, că nu mă pricep prea mult la regulile Legislativului – recunosc, sunt agricultor –, dar acest impozit poate că nu a căzut când trebuie, a venit într-un moment nepotrivit, a venit într-un moment când, în 2012, agricultura a trecut prin condiții vitrege, producțiile au fost așa cum știm, într-un an de secetă, dar este absolut necesar, pentru că, într-adevăr, trebuie să asigurăm celor care exploatează terenul agricol un sprijin să-și reia procesul de producție și să se dezvolte. Asta este intenția Guvernului.

Domnule senator, nu vă impacientați, că nu aveți dreptate. Eu știu că domnul Răzvan Ungureanu, în 2012, și dânsul a promovat pentru dezbatere publică o asemenea ordonanță, care era mult mai aspră.

Referitor la normele de venit, vreau să vă spun că numai în anul 2013 este o normă de venit reglementată prin ordonanța de urgență. Începând cu anul 2014, norma de venit se stabilește la nivel de județ. Prin specialiștii de la Direcția agricolă, se propune norma de venit pentru unitatea de suprafață și cap de animal și ea se aprobă de cei de la Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât să difere, pentru că nu sunt aceleași condiții, mai ales în producția vegetală, în toate județele din țară. Sunt zone unde se poate obține o normă de venit mai mare, sunt zone defavorizate unde, producțiile fiind mai mici, și norma de venit va fi mai mică.

Așa că este bine să vă aplecați asupra textului din ordonanță, să-l înțelegeți și să nu mai facem discuții din astea fără a cunoaște ceea ce se întâmplă.

Am spus, este o problemă sensibilă, mai ales în rândul colegilor noștri primari. Majoritatea dintre noi avem în colegii localități din rural, suntem luați la întrebări, dar trebuie să le explicăm în mod corect. Începând cu anul 2014, o parte din impozitul pe veniturile din activități agricole va merge către comunitățile locale, așa cum ministrul finanțelor publice a promis la discuțiile pe care le-a avut cu toți primarii.

Deci din 2014 puteți să-i asigurați că și la bugetele locale vor veni o parte din contribuții.

Vă mulțumesc.

Știu că nu vă convine. Dumneavoastră îi apărați pe cei pe care i-ați făcut moșieri pe timpul PDL-ului. Doriți în continuare să nu plătească nimic la bugetul de stat, știu.

Mulțumesc. Domnul senator Flutur.

Mulțumesc, domnule președinte. N-am să intru în polemică.

Mi-a pronunțat numele domnul coleg și aș vrea să spun că, începând cu suspiciunea dumneavoastră că susținem chiaburii sau cum îi numiți, clasa de mijloc... de la două hectare în sus, cred că trebuie să luptăm toți, să încurajăm oamenii să aibă de la două hectare sau de la două animale în sus.

Însă aș vrea să vă dau un exemplu, să vedeți că am înțeles foarte bine, despre impozitarea multiplă. De exemplu, un învățător de la țară care are ghinionul să aibă peste două hectare de pământ și îl lucrează el, pe lângă faptul că plătește CAS, că este salariat, învățătorul plătește CAS și pe două hectare de teren și, dacă are și trei vaci, mai plătește și pe alea.

Deci vă rog să observați această impozitare în cascadă. De asta am vorbit și am atras atenția de la tribuna Senatului, și este bine să se știe aceste lucruri.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Vă rog, domnule senator Pașcan.

Domnule președinte,

Evident, se devoalează soluțiile miraculoase, anunțate în campania electorală de USL, mai precis această sarabandă a ordonanțelor de urgență, care nu fac altceva decât, progresiv, cresc accizele, măresc impozitele și taxele locale, măresc tarifele în energie, indirect, firește, iar acum constatăm și noi impozite și o suprafiscalitate și în agricultură.

Cred că aceasta este soluția miraculoasă pe care Guvernul o arată, evident, electoratului, apropo de promisiunile pe care le-a făcut în campania electorală. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Olosz Gergely.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi senatori,

Domnule președinte de comisie,

Sincer vă spun, auzind speech-ul dumneavoastră, chiar m-a pus pe gânduri, datorită faptului că este foarte greu să asiguri un sprijin prin impozitare. Poate o redistribuire după ce se colectează aceste venituri. E posibil. Poate așa ați gândit și dumneavoastră, dar va fi foarte greu să explicați oamenilor că prima dată vreți să colectați ca pe urmă să le dați banii înapoi.

Prin această ordonanță, Ordonanța Guvernului nr. 8/2013, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri pentru modificarea Codului fiscal, măsuri care au repercusiuni negative asupra micilor întreprinzători.

Astfel, începând din data de 1.02.2013, toți comercianții care au o cifră de afaceri până la 65.000 de euro sunt obligați să plătească un impozit de 3% asupra cifrei de afaceri. Această măsură lovește în segmentul micilor comercianți care au un adaos comercial de 5 până la 10%, care, până la data intrării în vigoare a noilor modificări, puteau opta să fie plătitori de impozit pe profit, dar, după această dată, trebuie, în mod obligatoriu, să aleagă regimul de microîntreprinderi și să plătească impozit după cifra de afaceri.

Haideți să luăm un exemplu! Făcând un calcul simplu, înainte de intrarea în vigoare a prezentei Ordonanțe a Guvernului nr. 8/2013, acești mici comercianți plăteau, pentru o cifră de afaceri de 100.000 de lei, un impozit de 1.600 de lei, iar, după intrarea în vigoare a ordonanței, vor fi obligați să plătească un impozit de 3.000 de lei, adică impozitul se dublează.

Aceste măsuri nu sunt corecte și nu vin în sprijinul comunității de afaceri.

Noi vă cerem revenirea la forma inițială a Codului fiscal, să fie opțional și să nu fie obligatoriu, astfel cum se prevede în această ordonanță, iar plafonul să revină la 100.000 de euro.

Trebuie să vă spun că eu am primit petiții de la comercianții și membrii comunităților de afaceri din județul Covasna, de unde sunt eu. Am aici, în mână, 300 de semnături prin care comercianții și membrii mediului de afaceri ne roagă să revenim asupra deciziei. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Petru Ehegartner, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să atrag atenția asupra unui aspect oarecum tehnic, dar nu numai, care poate să aibă consecințe care pot duce la abuzuri ale autorităților.

Este vorba despre afirmația făcută în art. 74 alin. (2), prin care...

Am vrut să fac acest amendament în comisie, îl susțin în plen, având în vedere că este considerat de o importanță deosebită.

La art. 74 alin. (2) se prevede explicit obligativitatea contribuabilului, producătorului de a depune o declarație pe venit.

Vreau să vă spun că mulți dintre acești producători care se încadrează în limitele acestei ordonanțe nu numai că nu sunt informați, dar nu vor fi în măsură să facă acest lucru, și am cerut ca aceste declarații să fie făcute de către producători, puse la dispoziție de către administrația locală, având în vedere că au acces la baza de date de la administrația agricolă.

