Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 decembrie 2014
Dezbatere proiect de lege · respins
Viorel Chiriac
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte.
Prima întrebare este adresată Ministerului Culturii, doamnei ministru Csilla Hegedüs.
Obiectul întrebării: „Cum și cât se implică Administrația Fondului Cultural Național în diaspora românească?”.
Doamnă ministru Csilla Hegedüs,
Administrația Fondului Cultural Național este o instituție publică direct subordonată Ministerului Culturii, creată în anul 2005 pentru a oferi finanțare nerambursabilă proiectelor culturale.
Administrația Fondului Cultural Național se constituie ca finanțator public al instituțiilor publice de profil, organizațiilor neguvernamentale și persoanelor juridice de drept privat care desfășoară activități culturale.
În prezent, o parte însemnată a intelectualității românești (mai ales tineri intelectuali și creatori) activează și trăiește în țările Uniunii Europene (dar și în Statele Unite ale Americii și Canada), constituindu-se într-o importantă forță creatoare, care contribuie la afirmarea identității și coeziunii societății românești în ansamblul ei.
Cultura diasporei românești este parte a culturii naționale și de aceea trebuie tratată identic și nediscriminatoriu, constituindu-se într-un autentic avanpost al spiritualității românești în Europa și America și în întreaga lume.
Având în vedere cele expuse, vă rog respectuos, doamnă ministru, să-mi specificați următoarele:
1. Există, la nivelul Ministerului Culturii și al Administrației Fondului Cultural Național, o statistică edificatoare a programului de finanțare a proiectelor culturale ale diasporei românești?
2. Câte proiecte culturale au fost finanțate în cadrul diasporei românești și care a fost valoarea totală a finanțărilor în anul 2013 și în anul 2014?
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, senator Viorel Chiriac.
Cealaltă întrebare este adresată Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, domnului ministru Attila Korodi.
„Ce măsuri au fost dispuse pentru protejarea faunei în iarna 2014–2015?” ## Domnule ministru,
În întreaga lume, dar și pe teritoriul țării noastre, au loc fenomene climatice extreme, care influențează și modifică în mod dramatic mediul înconjurător.
Fauna este amenințată în mod periodic de impactul negativ al inundațiilor sau al secetelor, al caniculei sau al frigului extrem, al căderilor masive de ploaie sau zăpadă, toate acestea având un impact devastator asupra resurselor de supraviețuire a speciilor de animale sălbatice de pe cuprinsul țării noastre.
Există specii de animale sălbatice vulnerabile, nu numai dintre cele protejate, care au nevoie de asistență umană pentru a reuși să supraviețuiască acestei ierni, să se reproducă și să se perpetueze în perioada următoare.
În prezent, asistăm, în America de Nord și în Europa Occidentală, la scăderea accentuată a temperaturilor și la masive căderi de precipitații, iar prognozele pe termen mediu și lung indică o înrăutățire rapidă și de lungă durată a vremii în România.