Ion Rotaru

## Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că pentru a discuta această inițiativă legislativă ar fi trebuit să avem aici și un reprezentant al Băncii Naționale a României. Este foarte important acest lucru pentru a ne clarifica câteva aspecte care țin de politica Băncii Naționale a României din acest punct de vedere.

Aș vrea să pun o întrebare și în același timp să fac o paralelă între ceea ce se întâmplă cu băncile comerciale – multinaționale și cum mai sunt ele în țară la ora actuală – și ceea ce se întâmplă cu băncile care mai sunt încă ale statului român, pentru că mie mi se pare absolut ilogic modul în care se manifestă, de pildă, CEC Bank și EximBank, comparativ cu băncile comerciale, având până la urmă același tip de comportament, care este, după părerea mea, anormal în condiții de criză, în condiții în care ar fi trebuit ca aceste bănci ale statului român să vină și să susțină mediul de afaceri și creditarea, creditare care este blocată astăzi, iar băncile comerciale, sigur, cu restricțiile impuse de Banca Națională a României, să funcționeze în anumite limite și să producă această creditare care este necesară pentru populație.

Sigur că inițiativa legislativă este bună, dar dacă privim spre băncile comerciale trebuie să observăm faptul că, așa cum spunea aici și domnul senator Urban, au în continuare o politică discriminatorie față de țara noastră, comparativ cu ceea ce se întâmplă în alte țări, referitor la comisioane, atât

la retragere, cât și la acordare de credite, referitor la o serie întreagă de condiții mult mai restrictive comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene, ceea ce nu este normal. Suntem în continuare tratați ca țară de rangul II, III sau știu eu care va fi rangul nostru în această ordine de idei?!

Mai mult decât atât, băncile, atunci când îți acordă un credit, pun tot felul de întrebări care, după părerea mea, intră în altă zonă.

Dacă sunt interesați de câți copii avem, ce venituri avem, pe cine mai avem în întreținere și așa mai departe, de ce este foarte important dacă suntem căsătoriți ori nu?

Sau, în ultimă instanță, de ce se pune întrebarea – eu aș adresa această întrebare reprezentanților Guvernului, Băncii Naționale a României – referitoare la faptul dacă acea persoană este supusă unui risc politic sau reprezintă în zona politică o anumită poziție sau are un anumit rang? Care este rostul acestei întrebări, pentru ce se pune și ce relevanță are?

Mai mult decât atât, aș vrea să subliniez faptul că prin această inițiativă, în condițiile crizei economice, în condițiile în care Guvernul nu vine cu nimic, cu un plan anticriză și cu măsuri în zona societăților comerciale, cel puțin să încercăm să protejăm persoanele fizice care sunt foarte expuse și au o situație gravă la această oră, nemaiputând să-și returneze creditele, având în vedere faptul că atunci când le-au contractat situația era alta. Astăzi suntem în zona în care se produc sinucideri, o serie întreagă de drame în familii, generate de neputința returnării acestor credite.