Așadar, aș vrea să susțin acest amendament și să-l supuneți plenului pentru adoptare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, întreb reprezentantul Guvernului dacă dorește să mai ia cuvântul.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de necesitatea de a se stabili aceste măsuri printr-o ordonanță a Guvernului – este vorba despre ordonanță simplă, nu ordonanță de urgență –, această măsură a fost impusă din cauza condiționalităților legate de încheierea acordului și de stabilire a bugetului pentru a fi prezentat instituțiilor financiare internaționale și, din acest motiv, a fost nevoie de a lua niște măsuri într-un termen foarte scurt, pentru a respecta aceste termene.

Legat de impozitarea a tot ceea ce mișcă într-o gospodărie agricolă, s-au prevăzut anumite suprafețe sau un anumit număr de capete de animale care nu sunt supuse impozitării, ceea ce se consideră că acoperă, de fapt, un consum de subzistență al persoanei fizice din respectiva gospodărie.

Legat de taxarea în apicultură, există un sistem de taxare în acest domeniu, care a fost introdus, într-adevăr, în Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 – anterior, această activitate nu era taxată –, întrucât s-a considerat că, fiind vorba despre venituri obținute din activități economice, și acestea ar trebui supuse taxării.

Cred că am acoperit întrebările care au fost puse. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

S-a solicitat, așadar, susținerea în plen. Da?

Supun la vot, mai întâi, amendamentul domnului senator Ehegartner.

Poziția, exact, domnule senator.

Domnule senator Ehegartner, ați solicitat supunerea la vot în plen a amendamentului.

Vă rog să precizați poziția.

Nu este amendament?

## **Domnul Petru Ehegartner:**

Nu. Nu a fost luat în considerare la comisie. Respins.

Nu poate fi pus în plen dacă nu a fost discutat la comisie. Domnul senator Tánczos Barna.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Aș dori să susțin amendamentele respinse, pe care le-am discutat în comisie, așa cum sunt ele prinse în raportul comisiei, la amendamente respinse. În momentul în care

În legătură cu solicitarea domnului senator Ehegartner, în situații excepționale, se poate supune la vot, dar cu acordul comisiei și, sigur, al plenului.

Haideți să încercăm să ne lămurim! Doamna senator Silistru.

## Domnule președinte,

Amendamentul pe care l-a susținut domnul senator este în raportul comisiei, la amendamente respinse, la poziția nr. 12. Dumnealui nu prea știe cum se procedează. Deci l-a susținut în plen, îl supuneți la vot.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Deci are...

Dacă a fost respins la comisie, are tot dreptul să fie supus în plen, da?

Bun!

Atunci,

Abțineri?

Stați puțin, înseamnă că ori nu s-a exprimat votul, ori nu mai suntem în cvorum.

Domnul senator Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Ne uităm doar în partea dreaptă și la colegii de aici, din primele rânduri, și ne dăm seama că nu sunt 33. DUPĂ PAUZĂ

V-aș ruga să mai numărați o dată. Cine a numărat?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mai numărăm o dată.

O secundă!

Se reia votul.

Stați, domnule, puțin!

În primul rând, îl rog, încă o dată, pe domnul senator Ehegartner să ne spună exact la ce poziție figurează amendamentul respins în comisie.

La poziția 12 este altceva. Este un amendament al domnului Pereș.

Vă rog...

## **Domnul Petru Ehegartner:**

În raportul comisiei nu-mi dau seama la ce poziție a fost cuprins. Au fost dezbătute într-o ședință a comisiei, domnule președinte...

Stimați colegi,

În acest raport, nici eu, nu numai domnul senator, nu găsesc acest amendament respins.

Așadar, dacă doriți să-l reformulați acum, eu consult comisia și plenul dacă se acceptă supunerea la vot la fața locului, dar vă rog să-l formulați acum, ca să știm despre ce vorbim.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Formularea este următoarea, art. 74 alin. (2): „Obligativitatea revine producătorului agricol să realizeze această declarație de venit.”

Art. 74 alin. (2) ar trebui să sune în felul următor:

„Obligația de completare a declarației de venit revine producătorului, care are la dispoziție din partea autorității locale formularele necesare pentru acest lucru.”

Consult plenul nu în legătură cu conținutul amendamentului, ci cu acceptarea supunerii la vot, acum, în plen, a acestui amendament.

Cine este pentru?

Da, vă rog.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnule președinte,

Propun o pauză de consultări de trei minute, ca să se întâlnească liderii și să decidă exact ce facem.

Da.

Pauză de consultări cinci minute, nu trei, dar, vă rog, cinci!

Întâlnire, aici, la colț...

Aici, la fața locului.

Domnul senator Ilie Sârbu comunică rezultatul înțelegerii.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Liderii de grup au ajuns la concluzia că amendamentul nu se supune la vot. Am avut o situație similară și ieri, procedăm la fel. Nu se susțin în comisie, nu sunt în raport, nu mai are rost să le aducem în discuție în plen.

Nu contează.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Se ia act.

Da. Nu a avut obiect. Bun! Alte...

Sunt acum amendamente respinse la comisie, care se susțin în plen, pentru care se cere vot în plen?

Nu sunt.

Da, vă rog.

Poziția.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Poziția 2, la amendamente respinse.

Vă rog, stimați colegi! Vă rog.

În Ordonanța Guvernului nr. 8/2013, Guvernul a reglementat modul în care se plătesc impozitele pe veniturile din agricultură. La lit. f), atât veniturile din silvicultură, cât și cele din piscicultură sunt clasificate, practic, la aceeași categorie. Cred că domeniile sunt atât de diferite, încât, din acest punct de vedere, este incorect ca veniturile provenite din silvicultură, care reprezintă venituri obținute din vânzarea masei lemnoase, venituri obținute din vânzarea ciupercilor, venituri obținute din vânzarea fructelor de pădure, să fie trecute la același capitol, la aceeași categorie cu veniturile obținute din piscicultură.

De aceea, la punctul 2 de la amendamente respinse – punctele 2 și 3 –, propun ca cele două categorii să fie separate.

Lit. f) să fie veniturile din silvicultură.

Lit. f[1] ) să fie categoria veniturilor din piscicultură. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Ca să reparăm stenograma de astăzi, ar trebui – dumneavoastră sunteți un președinte fairplay – să facem trimitere la votul anterior, care trebuie să fie anulat.

S-a votat ceva și a rămas în suspans. În urma întâlnirii liderilor de grup, s-a luat decizia că procedura aia este una care va fi altfel continuată și anulați votul din urmă. Este un vot dat.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Îmi pare rău, domnule senator, dar eu am contestat votul, spunând că nu eram de acord, fiindcă numărul pe care l-au comunicat secretarii nu corespundea cu realul din sală. Apoi, am cerut pauză de consultări, unde s-a decis ceea ce am comunicat.

Nu a fost un vot, nu s-a încheiat votul. A fost contestat votul. Să scrie în stenogramă că s-a contestat și s-a anulat. Nu am nicio problemă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi cer scuze că lipsa mea de experiență în domeniul procedurii poate să fie cea care justifică intervenția de acum. Am vorbit cu colegul senator care a făcut acest amendament. L-am întrebat la nivelul cărei comisii parlamentare l-a făcut. Mi s-a spus că l-a făcut la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care, după câte știu eu, este comisie de raport, nu de aviz, și, în acest caz, după câtă carte am învățat și eu în puținul timp de când sunt în Parlament, plenul fiind suveran, poate lua în discuție un amendament care a fost respins la nivelul unei comisii de raport.

Așa am înțeles eu, domnule Sârbu. Dacă nu, poate înseamnă că am înțeles eu greșit procedura în Senatul României sau domnul senator nu știe la nivelul cărei comisii și-a formulat amendamentul. Dacă l-a formulat la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, amendamentul a fost votat de plen și are mai multe voturi pentru decât contra. Punct.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Stați puțin, că aveam o problemă de cvorum în cazul acela, ceea ce a supărat în momentul în care s-a întrerupt.

Domnule senator Rădulescu, aveți cuvântul.

Ne împiedicăm în lucruri mărunte și parcă reînvățăm alfabetul acum.

Amendamentul, dacă nu era în raport, mai putea să fie pus în plen printr-o mare excepție, deci atunci când sunt greșeli de punctuație, mă rog, gramaticale, acestea pot fi puse în plen. Este singura situație. În rest, amendament care

să atace fondul se pune în plen în cazul în care toți liderii sunt de acord. Este singura situație! Liderii nu au fost de acord!

A apucat să se dea un vot, deși nu trebuia. Oricum nu a trecut. Da?

Domnul senator Oprea asta vrea să spună: să faceți dumneavoastră anunțul pentru stenogramă că votul respectiv nu este valabil, nu a fost luat în considerare, ca nu cumva după aceea să se facă referire la amendamentul respectiv. Este o chestiune numai pentru stenogramă.

Iar cvorumul există, fiindcă noi am notat aici, am semnat la început, am fost – nu știu! – 130 și dacă în decursul timpului cineva nu și-a exprimat votul, asta nu se pune la socoteală. Noi am fost în cvorum și votul dat ar fi fost valabil, dacă nu ar fi anulat.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Da.

Mulțumesc.

Pentru stenogramă... Pentru stenogramă, să precizăm că votul nu a fost valabil.

Domnul senator Ilie Sârbu a cerut pauză de consultări, liderii au căzut de acord că nu se mai supune la vot în plen.

Și acum revin la amendamentele respinse în comisie pentru care se solicită vot în plen.

Poziția 2, amendamentul susținut de domnul senator Tánczos Barna.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 35 de voturi pentru. Împotrivă?

95 de voturi împotrivă.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Referitor la numărătoarea domnului senator, după cum bine știți, eu mă ocup de partea unde este opoziția, abțineri, voturi contra. Colegul meu, domnul senator Oprea, se ocupă... Așa e împărțit. Dacă vreți, număr și în partea cealaltă.

## **Din sală:**

Sunt în sală 95... Sunt...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Da, sunt.

Deci amendamentul a fost respins.

Acum, în legătură cu amendamentele formulate de domnul senator Pereș. Eu înțeleg că solicitați să le supun la vot pe toate. Pentru celeritate, nu mai ieșiți la susținere, motivația fiind dată.

Da?

Bun.

Atunci, poziția 1, amendament al domnului senator Pereș, respins în comisie. Cere vot în plen.

Poziția 1.

Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 95 de voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins. Poziția 5. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 95 de voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins. Poziția 6. Cine este pentru? 37 de voturi pentru. Împotrivă? 95 de voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins. Poziția 7.

Domnul senator, domnul Tánczos Barna, supun la vot? Susțineți?

## **Domnul Tánczos Barna**

**:**

7 și 8...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Amendamentul domnilor Tánczos Barna, Korodi Attila, Kelemen Atilla Béla László, poziția 8.

Cine este pentru? 35 de voturi pentru. Împotrivă? 95 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Amendamentul a fost respins. Amendament al domnului senator Pereș, poziția 9. Cine este pentru? 37 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Amendamentul a fost respins. Poziția 10, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 37 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt. Amendamentul a fost respins. Poziția 11, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 95 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Amendamentul a fost respins. Poziția 12, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Cine este împotrivă? 95 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Amendamentul a fost respins. Poziția 13. Domnule senator Tánczos Barna, supun?

## **Domnul Tánczos Barna**

**:**

Voiam la poziția 8...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

8 a fost supus la vot, domnule senator!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

A fost supus la vot.

Am votat 8.

35 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă, nicio abținere.

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

A fost votat, domnule senator!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mi-ați spus că nu susțineți poziția 7, ci 8, și am supus poziția 8 la vot.

Bun!

Domnule senator, în legătură cu poziția 13, susțineți sau nu? 13, da.

Amendamentul domnilor Tánczos Barna, Korodi Attila, deputat, și Kelemen Atilla Béla László, deputat.

Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Amendamentul a fost respins. Poziția 14, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Mulțumesc. Amendamentul a fost respins. Poziția 15, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? Una. Mulțumesc. Amendamentul a fost respins. Poziția 16, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? Una. Amendamentul a fost respins. Poziția 17, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Amendamentul a fost respins. Poziția 18, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Amendamentul a fost respins. Poziția 19, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Amendamentul a fost respins. Poziția 20, amendament al domnului senator Pereș. Cine este pentru? 37 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Mulțumesc. Amendamentul a fost respins. La poziția 20 mai avem un amendament al domnului... Amendament de eliminare, amendament respins al domnului senator Tánczos Barna.

Cine este pentru? 37 de voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abțineri? Una. Mulțumesc. Amendamentele au fost respinse. Supun acum votului dumneavoastră raportul suplimentar comun al comisiilor, cu amendamente admise.

Cine este pentru? 94 de voturi pentru. Împotrivă? 37 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Raportul a fost adoptat.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Într-adevăr, a fost o dezbatere. Cred că merita să fie această dezbatere. Din păcate, nu prea am rămas decât cu dezbaterea. Cu modificări ale acestui act normativ, din păcate, nu prea.

În orice caz, domnule președinte Crin Antonescu, vă felicit că încă ați rămas cu accese de democrație, deși am văzut pe fețele unora că nu prea place chestiunea asta.

Dacă s-ar putea, în cinci minute, să votăm totul, așa cum s-a decis undeva...

Mai întâi de toate, n-aș vrea să-l pun în dificultate pe tânărul coleg, domnul ministru, dar este o întrebare, nu retorică, pe care domnul senator Teiu Păunescu a ridicat-o aici. Conform acestui document numit Constituția României, impozitele...

Tocmai de asta, să vă spun de ce am votat împotrivă.

Impozitele, taxele și orice venituri la bugetul de stat se stabilesc numai prin lege. Or, noi, astăzi, am avut în față o ordonanță a Guvernului. Acesta este un motiv.

Al doilea motiv. L-am ascultat pe președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Saghian, colegul nostru, pe care eu l-am luat foarte în serios, care ne-a spus că nu-i momentul potrivit pentru această ordonanță, pentru că a fost un an de secetă, pentru că agricultura va fi afectată, și eu l-am luat în serios. Dar dacă agricultura va fi afectată, și țăranii români vor fi afectați, și vor fi, din păcate, negativ, ce să mai vorbim despre IMM-urile din România, care, după ce au fost lovite de taxa forfetară, și vreo 200.000 de IMM-uri au intrat în faliment..., ați schimbat, dragi colegi de la USL, taxa forfetară cu taxa aceasta falimentară. Vă spun, din păcate, nu vreau să fiu vreo Casandră, dar va mai falimenta foarte multe IMM-uri, și așa, oricum, chinuite de criza prin care trecem.

Și, să ne înțelegem foarte bine, astăzi n-am votat doar suprataxarea IMM-urilor și a agricultorilor, am umblat la foarte, foarte multe taxe. Am inclus..., poate că unii colegi, din păcate, nu vreau să jignesc pe nimeni, poate nici nu știu ce au votat. De la creșterea nivelului accizelor pentru bere până la introducerea delegaților și detașărilor la impozitare... foarte, foarte multe lucruri.

Mulțumesc. Doamna senator Cristiana Anghel.

Două vorbe aș vrea să spun: să reamintesc ce spune românul, că țăranul nostru se culcă seara flămând și se scoală dimineața dator.

Cam așa se va întâmpla. Și în momentul în care legea aceasta spune că de la trei capete de vaci în sus țăranul român va fi impozitat, în momentul în care există zone unde singura avere a unei familii o reprezintă cele două vaci și reprezintă singura sursă de venit... Acesta este motivul pentru care m-am abținut.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În plenul Senatului am votat astăzi pentru o lege fără precedent în ultimii 20–23 de ani.

Până astăzi sau până la apariția Ordonanței Guvernului nr. 8/2013, veniturile din agricultură realizate de persoanele fizice, inclusiv PFA-uri, II-uri și IF-uri, din întreprinderile familiale, au fost scutite de impozit.

În ciuda acestui lucru, Ministerul Finanțelor Publice, în anii precedenți, a impozitat veniturile realizate de persoanele fizice autorizate, de întreprinderile individuale în mod absolut nelegal.

Asupra acestui lucru, Ministerul Finanțelor Publice, în anul 2012, luna mai, a emis o circulară prin care s-a clarificat, în sfârșit, situația impozitării sau sistemul de impozitare pentru PFA-uri și persoanele fizice.

A recunoscut Ministerul Finanțelor Publice, prin direcția de specialitate, că nu se plătește impozit pentru aceste venituri.

În acel moment, a început o discuție între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor Publice cu privire la impozitarea agriculturii, veniturile din agricultură realizate, repet, de persoane fizice.

În urma acestei discuții, în ianuarie 2013, pe 23, dacă țin bine minte, a apărut Ordonanța Guvernului nr. 8, care deși Codul fiscal reglementează foarte clar că modificările se aduc prin lege și cu șase luni înainte, de regulă, și ca în România de obicei, de regulă, cu șase luni înainte de intrarea în vigoare, s-a reglementat prin ordonanță simplă, nu de urgență, într-adevăr, și a intrat în vigoare înainte cu exact opt zile, pe 1 februarie.

Pe baza acestei ordonanțe, anul acesta, micii fermieri o să fie supuși unui bir, unui impozit care este cel puțin imoral – să nu discutăm de legalitatea și constituționalitatea ordonanței emise de Guvern.

De ce am făcut modificări? De ce am propus modificări pentru această ordonanță? Pentru că statuează o impozitare dublă sau triplă. Impozitează fermierul pe baza suprafeței cultivate. Dacă produce furaje și ține animale în curte sau în fermă, îl mai impozitează o dată și pentru animalele ținute, pentru unele dintre ele, pentru că, în această ordonanță, la categoria bovine nu se mai încadrează nici vițelul, nici taurul, nici boul, numai vaca.

–, cei care au „îngrășătorii”, au ferme de vaci de carne, de exemplu, ca persoane fizice sau PFA-uri, nu plătesc impozit, pentru că vițelul îngrășat nu mai este bovină, conform acestei ordonanțe.

În același timp, dacă cineva mai prelucrează produsele obținute în fermă – laptele nu-l vinde ca lapte crud, carnea nu se vinde sub formă de animal viu sau carne –, mai plătește o dată impozit pentru produsele prelucrate, iar vânzarea acestora trebuie să se realizeze sub formă de persoană fizică autorizată: dublă sau triplă impozitare.

Plătește CAS o dată ca salariat, o dată ca fermier care cultivă terenul și o dată ca fermier care ține animale. A patra oară plătește dacă vinde produse altfel decât în formă crudă. CAS-ul îl plătește, conform acestei ordonanțe, de patru ori.

Este superasigurat. Și contribuția o să fie plătită, probabil, și fermierul se va simți, probabil, mult mai bine în țara românească, pentru că este superasigurat și o să aibă

servicii medicale, și o să aibă și pensie probabil mult mai mare.

Apare o excepție de la regula plății impozitului pe venit defalcat – buget local, bugetul consiliului județean, bugetul consolidat.

Conform ordonanței, impozitul colectat de la fermieri sub formă de impozit pe venit intră la bugetul consolidat, la Ministerul Finanțelor Publice, la domnul Gherghina, tot, și acoperă acea gaură imensă care s-a creat prin majorările de salarii și de pensii.

Știm acest lucru. Am propus în comisie ca, măcar din 2014, defalcarea conform Legii nr. 273/2006, conform acelui principiu al autonomiei locale, al finanțării autonomiei locale, a consiliilor locale și județene, să se plătească acolo unde îi este locul, la consiliul local.

Primarii PSD și PNL, inclusiv primarii PDL, UDMR și PP-DD sunt... să nu folosesc un cuvânt dur, nu mai pot să acceadă la acest venit, pentru că s-a creat o excepție.

Probabil, cu legile care urmează, se vor crea și alte excepții și autoritățile locale o să fie și mai puțin finanțate și o să aibă și mai multe atribuții.

Strict profesional, am propus ca fermierii care dețin sute, mii de hectare de pășune să plătească la fel impozitul cum plătește săracul care are trei hectare de grâu. Nu! Dacă fermierul are 3.000 de hectare de pășune, 7.000 de oi și 1.000 de vaci, nu plătește impozit pe aceste suprafețe, pentru că nu sunt cuprinse în tabelul cu impozitul forfetar.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am ascultat, cu multă răbdare, toate declarațiile politice care s-au făcut astăzi. Am încercat să înțeleg o parte dintre ele. Un lucru pe care l-am înțeles totuși și care mă bucură: dacă în Harghita ați ajuns la jumătate de căruță de lemne, este bine, înseamnă că nu se mai taie pădurile cum s-au tăiat sau nu mai aveți ce tăia.

În rest, stimați colegi – și mă uit la dumneavoastră, cei care ați guvernat opt ani România –, în toată perioada aceasta am făcut moțiuni, ne-am bătut, am încercat să explicăm multe lucruri, n-am reușit niciodată să impunem nimic, fiindcă așa a fost vremea, ați avut majoritate. Noi am înțeles. Dar să plângeți acum pe umerii țăranilor români, așa cum ați făcut-o, nu cred că vă stă bine. Nu vreau să spun a ce sună, cum o putem taxa... Mă opresc la atât.

Ați avut șansa în toți acești ani să faceți enorm de mult pentru agricultură, și n-ați făcut. Acum, sigur, înțeleg și poziția pe care o aveți ca partid de opoziție, că veniți să arătați cum vă zbateți, cum vă luptați pentru drepturile săracului țăran român, dar nu aveți dreptate. Dacă ați fi avut dreptate, în primul rând, la comisie, acolo unde se dezbat lucrurile, ați fi primit această dreptate. Cu atât mai mult în plen, unde nu aveți cum să treceți aceste propuneri pe care le-ați făcut.

Noi am făcut un efort extraordinar, v-am ascultat aproape două ore. Ați încercat. Nu se poate mai mult. Votul va decide..., a decis, de fapt, dar explicațiile pe care le-ați dat eu cred că nu au nimic în comun cu explicarea votului, ci au fost declarații politice și, de aceea, l-aș ruga pe domnul președinte să sisteze aceste declarații politice, să putem trece mai departe.

Da.

## Mulțumesc.

Este greu, domnule senator, de demarcat exact ce e justificarea votului și ce e declarație politică, dar, până la urmă, înțeleg că s-au făcut aceste declarații...

Tot justificarea votului? Da?

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Prin regulament, acest drept este stabilit, așa că...

Intervenția domnului lider al Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sârbu, pentru a ne da câteva explicații asupra modului de acțiune, ce ar trebui să facem noi în opoziție, cred că sunt lucruri pe care, sigur, le primim, dar nu știu..., nu doresc să le comentez.

Pe de altă parte, cu „plânsul pe spinarea țăranului român”, nu cred că este neapărat cazul să invocăm aici anumite momente prin care a trecut Senatul României în cei, hai să spunem, 20 de ani în care, într-adevăr, opoziția..., cam acesta este și rolul opoziției, nu e nicio problemă, chiar și domnul Sârbu a plâns de multe ori pe spinarea țăranului român. Văd că, la urma urmei, rămâne săracul încălecat acolo și călcat în picioare de clasa politică și de orice Guvern.

Dar, până la urma urmei, sigur, există o motivație pentru care a apărut această ordonanță de urgență. Din explicațiile domnului secretar de stat, din explicațiile pe care, sigur, le-au dat liderii partidelor aflate la putere, am înțeles că nu sunt

bani și că, într-adevăr, trebuie să punem iarăși căpăstru pe ceea ce înseamnă țăranul român, dacă este posibil, și pe microîntreprinderi.

Și, acum, să explic votul nostru, dacă e posibil, sigur, scurt.

Asta era bine să faceți de la bun început, dar vă rog.

## Domnule președinte,

Au fost niște comentarii pe lângă explicarea votului și mi-am permis totuși, cu răbdarea dumneavoastră și, bineînțeles, a colegilor de la putere, să fac acest mic comentariu.

Două lucruri ar trebui, sigur, să subliniem și să ne dăm seama că, de acum încolo, probabil și această ordonanță de urgență, ordonanță simplă – scuzați-mă, domnule secretar de stat, aveți perfectă dreptate, este o ordonanță simplă –, orice ar fi, nu poate să încalce ceea ce înseamnă constituționalitate, și nici prevederile unui cod, codul fiind, putem să spunem, chiar deasupra unei legi organice. Iar în cod scrie foarte clar că nu există posibilitatea modificărilor, se pot aduce modificări codului doar prin proiect de lege dezbătut în Parlamentul României, lucru care nu s-a întâmplat.

Acum, dacă vreți să-mi spuneți că și alte guverne au făcut același lucru, trebuie să recunosc, greșim, dar este bine să ne și oprim odată din această greșeală și să intrăm pe ceea ce am legiferat și am stabilit noi sau probabil alții din Parlament.

În privința microîntreprinderilor – și de aceea a fost și votul nostru –, iarăși coborâm ștacheta la acea limită de 65 de mii de euro. Iar ceea ce au spus colegii mei aici și chiar și o parte dintre senatorii puterii să știți că se va adeveri și, într-adevăr, vom avea, iarăși, un recul în ceea ce înseamnă aceste microîntreprinderi și, vă spun, și în domeniul agriculturii, ceea ce înseamnă, de fapt, creșterea suprafețelor acestor mici ferme și inclusiv disiparea suprafețelor de teren efectiv, cum au spus colegii mei aici.

Sigur, votul nostru a fost negativ aici. Încercăm să convingem și pe mai departe. Mai există un pas, Camera Deputaților, unde această ordonanță simplă va fi discutată, probabil tot în regim de urgență, dar vă rog să țineți cont și de lucrurile pe care noi le-am sesizat și care, poate, într-adevăr, mai pot fi corectate până la intrarea legii de aprobare a ordonanței în funcțiune.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Domnule președinte, cinci secunde.

Domnule senator, s-au dat... Cinci secunde. Le număr! Vă rog.

În țările civilizate, taxele și impozitele se bazează pe un principiu, al suportabilității. Această situație, în privința agricultorilor și a unei mari părți a persoanele fizice autorizate, încalcă acest principiu. Rezultatul? Va fi o evaziune mai mare.

Aceasta este greșeala principală a acestei ordonanțe.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Am avut dezbateri generale pe larg, s-au susținut amendamente, s-a pledat, s-a discutat, s-a justificat votul.

Vă propun să mergem mai departe, la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2013 privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Inițiator, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice.

Are cuvântul domnul secretar de stat Iulian Matache. Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se propune prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 până la data de 31.12.2015, pentru a permite în mod echitabil formarea profesională corespunzătoare a persoanelor care ocupă în prezent funcția de arhitect-șef, în vederea menținerii acestora în funcția publică.

Art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 prevede faptul că menținerea în funcție a arhitecților-șefi care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 36 din Legea nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare, este condiționată de absolvirea de către aceștia a masteratelor sau studiilor postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului pentru categoriile prevăzute la art. 36[1] alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 350/2001, precum și a cursurilor de formare profesională continuă de specialitate organizate de instituțiile publice cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului pentru categoriile prevăzute la art. 36[1] alin. (1) lit. d) tot din Legea nr. 350/2001, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, respectiv 11 februarie 2013.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Darius Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au luat în discuție proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere, cu majoritate de voturi.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Sunt?

Vă rog, domnule senator Marin Cotescu.

## Bună ziua!

Eu aș avea de făcut o propunere către minister, având în vedere că se prorogă termenul.

Spune aici că specialiștii trebuie să fie înscriși în Registrul Urbaniștilor din România. Aceasta este o asociație profesională. Mai sunt și alte asociații profesionale, de exemplu Ordinul Arhitecților sau, pe cale de formare, Ordinul Inginerilor, care au aceleași specialități. Prin urmare, nu trebuie să fie neapărat înscris într-o asociație profesională. El trebuie să aibă o profesie, acestea care sunt aici.

Și mai e încă ceva. Eu aș zice să prorogăm acest termen până când arhitecții-șefi vor fi salarizați așa cum trebuie, fiindcă, altfel, o putem proroga oricât, nu se va duce niciun arhitect diplomat sau urbanist diplomat să ocupe un loc într-o comună, îmi pare rău că spun asta..., sau se scoate de acolo, se face ceva... Altfel, pur și simplu, articolul este nefuncțional. După părerea mea, este dat în interesul asociației profesionale a urbaniștilor.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

Mulțumesc.

Vă rog.

Microfonul 3.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Cu majoritate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2013 pentru modificarea art. 11[5] din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Inițiator, Ministerul Administrației și Internelor.

Are cuvântul doamna Irina Alexe, Departamentul pentru relația cu Parlamentul.

## **Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului relația cu Parlamentul din Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța Guvernului, emisă în temeiul legii de abilitare, s-a propus redefinirea unor atribuții ale Direcției regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în sensul desemnării acesteia ca punct național de contact pentru alte funcționalități aferente platformei EUCARIS, și, de asemenea, s-a reglementat modalitatea de administrare a componentei informatice a acestei platforme EUCARIS. De asemenea, s-a reglementat plata contribuției României la sistemul EUCARIS, aceasta făcându-se de către direcție din bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Având în vedere toate aceste precizări, vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov. Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc mult. Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Dau cuvântul, din partea inițiatorului, domnului secretar de stat Iulian Matache.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea prezentului proiect de act normativ, se prelungește perioada de realizare a programelor multianuale prioritare prin prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006 până la data de 31 decembrie 2015.

De asemenea, având în vedere noile obiective stabilite prin Programul de guvernare 2013–2016 pentru componenta de administrație publică și dezvoltare regională și ținând seama de extinderea domeniului de competență al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se impune preluarea de către acest minister a Programului privind reabilitarea și extinderea infrastructurii de apă și apă uzată, prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006.

Totodată, o altă modificare prevăzută prin prezentul proiect de act normativ se referă la convențiile încheiate în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, care pot fi modificate prin acordul părților.

Prin transferul acestui program, se asigură realizarea unor acțiuni și activități unitare privind dezvoltarea echilibrată și

unitară a teritoriului, întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale și, de asemenea, creșterea calității serviciilor publice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dau cuvântul domnului președinte Darius Vâlcov. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Membrii comisiei au luat în discuție proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Sunt. Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Aș vrea să văd cum votați, domnule președinte, pentru că este o reglementare din 2006, făcută de liberalii liberali care încă nu erau intrați în Uniunea Europeană și care, cu previziune, au dat viață acestei ordonanțe în care se spunea că are ca scop îmbunătățirea infrastructurii de mediu, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Iar astăzi vine și vi se spune: face parte din Programul de guvernare, chiar dacă este antieuropeană.

Ieri, am discutat despre reparațiile făcute la toate ordonanțele, ordonanțele de urgență și legile care au precedat ziua de ieri. Astăzi... Este un abuz. De ce să n-o spunem? Hai să dăm bani și la ministrul dezvoltării, pentru că nu trebuie să ia doamna Rovana Plumb totul!

Eu n-aș vedea lucrurile așa. Scopul acestui program de protecție a mediului și gestiune a fondurilor alocate prin Ordonanța Guvernului nr. 40/2006 era clar stipulat. Și se spune că nu se ia decât o bucățică mică – lit. b) –, de 770 de mii de lei.

Aș vrea să aflu, la celelalte litere ce ați dat, domnule ministru? Chiar sunt curios și vă rog să dați și un telefon, că vreau răspuns acum.

Deci Guvernul cofinanțează, pentru că numai prin bani de la buget se pot face astfel de lucruri, pentru lit. b), 770 de mii de lei. Aș vrea să văd pentru celelalte litere, la care se face trimitere... Pentru lit. c)... Pardon! Aș vrea să știu pentru lit. a), b) și de la d) în sus ce a dat Guvernul, pentru că, altfel, nu pricep nimic. Erau formulări atât de clare, și toate erau în zona mediului, și avem proiecte începute.

Ați observat cum ni s-a prezentat problema? E posibil... Stați, ca să nu mă exprim greșit. Priorități... nu știu mai cum... Dar, atenție, aveți 60 de zile în care trebuie să schimbați toate contractele pe care le-ați avut!

Este un abuz, este o bulibășeală – scuzați termenul neacademic – în ceea ce a început un minister – este vorba despre Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice –, și lucrurile erau clare, și acum intervine și autoritatea publică centrală pentru dezvoltare regională, care vrea o parte, schimbând ce ați făcut dumneavoastră în 2006.

Mulțumesc.

Domnul senator Cotescu. Liberal liberal!

Eu am condus Direcția generală de lucrări publice din cadrul Ministerului Dezvoltării și pot să-l asigur pe colegul meu, domnul senator, că este un lucru bun că această ordonanță trece la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, deoarece acest minister derulează, prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, programe de alimentare cu apă și canalizare și era, pur și simplu, un paralelism. Trebuia tot timpul, când aprobam un proiect, noi sau cei de la mediu să luăm legătura, să vedem dacă nu cumva e aprobat și pe celălalt proiect. Și pot să-i spun colegului meu că numai în județul Vâlcea sunt două localități care au primit aprobare pe ambele proiecte. Unele dintre ele mai au aprobări și din fonduri structurale, ceea ce creează probleme de derulare și de credibilitate a derulării.

Vă rog să aprobați ordonanța așa cum este, pentru că, cel puțin din acest punct de vedere, e corect să avem un singur minister care coordonează lucrările de alimentare cu apă și canalizare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Dacă nu mai sunt intervenții... Văd că nu mai sunt...

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

Apropo de ce a spus antevorbitorul, să-mi spună ce conține lit. b), concret.

Am înțeles. Asta...

Păi, altfel, nu vorbim vorbe și ieșim la microfon. Eu, când am vorbit de lit. b), știu la ce mă refer, am citit ordonanța. Și am pus o întrebare.

Domnule senator, suntem la dezbateri generale.

De acord...

Eu v-am dat cuvântul. Am înțeles răspunsul.

...dar celelalte sunt obiective, Vâlcea, și sunt alte litere. Aș vrea să știu, pentru alte litere cât s-a alocat. Și aștept.

Am înțeles ce doriți dumneavoastră să știți.

Dacă reprezentantul Guvernului dorește să răspundă, răspunde. Dacă nu, iertați-mă, nu suntem la DNA, adică nu-l putem totuși reține 24 de ore, până răspunde.

Doriți, domnule secretar de stat? Vă rog.

Și haideți să ne concentrăm la o singură intervenție pe dezbaterile generale, în care, într-adevăr, puteți pune toate întrebările, puteți să faceți toate considerațiile imaginabile. Domnul secretar de stat.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache:**

## Mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, eu vorbesc doar despre lit. c). Sunt reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Pentru literele celelalte, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice este cel care poate să vă răspundă referitor la alocarea fondurilor, domnule senator. Vă rog să vă adresați ministerului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur, sigur.

Iată!

Sugestia domnului senator Hașotti este întotdeauna bine-venită.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Abțineri?

Nu sunt abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

Are termen de adoptare tacită în data de 18.04.2013.

Inițiator, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ vizează îmbunătățirea cadrului legal de organizare a uceniciei la locul de muncă în ceea ce privește conținutul contractului de ucenicie, evaluarea și certificarea formării profesionale, finanțarea acestei categorii de contract.

Mulțumind Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru amendamentele aduse, vă rugăm să fiți de acord cu raportul comun în forma adoptată de cele două comisii. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, doamna președinte Andronescu.

Vă rog, doamna președinte.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, apoi comisiile reunite s-au aplecat, aș spune, cu responsabilitate și profesionalism asupra acestei inițiative legislative a Guvernului și cred că, în această formă, legea este mult mai adaptată situației pe care România o traversează în prezent.

De aceea, cele două comisii au dat un vot favorabil acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Vă rog.

Domnul senator Vochițoiu are un amendament. Doriți să-l susțineți în plen? E respins. Îndeplinește toate condițiile. Vă rog.

Deci avem la art. 1[3 ] lit. b)... În afară de această chestiune care poate părea un amănunt, dar e foarte importantă, și o să vă și explic într-un minut de ce, amendamentul meu se referă la vârsta la care poate un tânăr să devină ucenic. În conformitate cu propunerea făcută nouă la comisie, scrie „16 ani”. Amendamentul este ca vârsta aceasta să coboare de la 16 la 15 ani.

Explicația, repet, care poate părea doar un moft, dar nu este, este că la vârsta de 14–15 ani tinerii termină clasa a VIII-a. Unii merg către liceu – foarte bine, să le ajute Dumnezeu! –, dar cei care nu reușesc să meargă mai departe... Între 15 și 16 ani există o sincopă de un an, în care tânărul respectiv nu prea are ce face, din păcate.

Eu vreau să le dăm șansa și acestor tineri să facă o meserie.

Deci amendamentul ar fi coborârea vârstei de la 16 la 15 ani. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Așadar, la amendamente respinse, anexa nr. 2, poziția 2, amendamentul domnului senator Vochițoiu. Doamna senator Andronescu, vă rog. În legătură cu acest amendament, probabil.

În legătură cu acest amendament.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile au fost împotriva acordării unui vot pe acest amendament, pe considerentul că învățământul obligatoriu se încheie la 16 ani. Ca urmare, nu este cazul să-i determinăm să iasă înainte de a-și termina studiile obligatorii. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

O frază?

Vă rog!

Domnul senator Dumitru Oprea dorește să rostească o frază.

Nu că n-aș vrea să se supere colegii din partea stângă pentru că n-am luat cuvântul și aici, dar chiar voiam să admir colaborarea la nivelul comisiei și apoi cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, ce spunea domnul lider de grup Ilie Sârbu, discutați la comisii, chiar s-a întâmplat. Deci la fiecare punct am stat ore și e OK. Nu sunt neapărat numai cu vorbe împotriva inițiativelor USL. Când nu este cazul să iau cuvântul, nu-l iau, dar astăzi apreciez colaborarea.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Iată un moment rar, dar greu de uitat.

Așadar, îmi fac datoria față de domnul senator Vochițoiu și drepturile sale și

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 – Legea educației naționale.

Inițiatori sunt domnii senatori Tudor Udriștoiu, Șerban Rădulescu și Iosif Secășan, din legislatura anterioară. Partea vizată, Ministerul Educației Naționale. Este vreun inițiator prezent?

Nu este prezent.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat. Domnul Király András György.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Într-adevăr, inițiativa legislativă vizează 27 de articole din Legea educației naționale, însă acestea vizează, în mare măsură, învățământul superior.

Ministerul Educației Naționale urmează să-și exercite competențele prevăzute de lege referitor la propriile constatări cu privire la aplicarea Legii educației naționale și, cu această ocazie, va ține seama de propunerile formulate și prin această inițiativă legislativă.

Ținând cont de aceste considerente, nici Ministerul Educației Naționale, nici Guvernul nu susțin inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cântărind cu foarte mare atenție propunerile din inițiativa legislativă, a acordat un raport negativ, întrucât modifică unele articole și creează alte incoerențe.

De aceea,

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Vă aduc la cunoștință că inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Iată una, două abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat, proiectul de lege a fost respins.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.

Inițiator, domnul deputat PSD, Andrei Valentin Sava. Dacă inițiatorul nu este, punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține acest proiect de lege, întrucât creează discriminări privind accesul la creșe al copiilor cu vârste cuprinse între trei luni și trei ani, dacă îmi amintesc bine, proiectul de lege era de la 0 luni, ceea ce nu împiedica accesul la creșe, și mai erau multe probleme în cadrul acestei inițiative, în sensul că se adresa numai mamelor, în timp ce legislația prevede că și tații au dreptul la îngrijirea copilului.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nici Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport nu a dat raport favorabil pe acest proiect de lege, întrucât un principiu european este acela al egalității de șanse de acces față de copilul care este vizat de creșa respectivă, nu față de mame.

De aceea, vă propunem un raport negativ al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, care este același cu cel al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Am avut raport comun de dat.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Un vot împotrivă. Abțineri?

O abținere.

Raportul a fost adoptat, proiectul de lege a fost respins.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 1/2011 privind Legea educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din data de 10 ianuarie 2011, cu completările și modificările ulterioare.

Inițiator, domnul deputat Andrei Valentin Sava. Punctul de vedere al Guvernului.

Dau cuvântul domnului Király András György, Ministerul Educației Naționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Ministerul Educației Naționale acceptă punctul de vedere și raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat.

Având în vedere că, în momentul de față, Camera Deputaților a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, cu amendamentele comisiilor, iar această ordonanță de urgență va fi supusă dezbaterii comisiilor din Senat, din această cauză, ca și la punctul anterior, vă propunem un vot negativ.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dat un raport negativ pe această inițiativă legislativă, care încearcă să reintroducă doctoratul cu frecvență redusă sau fără frecvență, dar vine în contradicție cu foarte multe articole din lege și, ca urmare, propunerea noastră este să nu avizăm o asemenea inițiativă legislativă care ar induce foarte multe discordanțe în sistemul de învățământ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Vă aduc la cunoștință că proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Procedură!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur.

Să constat rezultatul votului, dacă nu aveți nimic împotrivă.

Raportul de respingere a fost adoptat, proiectul de lege a fost respins.

Probleme de procedură are liderul Grupului parlamentar al „marelui” Partid Național Liberal, domnul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Au fost două propuneri legislative venite din legislatura trecută. Nu este suficient ca Guvernul să ne onoreze cu prezența unui secretar de stat, este obligatoriu ca noi, senatorii, să avem și punctul de vedere al Guvernului în scris. Și nu avem, la ultimele două acte normative, punctul de vedere al Guvernului în scris, repet!

În calitatea pe care o voi avea, de aici încolo, dacă se mai întâmplă astfel de situații, voi solicita retrimiterea la comisie până când Guvernul vine în fața Senatului și cu un punct de vedere scris, nu numai prin reprezentantul său în plen, cu punct de vedere oral.

Vă mulțumesc.

Acesta este Regulamentul Senatului și trebuie să-l respectăm, domnule președinte și stimați colegi.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, tot procedură.

## Tot procedură.

Există două hotărâri ale plenului Senatului în acest sens, că tot ce a venit din guvernele anterioare trebuie să treacă cu avizul Guvernului Ponta, încât Grupul parlamentar al PNL are dreptate 100%. Nu s-au respectat hotărârile plenului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Așa este!

Grupul parlamentar al PNL are dreptate 100% și totdeauna, aș adăuga eu –

–, dar nu mă dedau la astfel de comentarii. Nu le extind. Așa este!

Rugăm reprezentanții Guvernului să respecte întru totul hotărârile și obiceiurile Senatului.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

Inițiatori sunt: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

Dau cuvântul în această calitate, în numele inițiatorilor, domnului secretar de stat Dan Manolescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 a instituit impozitul pe veniturile din activități de exploatare a resurselor naturale într-o cotă de 0,5% asupra veniturilor obținute din această activitate. Susținem proiectul de lege de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 6/2013, cu amendamentele cuprinse în raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă mulțumesc. Comisia economică, industrii și servicii. Domnul președinte Lucian Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe în comisie, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu 5 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, să adopte raport de admitere, cu amendamentele care se regăsesc în anexele la raport.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Vochițoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, încă o taxă!

Așa cum vă spuneam – îmi pare rău că am dreptate –, Guvernul Ponta mai vine cu o taxă, încă o soluție pentru creșterea economică.

Vă spun ceva. Această „supertaxă” va lovi și în întreprinderile mici și mijlocii, și în românii de rând, și în firmele statului, și în firmele private, pentru că această suprataxare a tuturor resurselor din România, în afară de gaze..., adică lemn, cărbune superior, cărbune inferior, pietriș, nisip, balast, absolut tot ce folosește românul să-și construiască pentru el o casă sau să facă vreo firmă, va fi suprataxat din acest moment.

Din păcate, majoritatea exploatărilor vizate de această supraimpozitare are deja mari probleme de rentabilitate, asigurându-și cu greu supraviețuirea economică. Și aici, recunosc, este vorba, printre altele, și de exploatările miniere din Valea Jiului, zonă de unde eu provin ca senator al României. Or, această taxă înseamnă faliment pentru minele din Valea Jiului, și nu numai.

Domnul ministru Niță se străduiește de ceva vreme să găsească soluții de rentabilizare a exploatărilor miniere din România. În felul acesta, propriul Guvern sau Guvernul din care face parte îi dă o mână de ajutor să bage în faliment acești agenți economici.

Vorbim sau vorbiți, mai exact, stimați colegi de la USL, despre privatizarea tuturor firmelor unde statul este acționar. E mai simplu să nu te ocupi de economie. E mai simplu să te speli pe mâini, să spui că noi, statul, ne ocupăm doar de poliție și de armată, probabil de forțele de represiune internă, și să nu mai avem treabă cu muncitorii care rămân șomeri și așa mai departe.

Din păcate, trebuie să-i readucem aminte domnului premier și dumneavoastră, stimați colegi din USL, că ați câștigat alegerile promițând altceva decât taxe și impozite în plus. Veți avea în Partidul Poporului – Dan Diaconescu un aliat atâta timp cât ne veți aduce pe masa discuțiilor astfel de acte normative.

Ori de câte ori veniți cu o taxă în plus, să vă gândiți că asta nu folosește nimănui, nici măcar dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Știți vorba românească „a scoate bani din piatră seacă”. Aici este vorba despre un pietriș sec. Este o mare greșeală și este chiar o formă destul de cinică de a forța mărirea prețurilor.

Nimeni nu poate obliga firmele care exploatează să nu mărească, pe acest motiv, prețurile. Lucrul se va întâmpla. Și, în loc să spunem și să recunoaștem că se ajunge la mărirea prețurilor, dat fiind faptul că măsurile Guvernului sunt de un asemenea fel, venim și spunem că noi luăm de la bogați. Nu! Niciun leu nu se va duce din profiturile sau din firmele respective, deoarece aceste firme au în exploatare bogățiile României.

Și, până la urmă, mascat sau, cum vreți să-i spunem, indirect, cheltuielile acestea se vor duce pe cetățeanul român, pe dumneavoastră și pe toate firmele mici sau mari din România.

E păcat că s-a găsit o asemenea soluție greșită. Sigur, s-a salvat o situație, dar urmările, repercusiunile unei astfel de măsuri o să le vedem în foarte scurt timp.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Cotescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Nu aș lua cuvântul, dar aș vrea să le prezint niște cifre, cam ce înseamnă această taxă: la litrul de motorină – 3 bani, la metrul cub de balast – 15 bani, pe care le bagă în...

Nu, nu... Eu vorbesc pe... La cherestea, care vă interesează foarte mult – 22 de bani față de 4.500 de bani.

Deci acum..., sigur, e politică, sunt declarații politice, dar trebuie să vedem și ce influență are asupra unității de produs și ce se poate face cu banii ăștia. Asta este problema. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă nu mai sunt intervenții, supun... Scuzați-mă! Domnul senator Olosz Gergely. Microfonul 2, probabil.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Iarăși avem în fața noastră o altă măsură care, în percepția noastră, e în contradicție cu Programul de guvernare, dar asta îi privește pe cei de la guvernare.

Totuși, aș dori să vă atrag atenția asupra unor elemente foarte importante. Deci, după cum știm cu toții, sper că nu ne amintim altfel trecutul, Executivul actual și-a propus și a promis electoratului că va susține mediul de afaceri, va ajuta societățile comerciale din țară, în ideea de a sprijini dezvoltarea economiei naționale, dar, după cum v-am arătat, prin acest act normativ se impun măsuri de impozitare care, cu siguranță, vor avea efecte negative asupra agenților economici din domeniu.

Și haideți să vedem! Va majora costurile, va mări gradul de vulnerabilitate a producătorilor români în raport cu producătorii din afara țării noastre, va avea impact negativ asupra prețurilor din industria națională, va afecta negativ societățile comerciale care exploatează aceste materii prime, cu consecințe sociale foarte grave, prin desființarea locurilor de muncă.

Din aceste motive, UDMR nu poate să susțină un astfel de proiect de lege și vă rog, stimate colege, stimați colegi senatori din partea puterii, să nu votați nici dumneavoastră astfel de propuneri legislative, deoarece strângerea curelei s-ar putea să fie o măsură și o sursă de venit pentru bugetul de stat, care, momentan, ajută Executivul, dar, în fața populației, dumneavoastră trebuie să dați socoteală, dumneavoastră, cei din Parlament.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Nu sunt abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 13 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Nu putem începe cu domnul Vochițoiu, pentru că nu este inițiator. Aș spune, dimpotrivă.

Inițiatori sunt: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei și ANRM.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale vizează aplicarea unei cote de impozitare de 60% asupra diferenței de preț obținute din dereglementarea prețului la gaze.

Ministerul Finanțelor Publice susține proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.

Comisia economică, domnul președinte Lucian Iliescu.

În ședința din data de 20 februarie 2013, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a dezbătut proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere a proiectului de lege.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Intervenții? Domnul senator Vochițoiu? Încă un impozit!

Nu sunt intervenții.

Eu mi-am făcut datoria să vă potențez vigilența.

Dacă nu sunt intervenții,

Cu 90 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Domnul secretar de stat Tudor Barbu, atent...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Aveți vreo premoniție?! Secretar de stat?!

Secretar al Senatului. Nici secretar nu pot să spun cu ușurință, că nu e de colea!

...îmi semnalează cu atenție, cu agerime și fermitate faptul că s-a epuizat programul de lucru. Nu pot să nu-i dau dreptate, chiar dacă e de la opoziție.

Vă mulțumesc.

O săptămână bună!

Umblați căile Domnului!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646957]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 36/28.III.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei