Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Îl rog pe domnul senator Orest Onofrei să verifice prezența la lucrări, pentru a-i mobiliza pe colegii noștri.

|**mnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu absent|| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|delegație| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|învoire| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|învoire|

|Blaga Vasile|Guvern| |---|---| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|absent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent| |Chivu Sorin Serioja|absent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|absent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|absent| |Dumitru Constantin|absent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| Filip Petru absent Fodoreanu Sorin absent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György delegație Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan absent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu absent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel absent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile absent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai delegație Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent

Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu învoire Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezent Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator Orest Onofrei. În acest moment, în plenul Senatului se află 94 de senatori prezenți, suntem în cvorum de ședință.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea să începem lucrările ședinței noastre de plen de astăzi, 23 martie anul curent.

Astăzi voi fi asistat de colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, cărora le mulțumesc pentru acest lucru.

Aș dori să consemnăm și prezența colegilor care au intrat acum în sală.

În mapele dumneavoastră aveți o consistentă ordine de zi, cu numeroase legi, inclusiv legi de natură organică, inclusiv legi cu termen de adoptare tacită astăzi, 23 martie 2010.

De aceea, ceea ce am convenit ieri, ca, începând cu ora 10.00, să ne aplecăm asupra acestei categorii de legislație, va fi ceea ce vom face, sper, astăzi.

Vă propun ca programul de lucru să fie cel obișnuit pentru o zi de plen, până la ora 13.00, programul fiind dedicat exclusiv dezbaterii proiectelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

La punctul 2 din ordinea de zi, avem probleme organizatorice.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Mâine, așa cum știm, la ora 9.00 avem un plen reunit al celor două Camere ale Parlamentului, iar la ora 14.00 avem o ședință a plenului Senatului pentru temele pe care deja le cunoașteți.

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Garanție dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 21 ianuarie 2010, privind garantarea în proporție de 80% a obligațiilor aferente Contractului de finanțare dintre Banca Europeană de Investiții și SC Ford România – SA în valoare de 400.000.000 euro pentru modernizarea fabricii de automobile de la Craiova.

Vreau, înainte de toate, să mulțumesc pentru efortul depus de către comisia condusă de domnul președinte Ariton și comisiile avizatoare pentru a putea să ne aplecăm asupra acestui document.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Drăgoi, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Bogdan Drăgoi** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru realizarea investiției din România, Compania „Ford Europa” a negociat cu BEI un pachet financiar în valoare de 600 de milioane de euro, care cuprinde: împrumutul de 400 de milioane de euro pentru finanțarea cheltuielilor de investiții efectuate în România și un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru finanțarea cheltuielilor de proiectare, cercetare și dezvoltare efectuate în Germania.

BEI acordă împrumuturile cu condiția garantării acestora de către statul român și, respectiv, statul german, astfel: statul român garantează 80% din valoarea împrumutului de la BEI, iar pentru acoperirea riscurilor SC Ford România – SA va plăti statului român, pe toată durata împrumutului garantat, o primă de garantare de 2% pe an și va furniza următoarea structură de colateral prevăzută în convenția de garantare încheiată între SC Ford România – SA și Ministerul Finanțelor Publice: 50% asupra acțiunilor deținute de Ford capital PV în SC Ford România – SA, clădiri existente la fabrica de la Craiova, echipament achiziționat din aceste

împrumuturi, disponibilități numerare aferente valorii neutilizate de împrumut, terenul care va intra în proprietatea companiei după realizarea fuziunii cu „Automobile Craiova”.

De asemenea, aprobarea legii de ratificare reprezintă condiție precedentă în cadrul Acordului de împrumut, fără de care Ford nu poate efectua tragerile din împrumut.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Ariton, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fondul dezbaterii noastre? Constat că nu.

Aș vrea încă o dată, înainte de a proceda la votul nostru, Senatul fiind Camera decizională, să remarc faptul că atunci când apar teme importante avem resursele și disponibilitatea de a rezolva cu celeritate aceste chestiuni.

Vă reamintesc ceea ce v-a comunicat și domnul președinte Ariton, este o lege ordinară.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Ca atare, vă

Rog echipa noastră tehnică să pregătească spre semnare acest proiect pentru a-l trimite neîntârziat către promulgare.

Graba a fost motivată de faptul că la 31 martie expiră perioada în care se poate obține acest credit fără penalizări din partea BEI.

Punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa–Caucaz–Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Din partea Guvernului îl invit pe domnul secretar de stat Marin Anton să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog. **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru dezvoltarea relațiilor economice, a comerțului și a transportului rutier, naval, aerian și feroviar statele din zona Marea Neagră–Caucaz–Marea Caspică au încheiat un acord pentru dezvoltarea Coridorului Europa–Caucaz–Asia, semnat la Baku în anul 1998.

Finanțarea activității secretariatului comisiei interguvernamentale, înființată în conformitate cu prevederile acordului, a fost asigurată integral în perioada 2000–2004 și parțial în perioada 2005–2006 din fondurile Uniunii Europene. Începând cu anul 2007, finanțarea acestei activități a fost asigurată de țările participante la acord. Prin proiectul de lege se propune aprobarea plății de către România a cotizației anuale de 60 de mii de euro. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Ariton, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât, cu 8 voturi pentru, adoptarea unui raport favorabil în forma adoptată de Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Legea este ordinară. Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fondul acestui proiect?

Dacă nu, am o rugăminte către domnul secretar de stat de a transmite către Guvern, în condițiile în care Parlamentul se pronunță fără dificultăți, cred, asupra plății contribuției noastre anuale la TRACECA, rugămintea este să putem fi informați cu privire la stadiul proiectelor pe care TRACECA – un proiect generos și strategic – le are în derulare. Am rugămintea ca această informare să fie dirijată către Comisia pentru politică externă și către Comisia economică, industrii și servicii din Senat.

Este o lege ordinară.

Suntem Cameră decizională.

Punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare.

Din partea Guvernului o invit pe doamna secretar de stat Doina Pârcălabu să prezinte, de la microfonul 9, punctul de vedere al Guvernului.

**Doamna Domnica Doina Pârcălabu** – _președintele_

_Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Bună dimineața!

Proiectul de lege vizează limitarea cheltuielilor bugetare pentru anii 2009 și 2010 în vederea stabilirii unui deficit bugetar corelat cu obiectivele macroeconomice, în vederea respectării angajamentelor asumate de Guvernul României prin acordurile de împrumut cu organismele internaționale. De asemenea, se urmărește menținerea deficitului bugetar în limitele sustenabile, permite controlarea ratei inflației asigurând astfel stabilitatea puterii de cumpărare și a valorii de circulație a monedei naționale. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri financiar-bugetare menite să asigure diminuarea cheltuielilor publice pentru anii 2009–2010.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat. Domnule președinte Ariton, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu 22 voturi pentru și 5 voturi împotrivă, adoptarea unui raport de admitere. Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Comisia economică, industrii și servicii avizează favorabil proiectul de lege. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport avizează favorabil proiectul de lege, cu un amendament.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții? Domnul senator Țuțuianu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să punctăm ce ne propune astăzi Guvernul prin acest proiect de ordonanță, pe care Grupul parlamentar al PSD nu-l susține, pentru că vine, amână sau suspendă aplicarea unor acte normative cu impact social deosebit și, practic, Guvernul vine și ne spune că efectele crizei economice trebuie suportate numai de cei mulți, în timp ce acest Guvern continuă să cheltuiască bani foarte mulți pe lucruri care nu au legătură cu prioritățile adevărate ale României.

Dați-mi voie să vă spun care sunt actele normative, pentru că nimeni nu le-a spus, a căror aplicare se amână sau se abrogă sau care sunt consecințele unora dintre aceste acte normative: amânarea până în 2011 a aplicării Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice, cu excepția celor integral finanțate din venituri proprii, amânarea până în anul 2011 a prevederilor legale referitoare la acordarea tichetelor cadou și tichetelor de vacanță, abrogarea prevederilor referitoare la compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari, prorogarea până la 1 ianuarie 2011 a prevederilor referitoare la suportarea de la bugetul de stat a contribuției de asigurări de sănătate pentru pensionarii cu venituri din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile, modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 38/2004 privind numărul maxim de posturi finanțate din învățământul preuniversitar de stat, ordonanța care disponibilizează 14-15 mii de profesori, și neaplicarea în anul 2010 a prevederilor art. 49 alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, ceea ce înseamnă o neacordare a alocațiilor bugetare pentru acest sector.

De ce spun că nu trebuie să susținem un asemenea act normativ? Pentru că iată numai câteva cifre care ne arată ce ar trebui să facă Guvernul să crească încasările și să ne încadrăm în limitele acordurilor de finanțare și de împrumut cu organismele financiare internaționale: de exemplu, 760 de milioane de euro pe an este evaziunea fiscală din alcool. Se pune întrebarea ce a făcut Guvernul pentru a diminua evaziunea fiscală în acest domeniu. La Biblioteca Națională a României, Guvernul a încheiat recent un contract prin care 30 de milioane de euro sunt dați fără licitație pentru lucrări suplimentare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut afirmația că în anul 2009 avem, din infracțiuni economice, un prejudiciu de 4,45 miliarde de euro sau la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului se cheltuiesc 77 de milioane de lei, echivalentul a 500 de case, pe servicii de consultanță. Sunt locuri, sunt resurse prin care putem rezolva chestiuni de creștere a veniturilor la bugetul de stat și nu să dirijăm criza economică pe umerii pensionarilor sau ai celor mulți din sectorul bugetar care au salarii foarte mici.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Sorin Bota.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Subscriu la ceea ce a spus și a declarat colegul meu, dar mai trebuie să menționez câteva chestiuni: în nota de fundamentare se vorbește despre termene, despre aplicarea, suspendarea, amânarea până în 2011. Textul ordonanței nu are niciun termen. Practic, asistăm la o păcăleală. În nota de fundamentare se vând gogoși pe perioada crizei, dar textul ordonanței spune foarte clar: se amână _for ever_ . Nu știu dacă ministerul poate să ne lămurească în această privință, dar nu cred că trebuie să fim părtași la această minciună.

Vorbim despre abrogarea prevederilor referitoare la compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe calea ferată, de ce? Ca să fie bani la METROREX pentru lifturi și comunicații speciale pe liniile de metrou, cu un buget dublu decât are infrastructura de cale ferată în anul 2010? Nu sunt bani ca ministerul să suporte. Dacă nu ar face aceste investiții... Tot ce se va pune în aceste obiective va fi din import și noi trebuie să suspendăm acest drept pe care pensionarii îl au de ani de zile?

Vorbim despre amânarea tichetelor de masă, în condițiile în care numai Autoritatea Națională de Comunicații are prevăzuți bani și acordă și acum, înainte de Paști, tichete valorice pentru premii și așa mai departe.

Pentru unii este posibil, pentru alții nu este posibil. Ei sunt stat în stat? Poate Ministerul Finanțelor Publice nu știe acest lucru, dar acest lucru este în bugetul Autorității Naționale de Comunicații. Prin urmare, nu putem să susținem acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnule senator Titus Corlățean, aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă explicație pentru colegii senatori din celelalte grupuri parlamentare și pentru reprezentanții Guvernului. În acest act normativ, care propune fie amânarea, fie abrogarea unor dispoziții legislative, se găsește – aș spune – o parte din nucleul dur, din punct de vedere social, pe care partidul nostru l-a preluat în urma unei largi consultări populare cu oameni din diferite județe ale țării în anul 2007, în anul 2008 și în anul 2009, reflectat în Programul alternativ de guvernare pe care partidul nostru l-a propus.

Mă voi referi la un singur exemplu. Această propunere pe care o face Guvernul și pe care noi o respingem net, abrogarea prevederilor referitoare la compensarea în bani a tichetelor de tren neutilizate de pensionari, reprezintă un punct la care au subscris sute de mii de pensionari prin semnătură, ceea ce partidul nostru a făcut.

Am o întrebare de adresat Guvernului și o întrebare pentru comisia competentă. Având în vedere – și eu o consider o situație deosebită... Întrebarea este: de ce s-a propus abrogarea, și nu, la limită, amânarea aplicării prevederilor până în anul 2011, așa cum a făcut guvernarea anterioară condusă de domnul Tăriceanu, din rațiuni invocate de ordin financiar? De ce o măsură atât de dramatică în situația în care există o așteptare, o solicitare din partea pensionarilor pentru a avea aplicabilitatea acestor prevederi? De ce abrogare, și nu măcar amânare?

Întrebarea este dacă totuși, din punct de vedere regulamentar, nu ar fi admisibil un amendament oral pe care grupul nostru parlamentar ar putea să-l propună plenului, respectiv amânarea aplicabilității până în anul 2011, și nu abrogarea. Dacă acest amendament nu va fi adoptat, cu siguranță grupul nostru parlamentar va vota împotriva raportului de admitere.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această ordonanță a Guvernului, dacă mai avea două articole – 17 și 18 – în care se spunea: „nu prime și nu salarii mărite pentru anumite categorii”, se putea intitula „Ordonanța NU”.

Trecând la concret, la art. 12 este vorba despre finanțarea Programului „Utilități și mediu la standarde europene în județul Suceava” pentru un împrumut pe care l-au făcut în anul 2004 și pe care nu l-au onorat. Am pus întrebarea în comisie. Repet și acum această întrebare, pentru că nu se regăsesc sumele la impactul financiar. Aș vrea să știu despre ce sumă este vorba și de ce nu sunt trecute, pentru că sunt trecute doar minusurile, nu sunt trecute și plusurile, și atunci poate că nu ar mai fi atât de favorabil bugetului consolidat al statului. Este o primă întrebare.

A doua întrebare: aceste sume pentru Suceava au fost cuprinse în bugetul pe anul acesta, și atunci nu știu de ce mai trebuie să-l votăm noi?

O altă chestiune care mi se pare extrem de interesantă este cea de la art. 3, de modificare a Legii nr. 95/2006. Vreau să vă spun, stimați colegi, că, la ora actuală, în România, 10.800.000 de oameni nu plătesc asigurările de sănătate. Conform Legii nr. 95/2006, în acest an, pe art. 213 din Legea nr. 95/2006, bugetul de stat trebuia să acopere contribuția de asigurări a anumitor categorii de persoane.

Rog Guvernul să menționeze care sunt acele categorii sociale care rămân în continuare necontributive la buget, dar pentru care nu suportă nimeni contribuția, cât este această valoare, pentru că această valoare, de fapt, înseamnă în continuare un deficit planificat la bugetul de asigurări sociale de sănătate.

Aș dori foarte mult să se răspundă înainte de a se trece la vot, pentru că sunt niște chestiuni foarte importante care ne privesc, de fapt, pe noi toți.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt convins că doamna secretar de stat notează aceste întrebări și puncte de clarificare din partea senatorilor.

Îi ofer cuvântul domnului senator Vasile Ion. Aveți cuvântul.

Microfonul 3.

Domnilor colegi,

Constat că extrema dreaptă din politica românească, și nu este prima dată când constat acest lucru, atentează la viața publică, atentează exact la două-trei categorii de cetățeni ai României, care au fost subiecte de dezbatere publică în ultimele luni. Este vorba despre pensionari, este vorba despre oameni în suferință fizică, despre bolnavi, este vorba despre sănătatea publică.

Interesant este că aceste măsuri fac, probabil, parte dintr-o anume strategie pe care am întâlnit-o în diverse declarații publice ale unor reprezentanți ai principalului partid de la putere, care nu mai au disponibilitatea de a plăti pentru pensii și pentru sănătate publică.

Sunt foarte curios, și poate reprezentantul Guvernului astăzi, cel care susține acest proiect de lege, ne poate da lămuriri asupra unor sume pe care nu am cum să le cuantific, dar probabil că voi putea afla astăzi un răspuns referitor la marii datornici ai acestei țări, despre ce sume este vorba și de ce aceste sume nu ajung la bugetul de stat, de ce trebuie să suporte tot populația și acele categorii invocate anterior aceste sacrificii și cât timp va trebui să suporte populația țării acest tip de sacrificiu.

Mai concret, aș vrea să știu cine sunt marii datornici ai ANAF-ului și ce valoare are această sumă, pentru că, din informațiile pe care le am la acest moment, consider că ar fi o sursă importantă de finanțare pentru bugetul de stat și chiar pentru pensionarii și cetățenii în suferință din România.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ilie Sârbu. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt întru totul de acord cu observațiile, comentariile și completările pe care le-au făcut colegii din grupul nostru parlamentar. Am o întrebare directă pentru reprezentantul Guvernului. La Secțiunea III punctul 2 se face o afirmație, că această măsură are repercusiuni favorabile asupra mediului de afaceri. Dacă ar fi teoretică, nu am avea nimic împotrivă. În practică, constatăm că lucrurile stau cu totul altfel. Poate ne enumerați câteva dintre aceste măsuri.

Mulțumesc.

Domnule senator Cordoș, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Subscriu și eu celor spuse astăzi aici și aș vrea să mai adaug câteva elemente. V-aș spune că, referitor la această procedură cu schimbarea, modificarea unor legi prin ordonanțe de urgență, sper ca modificările pe care le vom aduce cu toții la Constituție să nu mai prevadă această posibilitate.

Mă refer la cele șapte amânări, abrogări, modificări, pentru că s-au menționat aici. M-aș lega doar de două dintre ele și aș avea o întrebare, și anume: la punctul 4, amânarea până în anul 2011 a acordării diferenței de punctaj pentru grupele I și II de muncă, cred că este, în continuare, o nedreptate, pentru că aceste drepturi nu li se acordă celor care, potrivit legii, ar avea dreptul să beneficieze de ele. La punctul 6, neaplicarea în anul 2010 a valorii punctului de pensie, adică 45%, nu 39,5% cât este în prezent, cred că acest lucru face ca, în continuare, puterea de cumpărare a pensionarilor să rămână scăzută, să scadă în continuare, raportat la salariul mediu brut pe economie. Întrebarea ar fi dacă poziția Guvernului rămâne neschimbată față de punctul de pensie de 45%, mai ales că și în noul proiect al Legii pensiilor publice sunt prevăzute, practic, o plafonare și o schimbare și neraportarea lui la salariul mediu brut pe economie. Aceasta ar fi întrebarea.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul 2.

Punctele de vedere ale antevorbitorilor sunt firești pe o astfel de vreme, dar, în același timp, le consider și destul de periculoase, pentru că a te juca cu sufletele categoriilor socioprofesionale invocate, dându-le speranțe deșarte și a nu judeca în context internațional este o mare tragedie. Astăzi-dimineață a fost făcut public faptul că și Guvernul Bulgariei a intrat în colaps. Se știe acronimul PIIGS: Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Spania. Vine Bulgaria. Vrem să urmeze și România?

Deci rata datoriei publice a României este de doar 33%. Toate țările occidentale au în jur de 100% PIB. Japonia se apropie de 200%. Noi ce trebuie să facem? Să ajungem la nivelul acestei datorii ucigătoare fără să luăm niște măsuri interne?

Tot ceea ce s-a pus aici, chiar colegii de la PSD au fost de acord prin toate acordurile semnate anterior, iar astăzi facem regal de speranțe deșarte. Este foarte periculos să nu ținem cont în ce context judecăm astăzi.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Vasile Ion, urmează domnul senator Ilie Sârbu pentru noi comentarii.

## Domnule președinte,

Cea mai bună dovadă este discursul domnului coleg asupra disprețului care este afișat în actualul Guvern față de categorii socioprofesionale care sunt în mare dificultate în momentul de față.

Stimate coleg, cu tot respectul pe care vi-l port, acest discurs trebuia să ni-l spuneți în campania din alegerile din anul 2009, pentru că eram în criză și atunci era bine să

spuneți populației că o să avem probleme și o să ajungem ca Bulgaria și ca Grecia. Comparații de felul acesta, cu țări de undeva din alte meridiane, nu cred că ne încălzesc și nu rezolvă problema pe care o avem de rezolvat în România în ziua de azi.

Mulțumesc.

Domnule senator Ilie Sârbu, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că nu am fost foarte bine înțeleși. Colegul nostru spune, mai mult, că noi am fost de acord. Nu am fost de acord, se știe lucrul acesta. Problemele pe care le aveam la vremea respectivă în Guvern de aici au fost generate, din ceea ce nu reușeam să cădem de acord pe anumite proiecte și ordonanțe care erau promovate. Dar, dincolo de asta, tot ceea ce am spus aici nu se referă și nu are nimic comun cu ceea ce spunea colegul Oprea, vizavi de viața, de viitorul oamenilor, că nu avem dreptul să ne jucăm cu ei. Noi am spus altceva, că aceste sume, care sunt la buget, sunt cheltuite în alte scopuri decât cele care ar fi imperios necesare.

Am un exemplu la îndemână. Există un site despre care se vorbește așa de mult în ultima săptămână, care costă 500 de milioane de euro, că aproape că nu ne vine să credem. Ne bazăm pe ceea ce vârfurile din conducerea PDL-ului au spus în campania electorală: că ieșim deja din criză, iar acum venim și constatăm că tot ceea ce este de suportat, cum au spus colegii mei, se duce înspre pensionari, spre cei care au salarii mici, spre tichete de masă, nu spre zona unde banii se cheltuiesc ca și cum am avea o creștere economică explozivă și ne-am putea permite cheltuieli de lux, premii, salarii și celelalte. Asta am vrut să clarific. Să nu rămână cumva indusă această idee, că noi nu știm despre ce vorbim. Știm foarte bine despre ce vorbim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Rădulescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pe care o conduc, a fost sesizată cu întocmirea în fond a acestui raport comun. Sunt o mulțime de măsuri dintre care unele privesc domeniul muncii, altele privesc domeniul sănătății. Sigur că nu ne-a venit nici nouă ușor să aprobăm pe fond unele chestiuni, dintre care colegii de la PSD au citat unele, cum ar fi achitarea unor plăți până în anul următor doar pentru grupele speciale de muncă și alte măsuri referitoare la pensionari.

Trebuie să gândim în logica lucrurilor și în istoricul lor. La sfârșitul lunii noiembrie toată lumea era de acord că nu mai putem supraviețui fără tranșele de împrumut care trebuie să vină de la FMI. Neștiind care va fi rezultatul alegerilor ce urmau să vină, toată lumea sperând că rezultatul acesta va fi pozitiv pentru ei, am căzut de acord, toți, în fața națiunii, că trebuie să aprobăm condiționalitățile care sunt impuse de forurile financiare internaționale, pentru ca banii să vină, fiindcă, „prin noi înșine”, ca să citez o deviză liberală, era evident în acel moment că nu putem supraviețui. La numai o lună după acel moment, pe 23 decembrie, Guvernul a dat această ordonanță, care este pentru un an, deoarece cine vrea să citească cu bună-credință această ordonanță va vedea că la fiecare articol se spune: „Până la 1 ianuarie 2011 sau pe parcursul anului 2010 nu se vor aplica” cutare lucruri sau „Se prorogă până în 2011” și așa mai departe.

De altfel și calculul de influență financiară, fișa de influență financiară pe care o asociază Guvernul se referă la influență financiară strict pentru anul 2010, și am dat deja răspunsul la întrebarea și la suspiciunile unui coleg. Cât sunt aceste influențe financiare se vede acolo. Una peste alta, este vorba în final, cu plus, cu minus, dar în final se observă că se face o economie de 13 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o influență asupra deficitului bugetar discutat cu instanțele internaționale și convenit de plenul Parlamentului de 1,5%, ceea ce este extrem de mult.

Prin această ordonanță am fost toți de acord cu ceea ce ne-am asumat atunci față de forurile internaționale. Nici eu nu mă bucur că nu dăm pe anul în curs anumite drepturi, că înghețăm anumite valori, dar nu trăim izolați într-o lume care prosperă și numai noi vrem să dăm înapoi. Toată lumea suferă în momentul de față și, dacă ne uităm la primele trei măsuri luate de fiecare Guvern de la un capăt la altul al Europei, găsim peste tot aceleași lucruri: înghețarea sau scăderea veniturilor, salariilor în general, și înghețarea pensiilor. Nu suntem noi singurii care fac această treabă. Omitem cu bună-credință, când prezentăm lucrurile, să ne dăm seama că suntem și noi o țară afectată de criză. În alte părți lucrurile sunt mult mai grave.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Domnule președinte,

În primul rând fac apel la colegii noștri să oferim opiniei publice informații corecte.

Chiar eu m-am confruntat zilele trecute cu o campanie pornită, înțeleg, după trusturile implicate, dintr-un scop precis de calomniere, mă refer la sumele din Fondul Național de Dezvoltare, despre care se spune că noi le-am deturnat – nu se spune nimic că și actualul ministru de finanțe, când era ministru de finanțe a făcut același lucru –, dar nu se spune spre ce le-am deturnat. Toată această tentativă de a exagera unele efecte și de a justifica incapacitatea Guvernului prin ceea ce s-a întâmplat în fosta guvernare sau prin ceea ce s-ar putea întâmpla, vezi cazul Greciei, mie îmi displace.

În primul rând aș vrea să mă refer la ceea ce a spus colegul meu, că de asta am și luat cuvântul.

Este imposibil ca impactul acestor sporuri să fie 13 miliarde de lei. Toate veniturile bugetarilor sunt circa 8% din PIB. 8% din PIB înseamnă, una peste alta, vreo 40 de miliarde de lei, că PIB-ul este vreo 100 și ceva de miliarde de euro... Nu se poate ca din 39 de miliarde, numai sporurile astea să fie 13 miliarde, iar dumneavoastră, cu seninătate, să ne spuneți că vreți să transferați 1/3 din veniturile bugetare pentru anul următor.

Este vorba de 1/3 din veniturile bugetare, domnule senator?

Domnule, este vorba de 1/3.

Dumneavoastră când vorbiți despre aceste sporuri...

Vreți să nu mai plătim 1/3 din banii pe care bugetarii îi luau anul trecut? Spuneți-ne. Dumneavoastră spuneți apoi că 13 miliarde de lei înseamnă 1% din PIB. Nu este adevărat. 13 miliarde de lei înseamnă 3 și ceva la sută din PIB.

Stimați colegi, nu vă mai jucați așa cu cifrele, că o să-i buimăciți complet pe români. Exagerați impactul unor măsuri pe care le luați ca să îi speriați pe români și, în acest fel, încercați prin incapacitatea dumneavoastră să justificați toate acestea. Eu vă spun răspicat că dacă nu aveați atât șomaj ați fi putut plăti și pensiile. Țineți minte, fiecare procent de șomaj înseamnă în același timp un punct de pensie redus. În octombrie 2008 aveam 45%, am avut trei puncte de șomaj în plus procentual, anul trecut l-am scăzut la 42%, mai avem încă trei puncte de șomaj, l-am scăzut la 39%. Fiecare sută de mii de șomeri reduce punctul de pensie cu 1%.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Vasile Ion, urmează domnul senator...

## Stimați colegi,

Este foarte dificil de vorbit după domnul senator Varujan Vosganian, mai ales că, în calitatea Domniei Sale de fost ministru al finanțelor, cunoaște și niște detalii care înseamnă cifre.

Eu voiam să spun că s-a afirmat aici că noi, Parlamentul, am fost de acord cu aceste împrumuturi. Principial da, dar nu toți am fost de acord, problema este că negocierile și documentele anexe la aceste negocieri nu au fost transparente. La vremea respectivă nu s-a făcut vorbire și nu s-a adus la cunoștința opiniei publice ce anume sacrificii trebuie făcute și pe ce perioadă. Această lipsă de transparență, care în opinia mea înseamnă și lipsă de profesionalism, la un moment dat mă face să întreb încă o dată de ce există lipsă de transparență și atunci când trebuie să vorbim despre returnările de TVA la facturile emise dar neîncasate, de ce trebuie să ocolim subiectul colectării marilor datorii ale unor agenți economici din România.

Din informații, iată că am înțeles de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului că sunt 12 miliarde și ceva de euro care ar trebui să fie colectați. Poate că aceste sume ar fi îndestulătoare pentru a rezolva această problemă.

Încercați să vă detașați de a supune unor enorm de multe sacrificii anumite categorii din populația țării, că, până la urmă, trebuie să înțelegem, stimați colegi, că prima obligație pe care o avem o avem față de fiecare cetățean al României, apoi față de celelalte lucruri.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Oprea. Vă rog.

Foarte interesantă poziția unui liberal, Varujan Vosganian, care se apără băgând la apă un coleg de-al lui, de odinioară, nu arătând că el nu a făcut, ci că au mai făcut și alții.

În primul rând, nici copiii din clasele primare nu fac astfel de gafe, dar îi mulțumesc că ne-a ajutat și a făcut o comparație între rata șomajului și punctele de pensie.

În al doilea rând, îi întreb pe români acum, ce s-ar fi întâmplat dacă România avea rata șomajului din Spania, de 20%.

În al treilea rând, îi aduc aminte colegului Varujan Vosganian că de pe vremea lui, când lumea era în vacanță, a introdus impozitul, acea contribuție de îmbogățire a statului, pentru veniturile obținute de oamenii simpli din activitățile individuale ale gospodăriei, era o variantă, de la 7 salarii medii pe economie în sus să se opereze o astfel de regulă. Domnul ministru Varujan Vosganian a zis „De la primul ou vândut și primul litru de lapte”, dar a avut grijă să le tot rostogolească și acum să acuze că a adus în zona crizei și a altui guvern ceea ce el a croit. Ce ușor este să fii demagog!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Puiu Hașotti, urmează domnul senator Diaconu.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Apără-mă! Hai, nu mă lăsa!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Nu are nevoie colegul și prietenul meu Varujan Vosganian de apărarea mea, dar dacă tot i-a fost invocat aici numele, cum că ar fi dat cumva în mintea copiilor, cu siguranță Domnia Sa nu, alții da.

Unul dintre ei a fost și rectorul unei universități. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Partidul Național Liberal nici nu a dorit Acordul cu FMI-ul, nici nu a votat acest acord, din considerentele pe care le-am arătat atunci, în mod indiscutabil și indubitabil, și a fost o mare greșeală. Iată că acum se umblă după un nou împrumut de la FMI, și FMI-ul nu mai are bani.

Spunea distinsul nostru coleg, domnul senator Cristian Rădulescu, că în circumstanțele acelea grele, pe care noi le-am arătat în timpul campaniei electorale, alții n-au vrut nici să le arate, nici să le înțeleagă, nu se putea „prin noi înșine”... Se putea „prin noi înșine”, numai că Acordul cu FMI a fost „pentru ei înșiși”, pentru că, până la urmă, FMI este o bancă, care face business – și a făcut business bun cu România. Numai că România nu numai că nu trebuia să ia acești bani, dar nici nu i-a gestionat cum trebuie. I-a cheltuit și, în timp, se va dovedi că acest acord este un dezastru.

Dacă domnul Varujan Vosganian l-a amintit pe actualul ministru al finanțelor... Nu înțeleg... În cazul în care acesta nu este performant, de ce nu este schimbat? Sau de ce a fost numit? Aici este o dilemă de care nu putem scăpa.

Stimați colegi, categoric vom vota împotriva acestui proiect de lege, având toate argumentele la îndemână, având doctrina noastră la îndemână, având toate pozițiile publice pe care Partidul Național Liberal le-a exprimat și nu rămâne decât ca Guvernul să-și îndeplinească Programul de guvernare.

Stimați colegi, luați Programul de guvernare și veți vedea că este în totală contradicție cu acest proiect de lege.

Așadar este un moment de reflecție și pentru colegii de la Partidul Democrat Liberal. Cum vor vota dânșii din perspectiva Programului de guvernare pe care tot dânșii l-au votat atunci când Guvernul a fost învestit?

Noi, nu numai ca partid de opoziție, sub toate aspectele și din toate motivele, vom vota împotriva acestui proiect de lege.

## Mulțumesc.

Domnul senator Diaconu, după aceea, pentru un scurt drept la replică, domnul senator Oprea, cu rugămintea să încercăm să ascultăm și opinia doamnei secretar de stat.

Domnul senator Diaconu, microfonul 2.

## Mulțumesc.

N-am să folosesc nicio cifră, e un domeniu care mă depășește, am să vă spun, însă, de ce e foarte bine să te căsătorești. Cel puțin, așa se spune. E minunat să te căsătorești, pentru că mult mai ușor poți traversa greutățile, complicațiile, chinurile, pe care, altfel, nu le-ai fi avut.

De ce vă spun acest lucru? Simplu și clar. A tăia coada câinelui dintr-o dată este obligatoriu, și modern, și contemporan. Sunt de acord cu asta. Problema e s-o tai la timp. Dintr-o dată, da, dar la timp. Când zic „la timp”, mă refer la startul acestui subiect, care este începutul anului... chiar sfârșitul anului 2008, începutul anului 2009. Această discuție, cred, mi-aș fi dorit chiar să aibă loc atunci, și nu acum. Dacă aceste măsuri, acest gen de măsuri, dacă tăierea cozii câinelui s-ar fi făcut atunci, probabil că subiectul, astăzi, arăta cu totul altfel. Apropo de căsătorie, după capul meu, cel puțin, Acordul cu FMI nu trebuia să existe dacă noi tăiam coada câinelui la timp.

Bun! Mai spun un singur lucru. Și acum târziu, personal cel puțin, aș umbla din casă în casă, peste tot, și aș convinge oamenii că trebuie să strângem cureaua, că e greu și merită lucrul acesta, în clipa în care sau după ce câteva gesturi semnificative ar avea loc. Dau doar două exemple: nu s-ar mai construi noul sediu al SPP – iertați-mă, e chiar de râs! – sau Președinția ar renunța măcar la plusul de buget, față de 2008, pe care, cu generozitate, noi, ca Parlament, i l-am acordat. În clipa în care astfel de gesturi, de aceeași categorie, ar fi reale, repet, aș umbla din casă în casă, să spun același lucru. Până atunci, nu!

## Mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog, pentru un scurt drept la replică.

Aș vrea să aduc niște lămuriri și plenului Senatului, dar și celor care ne privesc.

Rectorul invocat de unul dintre antevorbitorii mei nu știu unde se află și-și jignește poate chiar colegul care știu că este rector la Universitatea din Timișoara. Eu sunt rectorul primei universități moderne din România, timp de opt ani...

## A!

Anul acesta împlinește 150 de ani și acesta este prinosul de recunoștință – chiar și al dumneavoastră, dacă mai spuneți „A!” – și e o rușine faptul că școala a devenit element de bârfit de către te miri cine. Eu, la plecare, domnule liberal, am lăsat în vistieria universității 500 de miliarde de lei. Asta înseamnă o conducere liberală, a liberalului Oprea, pe care l-ați dat afară! Nu vă deplângeți oamenii dați afară din partid, că o să continue! Ce faceți dumneavoastră este o tragedie.

Vorbiți de pericolul despre care poporul trebuie să știe că nu există. Și Grecia are nevoie de un împrumut de doar 5 miliarde de euro și nu i-l dă nimeni, iar România este credibilă. Faptul că am mai putea primi un ban de undeva este doar o probă, în primul rând, de credibilitate.

Eu cred că au greșit numele partidului, că, așa cum am fost amenințați că vor vota oamenii din partea dreaptă a mea, nu au nimic comun cu Partidul Național Liberal.

## Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, cu rugămintea să nu deviem. S-au făcut referiri la...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu voi da niciun fel de replică. Nu mă voi obosi. Revin la microfon pentru că distinsul nostru coleg, domnul senator Cristian Rădulescu a făcut o comparație.

Domnule, am auzit multe comparații în acest an și ceva, dar să-l compari pe Emil Boc cu Schwarzenegger chiar mi se pare deplasat.

## Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu, după aceea domnul senator Orest Onofrei.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am răbdare până se mai liniștește sala.

Vă rog, domnule senator Sârbu, microfonul 3.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Nu aveam intenția să mai iau cuvântul, dar m-a provocat domnul senator Oprea, fiindcă, sincer, credeam că vine să-și ceară scuze de la domnul senator Vosganian. Când ne-a mai spus că e rector la prima universitate de talie europeană și m-am gândit la limbajul pe care l-a afișat aici, în nenumărate rânduri, chiar mă întrebam dacă universitățile europene arată așa... Înseamnă că nu au făcut niciun progres de la Martin Luther King încoace.

Eu v-am ascultat. Aveți ceva împotrivă? V-am ascultat. Și acum revin la problemă, ca să...

Am rugămintea să ne concentrăm mai mult asupra temei de fond în dezbateri.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Adică putem să ne facem demagogi, mâine o să ne facem altceva, o să ne înjurăm de mamă? Credeți că acesta este limbajul pe care trebuie să-l avem în Senat?

Păi, nu, dar mai e un pas. După cum am văzut, mai e un pas. Probabil, mâine sau poimâine.

Acum să revenim la fondul problemei, fiindcă domnul senator Rădulescu spunea aici că sunt constrângeri, că din cauza asta se întâmplă ce se întâmplă... Vreau să vă spun că am făcut parte din echipa de negocieri – sigur, nu până la final – cu FMI-ul. Nici vorbă să impună ceea ce vedem noi astăzi că se pune în spatele FMI-ului. Acolo se discută de criterii, se uită pe capitole bugetare, se vorbește de fond de salarii, dar nu spune ce prime, ce salarii, cât trebuie să dăm, câte clase... Nu.

Dar nu ne putem debarasa de un obicei. Când era vorba de Uniunea Europeană, de toate relele și de tot ce nu putea să facă Guvernul se spunea că „nu ne lasă Uniunea Europeană!”. Acum avem o altă scuză: FMI-ul. Măcar să se știe lucrul acesta. Iar noi nu am spus că nu suntem de acord cu...

A spus colegul meu Vasile Ion că nu a apucat să citească și nu a văzut ce am semnat acolo. Unii dintre noi au citit.

## Avea timp, sigur.

Toți cei care au luat cuvântul s-au referit la celelalte tipuri de cheltuieli care se fac fără niciun fel de justificare, și nu la ceea ce se pune acum, la ora actuală, în spatele românilor. Acesta era sensul discuțiilor și de aceea nu suntem de acord cu acest proiect de lege. Și e bine ca românii să cunoască acest adevăr. Nu a venit FMI-ul să spună „tăiați salariile”, nu a venit să spună „tăiați pensiile”. Sigur, a dat niște criterii și trebuie să lucrăm pe ele, dar noi, într-o direcție deschidem punga și dăm drumul la bani, și nu ne mai uităm cum se duc în dreapta, în stânga, pe tot felul de proiecte care nu aduc nimic și nu au realizat nimic pentru România, și ne uităm la pensionari, la cei care au salarii mici, la profesori și ceilalți.

Domnul senator Orest Onofrei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

E bine că, din când în când, și în Senatul României este loc de dezbateri, mai ales că aceste dezbateri sunt pe marginea unui proiect de lege care nu poate fi influențat nicicum de dezbaterile noastre de azi, pentru că mâine va trece prin adoptare tacită.

Așa că discuțiile noastre, probabil, sunt politice – și e normal să fie politice –, numai că e bine ca, în disputele pe care le avem, să ținem cont de punctele pe care vrem să le marcăm, dar să stăm și pe lângă adevăr. Or, este foarte greu de împăcat aceste două lucruri. Și vreau să-i aduc aminte domnului Varujan Vosganian – și sigur o să înțeleagă ce vreau să spun – că unul dintre faraonii Egiptului a avut un vis. În visul lui se arătau șapte vaci grase care ieșeau din Nil, dar cele șapte vaci grase au fost mâncate de alte șapte vaci slabe. Cineva trebuia să-i tălmăcească visul. Și s-a găsit unul care i l-a tălmăcit și spunea că șapte vaci grase înseamnă șapte ani de belșug, care vor fi urmați de șapte ani de restriște. Șapte ani de creștere economică vor fi urmați, probabil, de alți șapte ani de deficit economic. Ca să rezolvăm această perioadă... Și noi am avut șapte ani de creștere economică. Ca să rezolvăm această problemă, trebuia găsit un om – se spune acolo – înțelept și priceput, ca să gestioneze cei șapte ani de creștere economică. Și cei șapte ani de creștere economică erau gestionați punând deoparte ceva, cum face și țăranul acasă, bani albi pentru zile negre.

Domnul Varujan Vosganian a fost ales și a prins cele... Și cred că a fost și priceput. Mai puțin înțelept, pentru că, în loc să punem ceva deoparte de la vacile grase, în ultimul an de guvernare am tăiat una din vacile grase și aproape un miliard de euro... Nu cred că mă poate contrazice domnul Varujan Vosganian, pentru că eu am fost prefect. Unitățile administrativ-teritoriale din țara asta, preponderent liberale și social-democrate, au primit un miliard de euro cu două luni înainte de campania electorală, care s-au dus pe apa sâmbetei, și acum noi suntem nevoiți să gestionăm cele șapte vaci slabe și, eventual, să tăiem și una din ele.

Eu cred că a împinge demagogia la extrem nu ne face bine nici nouă, și nimănui. Și aș avea încă o observație. Dacă este posibil, dacă tot am declanșat discuții – și e foarte bine că s-au declanșat aceste discuții – ar fi corect ca în această aulă, care se cheamă Senatul României, măcar să nu ne jignim.

## Mulțumesc.

Domnul senator Vosganian, cu rugămintea să încercăm să trecem din faza de parabole și alegorii către o concluzie a dezbaterii noastre.

## Domnule președinte,

De la această tribună – și legea ne permite – putem spune orice, pentru că, într-adevăr, libertatea de opinie a parlamentarului este garantată. Chestiunea este însă că, uneori, excesul acesta de informații trunchiate sau incorecte poate sugera că nu facem uz doar de libertatea de opinie, ci și de libertatea de a nu citi legile, în primul rând.

Stimați colegi de la Partidul Democrat Liberal și dragi români,

Exercițiul bugetar este anual. Potrivit legilor în vigoare, în România și în Uniunea Europeană, nu poți pune bani deoparte anul acesta, ca să-i cheltuiești la anul. Nicio guvernare nu poate să adune impozite anul acesta, să le pună la fișic, și să le lase Guvernului viitor. Un buget, o țară nu sunt o companie, nu sunt o cămară în care pui mâncare la conservă.

În situația în care o țară are totuși excedent bugetar, excedentul bugetar nu se reportează în anul următor ca să-l cheltuiască domnul Boc, ci, el, contabil, operează asupra deficitelor anilor anteriori.

Deci terminați o dată cu argumentul acesta că trebuia să pun bani deoparte. Dacă trebuia să pun bani deoparte, de ce nimeni dintre dumneavoastră, nimeni din România nu a imaginat un buget excedentar în 2008, sau în 2007, sau în 2006, sau în 1999, sau în 1992, sau în 1990?! România este o țară care nu-și poate permite excedente bugetare.

Stimați colegi,

România este o țară care are nevoie să se dezvolte. Ar fi o inconștiență pentru noi să avem excedent bugetar, și nici atunci nu s-ar putea reporta.

Deci, stimați colegi, acest argument nu-l mai folosiți pe viitor.

În al doilea rând, pe de o parte, ne acuzați că am dat bani la primării, pe de altă parte, alți colegi, ca în desenele lui Daumier, strigă din sală la mine că de ce nu i-am investit.

Stimați colegi, consultați bugetele, faceți-o, de dragul, nu al meu, de dragul colegilor noștri care ne cer o dezbatere cât mai scurtă. Consultați bugetele administrației locale din anul 2008. Veți vedea că a fost un record, peste 30% au fost folosiți pentru investiții. Și când spuneți că „s-a aruncat cu bani”, domnule, explicați-mi, în cine s-a aruncat cu bani?! Pentru că, după părerea mea, s-a aruncat cu bani în pensionari, în profesori, în medici, în primării, nu s-a aruncat cu bani pe Dunăre! S-a dat cu bani pentru români! Și vă întreb pe dumneavoastră: nu cumva și dumneavoastră, anul trecut, ați dat bani la primării? Nu cumva noi guvernăm, nu cumva noi guvernăm pentru români, pentru primăriile din România, nu cumva guvernăm ca românii să o ducă mai bine?!

Vă mulțumesc.

Mai sunt două intervenții, după care voi da cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog, doamnă senator Andronescu, și apoi domnul senator Igaș.

Vă rog, doamnă senator Andronescu, microfonul 4.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mărturisesc că am urmărit cu foarte mare atenție această dezbatere și consider că, prin dezbaterea la această lege, ne apropiem mai mult de rolul și menirea pe care Camera superioară – cum se numește Senatul – le are. De aceea, nu pot să nu apreciez acest lucru.

Sigur că sensul acestor dezbateri este bine determinat, și anume acela de a produce un document mai bine întocmit spre beneficiul celor care vor fi gestionați cu acest document. Aici, nu am această credință că dezbaterea noastră ne-a adus într-o asemenea situație.

Sigur, toți suntem conștienți de faptul că suntem în criză, dar ce măsuri luăm noi ca să ieșim din această criză? Întrebarea mea este dacă aceste măsuri propuse prin ordonanță ne ajută sau nu să ieșim din criză? Și ca să putem răspunde la această întrebare, eu cred că fiecare dintre noi avem obligația – și sunt convinsă că am și făcut acest lucru – să ne uităm și la ceea ce fac alții. Alții, care s-au aflat sau se află încă în criză ca și noi, investesc în două domenii: în educație și cercetare.

Ce face această ordonanță? Ia măsuri contrarii celor pe care le iau țările dezvoltate pentru aceste domenii.

Nu am venit aici numai să critic aceste măsuri din ordonanță, am venit, stimați colegi, să vă spun, poate mulți dintre dumneavoastră nu ați urmărit ceea ce încearcă și alții să facă: să-i așeze la aceeași masă pe cei care au expertiză și vin din mediul academic cu cei care vin din companii și cu decidenții politici pentru ca, împreună, să producă idei și să le susțină în așa fel încât aplicarea lor să ne ajute să ieșim din criză.

Acesta este, poate, motivul pentru care am venit aici, în fața dumneavoastră, cu această rugăminte și cu acest îndemn.

Se vorbește de către cei care urmăresc ieșirea din criză de așa-numitul capitalism de alianță, în care mediul academic, companiile și decidenții politici se asociază să producă idei care să ne ajute să ieșim din criză.

Facem noi acest lucru? Răspunsul nu vreau să-l dau pentru că îl știți fiecare dintre dumneavoastră și cred că el nu produce decât, din păcate, rezultate negative la adresa economiei naționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vreau să vă reamintesc faptul că astăzi este termenul de adoptare tacită a acestui document important.

Vă rog, domnule senator Igaș, după care voi da cuvântul doamnei secretar de stat Pârcălabu, pentru a putea să avem și câteva comentarii din partea Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu atenție toate intervențiile colegilor noștri. Constat că foștii miniștri fie sunt filozofi, fie sunt poeți, și atunci când au fost pe pozițiile de miniștri s-au comportat cu totul altfel de cum se manifestă astăzi aici.

Cer scuze doamnei senator Andronescu, dar cred că ar trebui să ne uităm puțin și pe ordinea de zi și, atunci când propunem retrimiterea la comisie, să observăm și care este termenul de adoptare tacită.

Constat că prin ceea ce faceți dumneavoastră astăzi, aici – și colegii din PSD, și colegii din PNL –, nu faceți altceva decât să încercați să adoptăm acest proiect de lege într-un mod tacit.

Noi, și ieri, și astăzi, vă reamintim că dorim să legiferăm. În această idee, aș propune, domnule președinte, să respectați regulamentul pentru că art. 98 alin (2) ne arată modul în care putem să luăm cuvântul la dezbaterea unui proiect de lege.

Vă atrag atenția, domnule președinte, că, dacă continuăm cu aceste dezbateri sterile, nu vom avansa pe ordinea de zi, dar, în schimb, vom da din nou prilejul colegilor să vă arate că încălcați regulamentul.

Așadar, domnule președinte, haideți să legiferăm, haideți să trecem și la votul final, pe care trebuia să-l ținem la ora 10.00 și nu l-am ținut până în acest moment.

În final, vreau să spun că noi, cei din Grupul parlamentar al PDL, vom susține acest proiect de lege și-l vom susține pentru că este un proiect de lege responsabil și care vine, într-adevăr, în sprijinul economiei românești. Vă mulțumesc.

Eu am o rugăminte extrem de respectuoasă referitoare la modul în care conduc ședințele de plen, care sunt în interiorul regulamentului nostru sută la sută, și descurajez fixația cu privire la așa-zisele încălcări de regulament, pe care se pare că unii colegi au dezvoltat-o.

Nu cred că o lege care afectează destinul a milioane de români, o lege care modifică direct sau indirect – și aveți în mapele dumneavoastră sute sau zeci de acte normative importante – nu merită sau nu necesită o dezbatere robustă în plenul Senatului României.

Ceea ce aș dori să descurajez este un exces de aluzii sau atacuri personale. Acest lucru nu cred că este bun pentru atmosfera din Senat și, de aceea, tot ceea ce înseamnă argument rațional, pro sau contra, trebuie ascultat cu politețe și cu deferență până în clipa în care vom simți că argumentele sunt epuizate, până când simt că s-au folosit argumentele pro și contra pe fondul proiectului pe care-l avem în dezbatere, pentru că suntem cu toții senatori ai României.

Am să o rog pe doamna secretar de stat Pârcălabu să ne prezinte câteva concluzii.

Domnule senator Hașotti, pe procedură, aveți tot dreptul dumneavoastră să puteți să interveniți.

După aceea am să o rog pe doamna secretar de stat, care sunt convins că a notat multiplele intervenții, și să ne reîntoarcem la concluzia cu privire la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnul senator Igaș a avut dreptate invocând regulamentul, numai că există un paragraf în regulamentul nostru care arată că, în cazuri cu totul speciale – și acest proiect de lege este un caz special – se poate da cuvântul mai multor senatori, iar cutuma ne arată că nu s-a încălcat regulamentul. O altă chestiune care ține de procedură: doamna senator Ecaterina Andronescu are un amendament respins, pentru că Domnia Sa a propus acel amendament care prevede eliminarea din anexă a paragrafului care vorbește despre disponibilizarea a 15.000 de cadre didactice. Așadar...

Domnule senator, pe procedură, vă rog...

Aceasta era procedura....

Înainte de toate, domnule președinte, dumneavoastră trebuie să supuneți la vot amendamentul respins...

Îl vom supune de îndată... și o propunere de amendament în plen sugerat de domnul senator Corlățean...

Doar 20 de secunde, aș vrea să-i spun colegului Varujan Vosganian că își cam face iluzii în legătură cu libertatea de opinie, chiar așa totală, în România.

Domnia Sa este pățit, că nu a fost comisar european.

Vreau să aduc însă un cuvânt de laudă pentru onestitatea de care a dat dovadă domnul senator Orest Onofrei, care seamănă puțin cu a lui Schwarzenegger.

Domnia Sa a invocat cei 7 ani buni, urmați de 7 ani proști, răi... vacile slabe... Ferească Dumnezeu!...

Dar, în sfârșit, recunoașteți că această guvernare, iată, ne-a adus două vaci slabe. Sperăm să-și încheie repede mandatul.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă secretar de stat Pârcălabu, să comentați sau să dați răspunsurile solicitate de către senatori.

Pe procedură, domnul senator Radu Alexandru Feldman. Vă rog.

Aș vrea să vă spun că subscriu aproape fără rezerve la întreaga dumneavoastră declarație. Mi-aș permite însă două observații: nu există lege mai importantă și lege mai puțin importantă. Tot ce legiferăm, tot ce înseamnă lege trecută prin Parlamentul României afectează viața a milioane și milioane de oameni și toate trebuie tratate cu maximă atenție și cu maximă responsabilitate.

În acest sens însă vă rog să aveți aceeași consecvență de fiecare dată când conduceți ședințele Senatului și să lăsați libertate deplină tuturor senatorilor care doresc să-și exprime un punct de vedere. Am fost neplăcut surprins și am fost direct în situația de a dori să intervin în momente în care mi s-a părut că este important să marcăm încă un punct de vedere, când ați decis unilateral sistarea discuțiilor. Cred că acesta este punctul de vedere corect: libertate deplină de discuție și renunțare la sistemul de a cenzura și de a opri discuțiile la liber arbitru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că această intervenție a fost pe procedură. Doamnă secretar de stat Pârcălabu, vă rog, un comentariu din partea reprezentantului Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vin cu precizări suplimentare în ceea ce privește impactul financiar al adoptării prezentului act normativ. Cheltuielile determinate de neadoptarea acestui act normativ prin neprorogarea sau amânarea actelor normative, care au fost enumerate, se ridică, de fapt, la 17 miliarde de lei, dar impactul financiar este într-adevăr, așa cum spunea și domnul senator Rădulescu, de 13,5 miliarde de lei, consolidat cu 3,7 miliarde de lei de modificarea veniturilor bugetare. Aș dori să detaliez componența acestui impact financiar: acordarea tichetelor de masă presupune un efort financiar de 1,66 miliarde de lei, acordarea tichetelor cadou presupune o cheltuială de aproape 3 miliarde de lei (2,93 miliarde de lei), acordarea tichetelor de vacanță un efort financiar de 4,1 miliarde de lei, compensarea tichetelor de călătorie pentru pensionari 338 milioane de lei. Aș vrea să spun că acordarea contravalorii tichetelor de călătorie neutilizate nu a fost făcută niciodată de la instituirea prevederii legale pentru acordarea acestei prestații în natură pentru pensionari. Această prestație în natură își pierde logica pentru care a fost adoptată, prin transformarea acestor facilități de transport acordate pensionarilor pe mijloacele CFR. De-a lungul timpului, statistic, numărul acestor tichete utilizate s-a ridicat la 15% din totalul tichetelor emise și totdeauna au fost asigurate fondurile pentru acoperirea acestor prestații.

Contribuția de sănătate pentru pensionarii cu pensii sub cuantumul de 1.000 de lei a fost prevăzută a fi acordată din bugetul de stat și s-a amânat aplicarea acestei prevederi începând cu anul 2011, deoarece ar fi presupus un efort financiar de 2,4 miliarde de lei. Recalcularea pensiilor și acordarea diferenței de punctaj pentru persoanele care au avut activități în grupa I și grupa II de muncă presupun un efort de aproape 2 miliarde de lei. Creșterea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie față de valoarea actuală a valorii punctului de 732,8 lei, valoare rămasă neschimbată din octombrie 2009, presupune un efort de aproape 3,5 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu pensiile pentru o lună de zile, în condițiile în care bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 a fost construit echilibrat, cu o subvenție acordată de la bugetul de stat de 7,6 miliarde de lei.

Da.

Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Cristian Anton Irimie –** _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

La această oră, în România există 9,3 milioane de asigurați fără plata contribuției la Fondul național unic de asigurări de sănătate. Pentru pensionarii care se încadrează în Legea nr. 95/2006, pentru care a fost prevăzută plata de la bugetul de stat, termenul acestei plăți de la bugetul de stat a fost prorogat în fiecare an de la data intrării legii în vigoare. Până acum bugetul de stat nu a contribuit la plata acestei contribuții la Fondul național unic de asigurări de sănătate, indiferent cine a fost la conducere.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Aș dori în continuare să vă întreb dacă pentru amendamentul respins de comisie există inițiatori.

Domnule senator Hărdău, vă rog să susțineți amendamentul respins în comisie.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a susține amendamentul aș dori să fac o mică corecție. Ar fi fost frumos din partea doamnei senator Ecaterina Andronescu, atunci când s-a referit la acest amendament, să spună că la propunerea mea, comisia a acceptat acest amendament. Ar fi fost mai frumos, și atunci nu intra într-o eroare simplistă domnul senator Puiu Hașotti.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să treceți la amendament, domnule senator.

Eu v-am ascultat. Ați vorbit de trei ori, de patru ori. Vă rog frumos. În cadrul acestui amendament...

Amendamentul a fost respins de restul comisiilor. În Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport amendamentul a fost adoptat.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus acest amendament și este semnat de toți membrii comisiei.

Aș vrea să vă spun că se înlocuiește Anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului...

Vă rog să-i dați atenție domnului senator care prezintă unul dintre amendamente.

Nu am microfon.

Îl aveți.

„Se înlocuiește Anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481/28 mai 2004, și se modifică cu anexa care face parte din prezenta ordonanță de urgență.”

Textul propus este: „În anul școlar 2010–2011, finanțarea învățământului preuniversitar se face descentralizat, aplicând costurile standard”.

În consecință, am apreciat personal și la nivelul comisiei că utilizarea acelei cifre de 15.000 a fost o soluție nefericită – și susțin public acest lucru – pentru că dimensionarea învățământului se poate face prin stabilirea unor costuri optime care reglează de la sine numărul cadrelor didactice din învățământ, ținându-se cont de specificul fiecărui județ, de specificul local.

Aș vrea să rețineți următoarea propunere. În toamnă, după începerea anului școlar, facem un bilanț să vedem câte cadre didactice din învățământ și-au pierdut posturile. Este o ofensivă fără precedent împotriva acestei cifre – 15.000! – care a mai fost folosită și cu altă ocazie cu privire la specialiștii dintr-o anumită coaliție, și, în toamnă, vom număra aceste cadre didactice. Veți constata dimensiunea neadevărurilor care s-au rostit, cu tentă politică, în toată această perioadă.

V-aș ruga să susțineți amendamentul comisiei.

Vă mulțumesc. Doamna senator Andronescu. Numele dumneavoastră a fost invocat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De la microfon am făcut precizarea că este amendamentul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și aș vrea să precizez cât se poate de clar acest lucru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, ați avut datoria ca, înainte de a trece la vot și la amendamente, după ce reprezentantul Guvernului a dat răspunsurile – pe care nu le-a dat, de fapt – și explicațiile, să ne întrebați dacă suntem mulțumiți, dacă am înțeles ceva. Eu nu am primit niciun răspuns.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Înainte de votul final, vă voi adresa această întrebare. În acest moment, aș dori să ne pronunțăm cu privire la amendamentul susținut de domnul senator Hărdău și de întreaga Comisie pentru învățământ, știință, tineret și sport, din câte înțeleg, și să vă informez că este o lege organică, deci și votul pe oricare amendament trebuie să întrunească minimumul de 69 de voturi pentru a putea fi adoptat.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la amendamentul respins, prezentat de domnul senator Hărdău.

Nu?

La amendamente nu?

Corect.

Aici discutăm despre valoarea punctului și intrăm în alte concepte. A fost o prestație în natură, așa cum mai avem și alte prestații în natură și nu se acordă decât în limita prestațiilor efectiv acordate beneficiarilor. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Cu aceste clarificări din partea reprezentantului Guvernului,

De asemenea, am avut o propunere din partea domnului senator Corlățean care a făcut o propunere punctuală. A avut o sugestie, pe care v-o supun atenției, ca în speța rambursării biletelor de transport pe calea ferată, în locul termenului folosit, „abrogare din prezenta ordonanță”, să fie folosit termenul „amânare”.

Domnul senator are o precizare de făcut?

Vă referiți la timp sau este, pur și simplu, înlocuirea unui termen din ordonanță?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez colegilor și colegelor senatori. Mi se pare nefiresc să mergem cu o măsură atât de dramatică în sensul abrogării din partea Guvernului, în cazul în care în toate celelalte situații se vorbește despre amânarea aplicării prevederilor respective până în 2011. Propunerea de amendament în plen, dacă sunt de acord grupurile parlamentare, este să nu abrogăm o chestiune la care milioane de pensionari țin foarte mult, ci să amânăm aplicabilitatea acestor prevederi până în 2011, când vom vedea care va fi situația economică atunci.

Vă mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, aveți vreun comentariu la această sugestie pentru a avea și o dimensiune a impactului, dacă există.

După cum am precizat de fiecare dată, numărul tichetelor de călătorie valorificate este de aproximativ 15% din totalul acestora. Măsura a fost gândită ca o prestație în natură. Or, acordarea unei contravalori a tichetelor tuturor pensionarilor își pierde rațiunea pentru care a fost înființată această prestație. Discutăm atunci despre o altă formă de stimulare financiară a pensionarilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mă pronunț asupra amendamentului, doar că, fiind un amendament care se face în plen, trebuie să consultați plenul dacă se poate face. Asta e tot.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Așa este. Aveți dreptate. Este regulamentară solicitarea. Vă întreb dacă sunteți de acord ca acest amendament să fie prezentat în plenul Senatului.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 47 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și 3 abțineri, plenul a fost de acord.

Vă rog să rămânem în logica votului.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la amendamentul prezentat de domnul senator Corlățean.

Listă pentru liderii de grupuri.

Vă rog să ne redați. Am văzut 47, 46 și o abținere.

Domnule senator Bota, aveți cuvântul dacă sunt chestiuni...

## Domnule președinte,

Mie nu mi-a funcționat instalația de vot și se poate vedea din lista de voturi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Liderii de grupuri parlamentare, aveți ceva împotrivă?

În condițiile în care ne-a fost sesizată o aparentă defecțiune tehnică...

Oricum, amendamentele vor fi supuse cu ansamblul legii, unde intrăm într-o logică de vot organic, deci nu este un lucru deosebit.

În clipa în care avem un coleg care invocă o defecțiune tehnică la pupitrul de vot...

Domnule senator Hărdău, doriți să luați cuvântul pe procedură?

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

Picați lista.

Vreau să fiu sigur că acest coleg, care este coleg cu mine și mi-a fost și student, nu chiar așa de bun...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Tocmai voiam să vă laud că ați dat un produs bun politicii românești.

Domnule senator Bota, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Domnule președinte, în intervenția mea am cerut să verificați și să puteți verifica lista.

Referitor la comentariul vizavi de aspectul student–profesor, mă abțin, din respect pentru domnul profesor.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Încă funcționează relația student–profesor.

În condiții de verificare a listelor, vă rog să revotăm în plenul Senatului acest amendament supus plenului de către domnul senator Corlățean.

Cu 49 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar.

## **Domnul Cornel Popa**

**:**

Iar este egalitate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Am s-o rog pe doamna secretar de stat, dacă între timp mai coroborează ceva răspunsuri, să le pregătească înainte de votul final.

Suntem în procedura de vot pentru raportul comisiei, cu amendamentul prezentat, în numele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, de domnul ministru Hărdău și de doamna ministru Andronescu.

Cred că ceva nu este în regulă.

Cu două voturi pentru, 91 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul comisiei, cu amendamentul, a fost respins.

Doamnă secretar de stat Pârcălabu, mai aveți câteva elemente?

O secundă. Dacă sunt elemente utile, sunt convins că înaintea votului final pe textul de lege am putea să avem aceste elemente.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Prin enunțarea tuturor elementelor de influență pe cheltuieli, am considerat că am răspuns la o serie de întrebări formulate de domnii senatori.

Nu am făcut referire la situația marilor debitori deoarece nu am datele necesare. Îmi rămâne obligația de a solicita Agenției Naționale de Administrare Fiscală o situație pe care să o transmit domnului senator pe acest subiect.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## **Domnul Orest Onofrei**

**:**

Nu este egalitate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii de grupuri parlamentare.

În aceste condiții, avem un amendament admis – cel care a fost respins în comisii și care a întrunit votul majoritar al dumneavoastră.

## **Domnul Vasile Ion:**

## Domnule președinte,

Eu și mai mulți colegi de-ai mei, care am adresat niște întrebări, suntem total nemulțumiți de ceea ce ne-a spus doamna secretar de stat. Un simplu răspuns la intervenția domnului senator Rădulescu nu ne satisface.

Dacă nu există competență pentru a ne da asemenea răspunsuri, trebuia să vină ministrul finanțelor publice aici.

## Mulțumesc.

Aș dori, doamnă secretar de stat, să vă adresez rugămintea mea și a noastră ca aceste întrebări care au fost formulate în plenul Senatului să primească, în mod formal și oficial, un răspuns din partea instituțiilor abilitate și-i rog și pe reprezentanții Departamentului pentru Relația cu Parlamentul să le considere ca atare.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea să votăm proiectul de lege.

Vă reamintesc faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Cu 52 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor, fiind vorba despre o lege organică.

Listă pentru liderii de grupuri parlamentare.

În aceste condiții, astăzi fiind termenul de adoptare tacită, proiectul de lege va avansa către Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

Domnule senator Onofrei, doriți să luați cuvântul pe motivația votului?

Vă rog.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Felul cum s-a votat aici este o dovadă clară că am vorbit o oră doar pentru camerele de luat vederi, pentru că între ceea ce au spus colegii noștri pentru televiziuni și ceea ce au apăsat cu degetul este o diferență foarte mare. Consecvența este o calitate atunci când ea se impune, când ține de moralitate.

Stimați colegi, ați votat împotriva amendamentului pe care l-ați aprobat cu un minut înainte. Despre asta vreau să spun. Noi am votat împotriva amendamentului și pentru ordonanța de urgență a Guvernului. Să vedem cine este consecvent sau nu.

Mulțumesc.

Domnule senator Ion Vasile, vă rog, aveți cuvântul pe interpretarea votului.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat că avem prea mulți judecători aici și nu știu ce condiție socială și ce funcție le permit acestor colegi să ne judece asupra votului pe care l-am dat. Am considerat că domnul coleg vine să-și motiveze propriul vot, și nu să ne facă nouă judecăți. Cum, de altfel, insist și rog ca liderul Grupului parlamentar al PDL din Senat, atunci când se adresează senatorilor, să se adreseze senatorilor al căror lider este, și nu tuturor senatorilor.

## Mulțumesc.

Aș dori, înainte să trecem la următorul punct din ordinea de zi, să vă aduc la cunoștință faptul că s-a depus la secretarul general al Senatului Nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asupra următoarei legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului de Garanție dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 21 ianuarie 2010, privind garantarea în proporție de 80% a obligațiilor aferente Contractului de finanțare dintre Banca Europeană de Investiții și SC Ford România – SA în

valoare de 400.000.000 de euro pentru modernizarea fabricii de automobile de la Craiova.

Această formalitate de notificare a fost îndeplinită. În aceste condiții, poate fi trimisă către promulgare.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice.

Îi ofer cuvântul domnului senator Iulian Urban, unul dintre inițiatori, pentru a-și prezenta inițiativa.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.

## **Domnul Iulian Urban:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În primul rând, vreau să spun, pentru a se consemna în stenogramă, faptul că din punctul meu de vedere această inițiativă legislativă a avut termen de adoptare tacită ieri, la data de 22 martie 2010.

În al doilea rând, vreau să mă refer puțin la sincopele pe care le-a întâmpinat această inițiativă legislativă, care este de șapte luni de zile aproape pe rolul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, ceea ce înseamnă că în momentul de față un proiect de lege are toate șansele să parcurgă un termen de un an și jumătate până la momentul la care ar ajunge să fie trimis spre promulgare Președintelui României. Din punctul meu de vedere este extrem de mult.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Văd că nu este un interes...

Am rugămintea să acordați respectul și atenția necesare intervenției unui coleg de-al nostru și rog grupurile formate în jurul liderilor PDL și PNL să încerce să asculte cu atenție. Îl rog pe domnul senator Urban să reia prezentarea.

Faptul că 4,4 milioane de români sunt înscriși la Biroul de Credit, acea instituție pe care și-au creat-o băncile tocmai pentru a reuși să-i țină în lesă pe românii care au luat credite de la bănci, și faptul că Banca Națională a României și Asociația Română a Băncilor ne spun că o sută de mii de familii de români urmează să fie executate silit în perioada următoare, asta cred că ar trebui să trezească interesul tuturor colegilor noștri.

Dar nu este niciun fel de problemă.

Stimați colegi,

România este singura țară, de fapt suntem țara din Uniunea Europeană care, la acest moment, are cele mai mici amenzi care se pot aplica băncilor în momentul în care acestea abuzează de poziția pe care o ocupă.

De asemenea, suntem țara Uniunii Europene în care băncile practică cele mai numeroase taxe și comisioane care însoțesc serviciile bancare, iar acestea au cele mai mari valori la nivelul Uniunii Europene.

Totodată, în acest moment, România este țara Uniunii Europene care are cele mai puține legi care protejează consumatorul român de servicii financiar-bancare. Acest lucru nu este întâmplător și poate tocmai de aceea ați văzut în ultimii ani că băncile au raportat cele mai mari profituri operaționale aici, în România. Se justifică prin faptul că au venit pe o piață unde nu existau reglementări, unde consumatorul nu era protejat în niciun fel, prin niște mecanisme legale care să permită asigurarea și crearea unui echilibru între poziția puternică a băncii – care-și permite în orice moment să angajeze armate de avocați, armate de executori judecătorești pentru a trece la executarea silită a celor care au fost îndopați cu credite de consum sau credite ipotecare, deși se știa din start faptul că nu vor avea capacitatea să le restituie – și poziția acestor consumatori, a acestor români care au fost bombardați de puternicul val de reclamă pe care băncile și-au făcut-o în ultimii cinci ani de zile, atunci când, ați văzut, era pe val orice fel de formă de creditare, aveam „zâni”, pitici de grădină, care ne învățau să luăm credite pentru că nu va fi niciun fel de problemă. S-a ajuns însă în situația actuală în care băncile și chiar consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României ne spun că sunt 100 de mii de dosare de executare silită care provin din credite de consum sau credite ipotecare, ceea ce înseamnă că 100 de mii de români, de familii de români, riscă să fie executați silit, să ajungă pe străzi.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Constantinovici pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Doamna Rodica Constantinovici** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă prevede o serie de soluții pentru remedierea situațiilor de dificultate financiară a persoanelor fizice, condițiile pentru a beneficia de protecția acestei norme și pașii procedurali care trebuie urmați pentru îndeplinirea finalității normei.

Propunerea legislativă urmează modelul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, introducând însă o serie de particularități cu intenția de a fi adaptată specificului persoanelor fizice.

Din această perspectivă, propunerea legislativă este lăudabilă, Ministerul Justiției, în particular, a apreciat-o, cunoscut fiind că România este printre puținele state ce nu au instituit norme speciale de protecție a debitorului persoană fizică în cazul în care acesta se află în dificultate financiară pronunțată. Desigur, o reglementare în acest domeniu, mai ales în condițiile actuale de criză economică, poate fi extrem de utilă.

Totuși, chiar având în vedere aceste considerente, Guvernul nu a exprimat un punct de vedere favorabil pentru propunerea legislativă în forma în care a fost prezentată, care nu conferă suficiente garanții de funcționalitate și nu asigură un echilibru între drepturile debitorilor persoane fizice și ale creditorilor.

De aceea, și Guvernul, și Ministerul Justiției ne exprimăm disponibilitatea pentru îmbunătățirea textului proiectului. În special, în lumina legislației comparate în materie, Ministerul Justiției a colectat deja normele în materia insolvenței persoanelor fizice din mai multe state ce au tradiție în acest domeniu și ale căror sisteme funcționează din acest punct de vedere. Este vorba de Germania, Franța, Statele Unite și Canada.

Deși au fost adoptate câteva amendamente la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care vizează în general chestiuni ce țin de competența materială a instanțelor, textul prezentat nu a fost îmbunătățit în așa măsură încât să schimbăm punctul de vedere al Guvernului, pe care, din păcate, îl reiterăm și nu este în acest moment favorabil propunerii legislative, însoțit, desigur, de disponibilitatea noastră de a contribui la perfecționarea textului.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă pentru a prezenta raportul comisiei, apoi vor fi intervenții pe fond.

## **Domnul Toni Greblă:**

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere cu amendamente, amendamente ce sunt cuprinse în anexa ce face parte integrantă din raport și care sunt formulate de unul dintre inițiatori, domnul senator Iulian Urban.

În ceea ce privește Consiliul Legislativ, acesta a sugerat că poate era mai potrivit ca la Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței să se introducă un nou capitol în ceea ce privește persoana fizică.

Guvernul, deși apreciază preocuparea pentru instituirea unei asemenea proceduri și pentru persoanele fizice, are în final un punct de vedere negativ. Asociația Română a Băncilor a adus numeroase observații la propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată, drept pentru care vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere împreună cu amendamentele din anexă.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Eu trebuie să rămân consecvent. V-am spus, am susținut că nu vă voi lăsa să faceți greșeli. Astăzi aveți nevoie de o precizare a staffului care să confirme sau să infirme cele spuse de domnul senator Urban.

Domnia Sa spunea că ieri ar fi fost termenul de adoptare tacită. Pentru stenogramă, ar trebui să se intervină, să se spună clar care este situația, să putem continua lucrările.

Vă mulțumesc și stau pavăză respectării Constituției și Regulamentului Senatului.

Vă mulțumesc.

Termenul de adoptare tacită, așa cum am informat și ieri, este 23 martie 2010, astăzi. Motivul pentru care a fost decalat cu o zi este ziua de 15 martie 2010, zi nelucrătoare pentru noi, datorită motivului cunoscut. Ca atare suntem în interiorul termenului de adoptare tacită.

Întrebările domnului senator Urban vor primi un răspuns cu privire la ce s-a întâmplat în perioada de la depunere până acum. Este un subiect pe care l-am notat și care va primi, evident, o informare.

Dau cuvântul doamnei senator Olguța Vasilescu. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține această inițiativă legislativă și ne miră faptul că Guvernul nu vede când o inițiativă legislativă este bună, nici măcar atunci când vine de la propriii parlamentari care îl susțin în Parlament. Din păcate, cei câțiva zeci de parlamentari PDL care au semnat această inițiativă legislativă se vede treaba că nu au niciun fel de influență asupra Guvernului. Aștept să văd ce se va întâmpla la vot.

Din motivele pe care le-a amintit aici domnul senator Urban, considerăm bine-venită această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru. Vă rog, microfonul 3.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă, dintre inițiatori, mai există colegi ai domnului senator Urban care doresc să facă precizări suplimentare. Este un gest de curtoazie.

Dacă nu, doamna senator Olguța Vasilescu.

Vă rog să...

Pe procedură?

Dau cuvântul domnului senator Daea pe procedură. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Rămân puțin surprins. Eu consider că inițiativa nu este bună, este foarte bună. Rămân surprins pentru că reprezentantul Guvernului are două păreri: Ministerul Justiției crede că este bună, Guvernul în dezbatere spune „nu”, dar consideră că poate fi îmbunătățită această propunere legislativă.

Întrebarea mea firească este: dacă s-a văzut că trebuie, că este foarte necesară, că poate fi îmbunătățită, de ce nu o face Guvernul? Nicio problemă. Putea reprezentantul Guvernului să vină astăzi și să spună: „Noi avem deja un proiect de lege sau chiar o ordonanță de urgență în domeniu și considerăm că este mult mai laborioasă și mult mai bine-venită în această perioadă.”

Drept dovadă, pe mine mă pune în situația de a vota această propunere legislativă, pe care o consider bună.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Bota.

## Mulțumesc.

Ca și în cazul legii referitoare la plata TVA-ului, dezbătută ieri, avem o propunere legislativă inițiată de un grup de senatori pe care Guvernul nu o susține.

Din păcate, Guvernul nu înțelege – cum am spus ieri, îi spun și astăzi – că ar trebui să-și bage mințile în cap, să treacă la treabă și, dacă nu fac ei legi, măcar să facă norme de aplicare la legi pentru ca legile să fie operaționale și mai bune.

Noi, așa cum a declarat și colega mea, susținem această propunere legislativă și mă bucur că din noianul de propuneri ale anului precedent, când eram într-un mariaj, după nouă luni s-au născut în acest an și legi care să contribuie la bunul mers al lucrurilor în societatea românească.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Ion Rotaru. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că pentru a discuta această inițiativă legislativă ar fi trebuit să avem aici și un reprezentant al Băncii Naționale a României. Este foarte important acest lucru pentru a ne clarifica câteva aspecte care țin de politica Băncii Naționale a României din acest punct de vedere.

Aș vrea să pun o întrebare și în același timp să fac o paralelă între ceea ce se întâmplă cu băncile comerciale – multinaționale și cum mai sunt ele în țară la ora actuală – și ceea ce se întâmplă cu băncile care mai sunt încă ale statului român, pentru că mie mi se pare absolut ilogic modul în care se manifestă, de pildă, CEC Bank și EximBank, comparativ cu băncile comerciale, având până la urmă același tip de comportament, care este, după părerea mea, anormal în condiții de criză, în condiții în care ar fi trebuit ca aceste bănci ale statului român să vină și să susțină mediul de afaceri și creditarea, creditare care este blocată astăzi, iar băncile comerciale, sigur, cu restricțiile impuse de Banca Națională a României, să funcționeze în anumite limite și să producă această creditare care este necesară pentru populație.

Sigur că inițiativa legislativă este bună, dar dacă privim spre băncile comerciale trebuie să observăm faptul că, așa cum spunea aici și domnul senator Urban, au în continuare o politică discriminatorie față de țara noastră, comparativ cu ceea ce se întâmplă în alte țări, referitor la comisioane, atât

la retragere, cât și la acordare de credite, referitor la o serie întreagă de condiții mult mai restrictive comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene, ceea ce nu este normal. Suntem în continuare tratați ca țară de rangul II, III sau știu eu care va fi rangul nostru în această ordine de idei?!

Mai mult decât atât, băncile, atunci când îți acordă un credit, pun tot felul de întrebări care, după părerea mea, intră în altă zonă.

Dacă sunt interesați de câți copii avem, ce venituri avem, pe cine mai avem în întreținere și așa mai departe, de ce este foarte important dacă suntem căsătoriți ori nu?

Sau, în ultimă instanță, de ce se pune întrebarea – eu aș adresa această întrebare reprezentanților Guvernului, Băncii Naționale a României – referitoare la faptul dacă acea persoană este supusă unui risc politic sau reprezintă în zona politică o anumită poziție sau are un anumit rang? Care este rostul acestei întrebări, pentru ce se pune și ce relevanță are?

Vă mulțumesc. Domnul senator Ion Vasile.

## **Domnul Vasile Ion:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este adevărat că se simțea nevoia unei astfel de reglementări și mai bine o reglementare șchioapă decât lipsă de reglementare.

Ceea ce mă contrariază este un discurs aproape populist al colegului Urban, care ne vorbește despre 100.000 de executări silite, ne vorbește despre inapetența Guvernului pentru o asemenea reglementare, dar nu ne vorbește despre acele măsuri absolut necesare, ca acele 170 și ceva de mii de firme care, prin impozitul forfetar, au trebuit să-și „depună armele”, nu ne vorbește despre multe, multe alte lucruri care ar fi trebuit să facă parte din portofoliul de măsuri pe care Guvernul trebuia să le ia ca să încetinească sau să stopeze acest declin economic.

Dincolo de toate aprecierile, unele legate de poziția băncilor, pe care le susținem și cu care suntem de acord, susținem această inițiativă legislativă, cu recomandarea ca în discursul public anumite lucruri care țin de propriul dumneavoastră Guvern să le prezentați mai bine și în mod transparent.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Doamnă secretar de stat,

Această inițiativă legislativă, care este bună, poate suferi îmbunătățiri? Dați din cap: da sau nu? Da.

Stimați colegi, această inițiativă legislativă, bună, care are și amendamente și care poate suferi îmbunătățiri, va fi trimisă la Camera Deputaților. Acolo Guvernul va veni cu îmbunătățirile pe care le consideră de cuviință, dar haideți să dăm un semnal politic aici, în Senat, pentru societatea românească, pentru mediul de afaceri și să votăm această inițiativă legislativă, pe care și noi o găsim mai mult decât oportună.

Vă propun, domnule președinte, sistarea discuțiilor și trecerea la vot.

Îl invit la microfon pe domnul senator Chivu pentru a prezenta punctul de vedere al Domniei Sale sau al Grupului parlamentar al senatorilor independenți. După aceea, domnul senator Verestóy.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Distinși colegi, vă aducem la cunoștință că și noi, Grupul parlamentar mixt, susținem această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Verestóy, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă mulțumesc.

Conform solicitării liderului Grupului parlamentar al PNL, propun sistarea discuțiilor pe fond, fiindcă au fost argumente și văd contribuțiile tuturor grupurilor mergând către un vot relativ convergent.

Doamna secretar de stat dorește să comenteze? Microfonul 10.

## **Doamna Rodica Constantinovici:**

Același comentariu.

Considerăm și noi inițiativa legislativă excepțională, dar textul este perfectibil. Sunt foarte multe obiecțiuni de legalitate pe care le-am făcut și care pot fi amendate, într-adevăr, la Camera Deputaților.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

În aceste condiții,

Sunt convins că inițiatorii vor ține legătura cu domnii deputați pentru a putea să perfecționeze și să aducă modificările necesare acestei inițiative.

Am o solicitare din partea reprezentanților Guvernului, să luăm în dezbatere punctul 7 din ordinea de zi. Revenim la punctul 6 imediat. Este o urgență care necesită prezența reprezentantului Guvernului la o altă activitate, în afara Bucureștiului.

Punctul 7 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de rețele de transport și distribuție energie electrică.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Tudor Șerban.

Microfonul 8.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Se vede că avem unanimitate în a dori binele omului care suferă, care suferă, uneori, pe nedrept, de aceea este nevoie de o lege de acest gen. Sigur, noi considerăm că nu trebuie să creăm situația în care ceea ce există ca excepție în economia consolidată, aici, să devină o regulă. Pentru că atunci vor perturba de fapt bilanțurile acelor instituții financiare care au rolul primordial de a ajuta și a finanța economia reală.

Deci va fi nevoie de amendarea și de corectarea acestei legi care se va face și vom fi parte la dezbaterile din Camera Deputaților.

Trebuie să dăm drumul la această lege, în această formă, imperfectă încă dar necesară, și dorim să contribuim la a perfecta și a face o lege bună în Camera Deputaților.

Vom da vot pozitiv.

## **Domnul Tudor Șerban** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției această propunere legislativă privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de rețele de transport și distribuție a energiei electrice, care sunt necesare pentru micșorarea timpului de executare a acestor investiții, în situația când ele sunt declarate de utilitate publică.

În acest moment, Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, deși creează un cadru legislativ corespunzător, totuși se remarcă, în principal, printr-o perioadă îndelungată de realizare, existând foarte multe întârzieri în demararea acestor lucrări. Propunerea legislativă își propune crearea unui cadru legislativ corespunzător pentru micșorarea timpului privind demararea acestor lucrări de investiții declarate cu caracter de utilitate publică, acestea fiind foarte necesare. Pot să vă dau un exemplu concret din experiența anterioară. Nu am reușit să punem în funcțiune o hidrocentrală din cauza lipsei liniei de 110 kV care trebuia să-i asigure evacuarea, fiind nevoiți, pentru început, să facem evacuare pe medie tensiune și pierzând o cantitate importantă de megawați necesari economiei naționale, deci pentru faptul că lucrările la linia de 110 kV au durat peste trei ani.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei legi organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

În cadrul comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în raport – este vorba despre 7 amendamente –, un raport pe care îl supun atenției plenului împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Comentarii și dezbateri pe fond? Domnul senator Ion Vasile. Microfonul 3.

Domnule președinte, există – nu știu, poate cineva ar trebui să ne explice – o atitudine ușor discriminatorie în ceea ce privește actuala reglementare și alte reglementări care există în legislația română privind situația unor astfel de active, investiții ale acestor societăți în raporturile cu persoanele fizice.

Deci constat că aici se vorbește despre anumite măsuri premergătoare exproprierii, despăgubirilor, dar cum rămâne asta în legătură cu niște actuale active ale dumneavoastră care se găsesc pe niște proprietăți private, ale unor persoane fizice?

Nu este vorba despre ce veți face de acum încolo, ci este vorba despre ce se întâmplă în momentul de față. Pentru că totuși noi trebuie să revenim la o situație care înseamnă până

la urmă stat de drept și respectarea proprietății în România, așa cum există în toate țările Comunității Europene și în toată lumea civilizată: acolo unde este proprietate, valorificarea de către stat sau de către alte persoane a acestei proprietăți înseamnă în mod obligatoriu despăgubiri.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Günthner Tiberiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am rămas total surprins de poziția domnului secretar de stat, pentru că noi, în documentație, aveam un raport de respingere din partea Guvernului.

Dar, indiferent de poziția Guvernului, eu vreau să vă prezint câteva obiecții pentru care aș fi propus retrimiterea la comisie, însă suntem la limita termenului de adoptare tacită, așa că vă voi propune, eventual, respingerea.

Pornind de la titlu – care nu exprimă, de fapt, conținutul, deoarece conținutul real este procedură de expropriere pentru utilitate publică –, titlul, care se referă la lucrări premergătoare lucrărilor de construcții, sugerează ideea de organizare de șantier, eliberare de amplasament, cu totul alt gen de lucrări, iar exproprierea pentru utilitate publică este o etapă distinctă în realizarea unei investiții, la fel cum sunt și proiectarea, și autorizarea, o serie de alte faze distincte, chiar dacă, în timp, sunt premergătoare lucrărilor de construcții.

Ceea ce este mai important, și cred că aici trebuie să fim de acord cu toții, este că există în România o lege de expropriere pentru cauză de utilitate publică, o lege destul de bună, care poate fi îmbunătățită, extinsă, poate prevedea situații excepționale. Nu cred că este cazul, nu sunt de acord să facem zeci de legi speciale pentru fiecare gen de investiție, de rețele... Practic, procedura ar trebui să fie una singură în România.

Sigur că în această lege noi am putea prevedea situații excepționale sau am putea prevedea, într-adevăr, ceea ce se solicită prin această inițiativă: o favorizare de excepție, prin care nu ar mai trebui să plătească niciun fel de taxe, niciun fel de autorizații, un culoar efectiv de excepție pentru deținătorii de rețele electrice.

Cred totuși că toți deținătorii, inclusiv de rețele electrice, de gaz, de apă, de canal, ar trebui încadrați în aceeași procedură, problema ar trebui reglementată în aceeași lege și să beneficieze de aceleași facilități. Asta în ceea ce privește forma.

Eu consider că pentru procedura de expropriere publică ajunge o singură lege. Nu este cazul să continuăm cu legi speciale. Cred că este una dintre cele mai mari greșeli pe care le utilizăm, din păcate, în procesul legislativ.

Domnule senator, dacă puteți comprima puțin intervenția dumneavoastră.

Da. Încă două observații... Sigur, observațiile sunt foarte multe.

După cum am spus, se propune o procedură de excepție prin care sunt scutiți de taxe atât către Inspectoratul de Stat în Construcții, cât și către... Cred că, dacă dorim să introducem această exceptare de taxe ea trebuie prevăzută și pentru alți ordonatori de rețele, nu numai pentru deținătorii de rețele electrice.

Există încă un lucru care pe mine, personal, m-a supărat în toată această intervenție. Se dorește o rapiditate excepțională din partea autorităților care eliberează avize. Or, din experiența pe care o am, o experiență destul de îndelungată de lucru cu deținătorii de rețele electrice, tocmai dânșii sunt cei care au procedura cea mai complicată și cea mai dificilă privind elaborarea avizelor.

Deci eu aș propune, în condițiile date, respingerea acestei inițiative. Nu cred că este cazul să facem o lege specială. Eu le-am spus și inițiatorilor să propună completarea legii existente cu articole, în așa fel încât să avem o singură lege bună. Pentru toate utilitățile este nevoie de rapiditate în expropriere.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Între timp, ni s-a alăturat și domnul deputat Doru Leșe, care reprezintă grupul de inițiatori, 81 de parlamentari care au inițiat această lege.

Microfonul 6 pentru comentariul dumneavoastră. Vă rog, domnule deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Fac parte din grupul de inițiatori ai acestei propuneri legislative. Această inițiativă a apărut, în primul rând, din următoarea situație: de trei ani de zile linia de 400 kV Oradea-Békéscsaba, de interconexiune cu sistemul

energetic al Uniunii Europene, este în conservare din cauza a 13 stâlpi și, domnule senator, din cauza Legii nr. 33/1994, care presupune exact ce spuneți dumneavoastră și ce prevede această inițiativă, numai că nu se poate planta stâlpul decât la finalizarea procesului în care, dacă evaluatorul a spus că îi dă un milion de lei pentru terenul afectat de plantarea unui stâlp, omul vrea zece miliarde de lei. Or, până nu se finalizează procesul, nu se poate planta stâlpul. Această propunere legislativă vine tocmai în sprijinul operativității preluării terenurilor și, la finalizarea procesului în instanță, statul, prin operatorii de distribuție și de transport, va plăti suma aprobată de instanță.

Această inițiativă vine numai pentru a crea o operativitate în executarea unor lucrări de interes public. S-a făcut anul trecut lege pentru autostrăzi, este lege pentru carierele de lignit și am inițiat pentru rețelele electrice. Urmează să mai depunem pentru rețelele de gaz. Am aprobat cu toții, și Camera Deputaților, și Senatul, Proiectul Nabucco, care va avea nevoie de aceeași prevedere legislativă.

Într-adevăr, Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică este clară, numai că durează foarte mult până se finalizează toate procedurile, iar aici vine în întâmpinare – la lucrările de utilitate publică.

Rugămintea mea este s-o aprobați în forma și cu amendamentele propuse de dumneavoastră. Cu mulțumiri.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Urban dorea să aibă o scurtă intervenție. Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

## Mulțumesc frumos.

Eu am o dilemă de ordin juridic, aș vrea să o expun și, dacă se poate, inițiatorul să ne lămurească. Expropriere pentru cauză de utilitate publică se poate face numai în folosul statului român. Exemplul pe care l-ați dat dumneavoastră, teoretic, având în vedere faptul că discutăm de Transelectrica, ar putea să intre în această categorie, dar dumneavoastră, în lege, vă referiți și la distribuitorii de energie electrică.

Eu identific un distribuitor de energie electrică aleatoriu, în momentul de față: ENEL. Nu avem cum, printr-o lege, să instituim o procedură de expropriere în favoarea unui operator privat. Nu se poate. Scrie în Constituția României că expropriere se poate face pentru cauză de utilitate publică, doar în interesul statului român, astfel încât, din punctul meu de vedere, dacă consultăm Constituția și Legea nr. 33/1994, vedem că, cel mult, inițiativa legislativă propusă de dumneavoastră se poate aplica în situațiile care se referă la rețele de transport al energiei electrice ce vizează companii de stat la care statul român este acționar majoritar, dar nu se poate aplica unor rețele de distribuție a energiei electrice care sunt operate de operatori privați. Nu este posibil așa ceva. Deci la acest aspect vreau să vă gândiți, pentru că am impresia că această inițiativă legislativă nu a trecut pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și era normal să treacă, pentru că, din punctul acesta de vedere, eu consider că nu se poate accepta acest lucru, și anume ca exproprierea să opereze în favoarea unor operatori privați.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog, un comentariu, microfonul 6.

## Domnule senator,

Este vorba despre operatorii de distribuție privați care au concesiuni, au concesionat serviciul de distribuție. Distribuția de energie electrică este, până la urmă, un serviciu public, iar în legislația românească este definit: unde sunt cel puțin doi consumatori de energie electrică, rețeaua se cheamă de utilitate publică. Și în zona Moldova, mai puțin zona Transilvania, care nu este privatizată, în ce privește serviciul de distribuție, sunt cetățeni ai României care trebuie să beneficieze de alimentare cu energie electrică, și acest operator privat va trebui să-și extindă rețelele, sunt cătune nealimentate, în perspectiva Programului de electrificare, nu va mai putea să execute nici măcar o rețea electrică pe un domeniu privat, decât după 15 ani. Or, noi dorim să terminăm în doi-trei ani procesul de electrificare.

Sper că v-am convins.

## Mulțumesc.

Domnule senator Urban, un foarte scurt comentariu, vă

rog.

Foarte scurt. Pentru operatorii privați care activează pe segmentul distribuție de energie electrică nu acesta este vehiculul juridic – exproprierea. Ei pot fi obligați să cumpere acele terenuri, să le închirieze, dar exproprierea și concesiunea operează numai atunci când ele vizează proprietatea statului român.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Cred că în acest moment argumentele pro și contra au fost prezentate. Cred că suntem într-o situație similară cu inițiativa precedentă, termenul de adoptare tacită este astăzi. Camera Deputaților, unde sunt convins că inclusiv dimensiunea juridică va fi aprofundată, va fi locul în care se va adopta printr-un vot de Cameră decizională. Sunt convins că și inițiatorii, și reprezentanții Guvernului au preluat sugestiile și comentariile făcute de senatorii din toate grupurile parlamentare. Sunt argumente valide, dar cred că astăzi ar trebui să ne pronunțăm cu privire la ceea ce avem

în mapele noastre, problemele cu care suntem sesizați, și, de aceea, vă

Ne întoarcem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 94/31.01.2004 (aprobată prin Legea nr. 215/2004), cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Atunci, domnul vicepreședinte Corneliu Ceică, din partea ANSVSA, microfonul 10, pentru un punct de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

Suntem de acord cu propunerea legislativă în forma amendată de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului.

Mulțumesc.

Domnul președinte Daea, microfonul 7.

## Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm în fața unui raport comun, ca urmare a deciziei plenului Senatului. Pentru rigoare și claritate juridică, raportul a primit girul votului și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Este un raport de admitere, cu amendamente care sunt atașate raportului.

Suntem primă Cameră sesizată.

Legea este organică.

Mulțumesc.

Sunt comentarii?

Domnul senator Nedelcu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i pun o întrebare domnului președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Care este textul final al amendamentului de la poziția 2, domnule președinte? Aici, în materialul care ne-a fost prezentat, avem alt punct de vedere.

Deci aveți în anexe..., anexa la raportul comun și amendamentele care au fost adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, iar la punctul 2 este vorba despre modificarea...

Domnule președinte Daea, dacă aveți un comentariu.

Comentariul este cel dat în text și aș putea, eventual, să-l citesc.

Nu. Textul îl avem cu toții. E același text, cred – nu? – în fața noastră, în anexă.

Da, în final, este textul adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare, cu trimitere la Legea nr. 215/2004, cu modificările respective.

Domnul senator Nedelcu.

## Domnule președinte,

Data trecută când am discutat această propunere legislativă, s-a retrimis la comisie în ideea de a se pune în acord cu legislația prevăzută în Codul penal și aici am, la punctul 2, un amendament: „Fapta se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani”, ceea ce nu este în concordanță cu Legea privind Codul penal, Legea nr. 286/2009. De aceea am vrut să văd dacă este așa.

Nu. Cred că faceți referire la un alt amendament.

Nu, nu. Pentru că...

Este vorba despre numărul curent 3 din anexă, subpunctul 1, de pe pagina 2 a anexei, în care se vorbește despre amenzile aplicabile.

Nu, domnule senator?

Deci eu aș vrea să fac un comentariu legat de acest aspect. După cum vă aduceți aminte, și data trecută am fost împotriva acestei inițiative și aș face apel și la dumneavoastră să fim realiști în luarea unei decizii și să nu aprobăm această inițiativă legislativă, întrucât faptele care constituie contravenție, așa cum s-a prevăzut, sunt stabilite prin hotărâre de guvern.

De asemenea, faptele care sunt prevăzute la infracțiuni sunt sancționate de Codul penal, Legea nr. 286/2009, cu sancțiune de la 6 luni la 3 ani, deci ar fi un exces de reglementare din acest punct de vedere.

De asemenea, răspunderea trebuie să fie personală, nu asupra organelor de conducere, așa cum este prevăzut în această propunere legislativă.

Eu v-aș întreba dacă, prin această propunere legislativă, se îmbunătățește activitatea sanitar-veterinară și vom avea alimente mai sigure pe masa noastră. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Avem un raport suplimentar al comisiilor, un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, în forma și în redactarea pe care le aveți în anexă. Dacă sunt comentarii cu privire la ansamblul acestei inițiative, evident ele pot fi făcute.

În aceste condiții,

La punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de rețele de transport și distribuție energie electrică a fost discutată și aș vrea să fac o corecție pentru stenogramă.

Neîntrunind numărul necesar de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Dați-mi voie, pentru o secundă, să recunosc prezența în sala de plen a Senatului României a unor prieteni din Iordania, domnul Imab Saliba Maayah, membru al Parlamentului iordanian, care este și general de carieră în armata iordaniană, alături de delegația care ne vizitează, și pe care îi salutăm cu multă prietenie și le dorim o ședere plăcută în România.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 79 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Doamna senator Minerva Boitan dorește să susțină punctul de vedere al inițiatorilor.

Vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt, este vorba despre o modificare a art. 79 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Noi venim cu propunerea ca, începând cu data de 1 ianuarie 2011, ținând cont de faptul că acum suntem în criză economică, să se mărească cuantumul lunar al subvenției acordate pentru fiecare persoană încadrată cu contract individual de muncă din rândul șomerilor, la nivelul unui salariu de bază minim brut, garantat în plată, la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori, aferente acestuia.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, doamnă secretar de stat Pârcălabu.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În textul propunerii legislative, plafonul luat în calcul la stabilirea cuantumului subvenției acordate pentru fiecare persoană încadrată cu contract individual de muncă din rândul șomerilor este salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată, și nu indicatorul social de referință, așa cum a fost reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2008 privind modificarea și completarea actelor normative în ceea ce privește asigurările sociale pentru șomaj.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și-a asumat, în contextul Planului de acțiuni pentru implementarea Programului național de reformă 2009–2010, modificarea Legii nr. 76/2002, în sensul simplificării și flexibilizării modului de implementare a măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă, perfecționării acesteia, reducerii condiționalităților, obligațiilor pentru angajatorii care încadrează șomeri sau alte grupuri-țintă.

Având în vedere prevederile art. 79 alin. (2) din lege, care se referă la acordarea unei sume unice pe tot parcursul anului, cuantumul lunar al subvenției urmând a avea valoarea indicatorului social de referință, și decuplarea, prin propunerea legislativă, acordării prestației în funcție de acest indicator de referință și legarea lui de salariul mediu minim brut pe țară, garantat în plată, Guvernul nu susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu.

Stimați colegi,

Este vorba despre posibilitatea pe care comunitățile locale o au în acest moment de a încheia contracte de muncă, pe 12 luni, șomerilor din comunitate, pentru diverse munci, acolo în comunitate. Banii vor fi dați prin subvenționare de la Fondul de șomaj.

În momentul de față reglementarea prevede că, în perioada 1 aprilie – 31 octombrie, deci 7 luni pe an, statul achită un cuantum de 70% din indicatorul social de referință, fostul salariu minim, iar în restul de 5 luni achită sută la sută.

Inițiatorii doresc sută la sută, de la un capăt la altul, deci subvenționare totală de la stat.

Punct de vedere negativ de la Guvern, aviz negativ de la Consiliul Economic Social, iar comisia de fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, a dat un vot majoritar pentru această inițiativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt comentarii sau alte intervenții?

Dacă nu sunt,

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 79 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată și completată prin: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002, Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2003, Legea nr. 232 din 31 mai 2003, Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003, Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004, Legea nr. 512 din 22 noiembrie 2004, Legea nr. 580 din 14 decembrie 2004, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144 din 18 octombrie 2005.

Inițiatorii doresc să prezinte această inițiativă?

Sunt colegi deputați, care nu sunt prezenți în sală.

Punctul de vedere al Guvernului poate fi exprimat de doamna secretar de stat Pârcălabu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare același subiect ca și cel discutat la punctul anterior, pe lângă argumentele pe care le-am formulat atunci susțin și implicațiile de natură financiară, care nu pot fi sustenabile în anul 2010, fapt pentru care Guvernul nu susține adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dat un raport de respingere, dat fiind că se obținuse un vot majoritar pentru aprobarea celei precedente, dar este vorba despre același obiect de reglementare, deci nu mai este nevoie de altă susținere și prezentare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Sunt comentarii pe fondul acestei dezbateri?

Rog colegii senatori să rămână în sală și să fie activi pentru a avea cvorum și a putea vota.

Constat că nu sunt astfel de intervenții.

Este momentul să ne pronunțăm prin vot cu privire la raportul de respingere.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 48[1] , 66 și 66[1] din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Domnul senator Țuțuianu, ca inițiator, dorește să prezinte această propunere legislativă.

Vă rog, microfonul 6.

Domnule președinte,

Mai întâi v-aș ruga să verificăm dacă avem cvorum, pentru că în cazul inițiativelor pe care le-am dezbătut mai devreme nu am avut cvorum. Au fost sub 69 de voturi și... Nu că e propunerea mea, dar cred că era chiar important...

Domnule președinte,

Prin această propunere legislativă am urmărit trei obiective principale.

În primul rând modificarea art. 48[1 ] alin. (2) din Legea nr. 76/2002, în sensul ca angajatorii să poată beneficia de suma prevăzută de această lege, la alin. (1), pentru derularea mai multor cursuri, programe de formare profesională în cursul unui an, întrucât din activitatea practică a rezultat că angajatorii doresc calificarea angajaților proprii în mai multe meserii și invocă necesitatea formării profesionale a acestora, în timpul unui an, prin mai multe programe.

În același scop, și pentru creșterea șanselor de ocupare, am considerat necesar să modific și dispozițiile art. 66 alin. (1) din același act normativ, în sensul că de aceste prevederi să beneficieze persoanele prevăzute la art. 16 lit. a), b), d), e) și f), precum și persoanele care desfășoară activități în mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare și care sunt înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Deci și aceste persoane să poată beneficia gratuit, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă, de cel mult două programe de formare profesională, și nu de unul singur, așa cum prevede în prezent art. 66[1 ] din lege.

În acest sens pledează și numeroasele situații în care persoane care au urmat gratuit un curs de calificare au găsit ulterior un loc de muncă, într-o altă calificare, impunându-se urmarea unui nou curs de calificare, pentru care aceste persoane nu au resursele necesare.

În sfârșit, o ultimă modificare pe care am considerat-o necesară este aceea că, pentru crearea condițiilor de atingere a unuia dintre scopurile prevăzute de Legea nr. 76/2002, respectiv stimularea ocupării forței de muncă, am apreciat că este necesar ca persoanele care sunt înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și nu beneficiază de indemnizația de șomaj sau de venitul minim garantat, conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, să poată primi, în limita bugetului alocat, pe perioada derulării serviciilor de formare profesională, o sumă egală cu 50% din valoarea indicatorului social de referință, această sumă constituind o formă minimă de subzistență pe perioada cât aceste persoane beneficiază de servicii de formare profesională.

Am avut 71, respectiv 69 de senatori prezenți... Dacă nu toată lumea votează, aceasta nu este problema noastră.

Vă rog, suntem în cvorum de ședință.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă secretar de stat Pârcălabu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Modificările care se aduc Legii nr. 76/2002 prin această propunere legislativă implică costuri suplimentare asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj, în condițiile în care atât în anul 2009, cât și în anul 2010 se prognozează un deficit al acestui fond, fapt pentru care, așa cum spuneam și mai devreme, având în vedere revizuirea Legii nr. 76/2002, așa cum s-a stabilit în planul de acțiuni pentru implementarea Planului național de reformă, Guvernul, în acest moment, nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Rădulescu.

## Stimați colegi,

Comisia de specialitate nu a tratat cu superficialitate această inițiativă. L-am invitat pe inițiator în două rânduri și am dezbătut în trei ședințe această tematică. În cele din urmă, totuși dezbaterile au relevat același punct de vedere negativ ca și cel al Guvernului și al Consiliului Economic și Social.

A fost prezent în două rânduri și președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și, în cele din urmă, prin vot, majoritatea colegilor s-au pronunțat pentru un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Doamna senator Boitan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În acest moment eu nu mai înțeleg ce dorește acest Guvern. Deci sunt bani, afirmă că nu sunt bani, între timp, domnule coleg, am încercat să vă sprijin, și am solicitat o situație de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și vreau să vă spun că, până acum, în tot cursul anului 2010, s-a consumat doar 0,75% din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru aceste cursuri de formare profesională. De asemenea, doar 26% din cei care au urmat aceste cursuri au fost încadrați în muncă și eu cred că este benefică ideea de a urma și un alt curs de formare profesională, deoarece probabil nu au fost cele mai potrivite.

Mă iertați, domnule președinte, dar eu cred că ar trebui să facem o propunere: nu ar putea Guvernul să se abțină din când în când? Nu da, nu ba, doar să se abțină. Există și această formulă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cordoș, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

S-a menționat aici că am discutat în două rânduri în comisie această propunere legislativă și părerile au fost împărțite. Eu am venit la microfon să adaug un argument în plus în favoarea acestei propuneri legislative – și voi cere și colegilor să se gândească și să votăm pentru această propunere legislativă –, fiindcă, de fapt, vine și stimulează, așa cum s-a spus și aici, ocuparea forței de muncă.

Au fost câteva declarații publice în care domnul ministru ne-a spus că aproximativ 10% din cei care urmează aceste cursuri își găsesc un loc de muncă, apoi observăm că ei pot să ajungă la circa 26%. Cred că este un pas înainte, însă acordând posibilitatea celor care doresc și pot să urmeze și al doilea curs, eu cred că, de fapt, venim în sprijinul acestora și cu siguranță procentul va urca și dorința noastră este, dacă se poate, să ajungă cel puțin la 50%, chiar în jur de 70%, deoarece, într-adevăr, eficiența acestor cursuri, eficiența banilor pe care Guvernul îi investește în acest domeniu să fie, într-adevăr, benefică.

Acest lucru este bine-venit, propunerea legislativă este așteptată, am discutat în țară cu cei care se află în această situație. Drept urmare eu vă solicit, stimați colegi, să acordăm un vot afirmativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Corlățean.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Realmente, propunerea legislativă este foarte bună și cred că ar trebui să ieșim din încremenirea asta românească.

Acest gen de proiect a stat la baza unora dintre programele pe care unul dintre cele mai performante guverne din Europa, condus de un social-democrat danez, Rasmussen, le-a promovat la acel moment, în două cicluri de guvernare, care au permis o mobilitate a forței de muncă, a celor care și-au pierdut locul de muncă, prin reconversie, recalificare, menținând o rată a șomajului de sub 3% și a fost modelul cel mai performant la acel moment.

La Brașov există un Centru regional de reconversie și formare profesională unde participă cu astfel de proiecte, nesusținute suficient, oameni din foarte multe județe din regiunea de centru. L-am vizitat, cunosc, am și asistat la formarea profesională, reconversia celor care și-au pierdut locurile de muncă. Este genul de proiect care trebuie susținut. Este o inițiativă legislativă, aș spune, foarte bună, pentru situația actuală socioeconomică și, realmente, nu înțeleg de ce Guvernul nu susține un astfel de proiect legislativ.

Eu îi încurajez pe toți colegii senatori, indiferent de culoarea politică, să voteze în favoarea acestui gen de proiect de care avem nevoie cu toții, indiferent că suntem la guvernare sau în opoziție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, inițiatorul acestei propuneri legislative, dorește să facă un comentariu. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, am rugămintea să aveți în vedere în exprimarea punctului dumneavoastră de vedere încă două-trei argumente suplimentare.

Primul argument. Legea nr. 1/1991 care reglementa protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, în prezent abrogată și înlocuită de Legea nr. 76/2002, prevedea o soluție similară celei pe care eu am propus-o prin acest act normativ. Este un argument că am avut așa ceva în legislația românească, s-a aplicat și a dat rezultate bune.

Al doilea argument. Nu am venit cu această propunere legislativă pentru că m-am gândit eu undeva, într-un birou, că ar fi o soluție. Am consultat agenții județene de ocupare și formare profesională. Mi s-a spus de către cei care lucrează în domeniu că sunt cetățeni care solicită să urmeze gratuit un al doilea curs de formare profesională și sunt circa 30% dintre cei care se află, la un moment dat, în plată. De ce? Pentru că o calificare profesională pe mai multe direcții le dă mai multe șanse de angajare pe piața muncii.

Al treilea argument. Avem astăzi perioada de șomaj de 6, 9, 12 luni și, în 2009, am prelungit cu 3 luni această perioadă. Eu cred că este mai bine să dăm șanse de calificare și oamenii să se angajeze decât să plătim așa-numitele măsuri pasive, care nu stimulează încadrarea forței de muncă. Creșterea șanselor de angajare va genera reducerea cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj și, pe termen mediu și lung, creșterea numărului de contribuabili la acest fond.

O ultimă chestiune, un argument de drept comparat. În Germania și în Italia, de exemplu, există această posibilitate, ca măsură de combatere a șomajului, toți angajatorii primesc vouchere valorice între 1.500 și 2.500 de euro pentru a stimula tocmai această încadrare în muncă a persoanelor.

Pentru toate aceste argumente, eu cred că trebuie să dăm un vot pozitiv unei propuneri legislative care vine să ajute la crearea de locuri de muncă, și nu la diminuarea lor. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Aș dori să ne îndreptăm către un vot cu privire la această propunere legislativă. Avem un raport de respingere, prezentat de domnul senator Rădulescu, are caracter de lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la raportul de respingere.

Cu 32 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Listă pentru liderii de grupuri.

Aș dori să vă atrag atenția și să vă rog să ne concentrăm asupra celor trei propuneri legislative – două propuneri legislative și un proiect de lege – care au termen de adoptare tacită astăzi, 23 martie 2010, și vă supun atenției punctul 12 din ordinea de zi.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 1 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Inițiator, domnul senator Țuțuianu.

Vă rog să veniți la microfonul 6 pentru a prezenta propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu insist, pentru că văd că nu am foarte multe șanse.

Propunerea legislativă are în vedere modificarea Legii privind alocația de stat pentru copii, în sensul acordării alocației de stat pentru copii tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora, dacă nu realizează venituri lunare de natură salarială.

Propunerea pe care am făcut-o este avizată favorabil de Consiliul Legislativ și vine să rezolve o chestiune întâlnită în practică, respectiv a celor care urmează cursuri la învățământul profesional sau liceal fără frecvență și care sunt angajați în muncă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Pârcălabu, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative din următoarele considerente:

Alocația de stat pentru copii a fost considerată un drept universal acordat tuturor copiilor indiferent de veniturile realizate de familia din care provin. În categoria copiilor au fost incluși și tinerii peste vârsta de 18 ani care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional organizate în condițiile legii. Acordarea alocației de stat în cazul tinerilor peste 18 ani numai dacă aceștia nu realizează venituri lunare de natură salarială ar conduce la discriminări în cadrul aceleiași categorii de beneficiari.

În plus, pot exista tineri care, deși nu realizează venituri de natură salarială, au venituri personale din alte surse și poate chiar mai mari.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Rădulescu.

Stimați colegi, și până acum se acorda această indemnizație copiilor care depășeau vârsta de 18 ani dar erau încă la studii, și noi, comisia sesizată în fond, am considerat că această alocație este un drept universal acordat copiilor și tinerilor, indiferent de venituri.

Pe acest considerent, am dat un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Domnul senator Urban.

Domnule președinte, nu pentru că sunt neapărat coleg de comisie cu domnul senator Țuțuianu, dar, efectiv, nu mai suntem 69 în plen. Este păcat totuși pentru munca unor colegi. Eu zic că, dacă acestea trei rămân în adoptare tacită, nu va fi niciun fel de dezastru, însă este păcat, deoarece s-a muncit la aceste proiecte de lege. În condițiile în care noi am votat să lucrăm până la ora 13.00 și nu suntem nici în cvorum, este păcat să stăm aici doar să le respingem. Ați văzut că au fost 65 de voturi la proiectul de lege anterior.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Apreciez și grija față de munca și propunerile colegilor senatori din alte grupuri parlamentare. Suntem în cvorum, dar programul de lucru l-am depășit cu câteva minute.

Aș dori să consult plenul Senatului dacă dorim să prelungim programul de lucru de astăzi sau putem, eventual, să prelungim dezbaterea aceasta, inclusiv în cealaltă Cameră, ca să avem poate un răspuns ceva mai favorabil la o temă sensibilă de natură socială ca aceasta pe care o avem acum în fața noastră.

Considerați că ordinea de zi și programul de lucru până la ora 13.00 sunt cele care trebuie să ne guverneze...

Vă rog să vă pronunțați pentru o eventuală prelungire a programului. Este singura modalitate pentru a putea continua.

Cu 22 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 4 abțineri, programul a fost confirmat până la ora 13.00, tradițional.

## Liste pentru grupurile parlamentare.

Înainte de a încheia lucrările noastre, vreau să vă reamintesc trei lucruri: mâine, la ora 9.00, plen reunit al celor două Camere ale Parlamentului României, la ora 14.00 plenul Senatului în care vom dezbate și subiectul referitor la un coleg senator, eventual și alte inițiative legislative și proiecte de lege care sunt scadente, și, astăzi, de la ora 14.00, conform deciziei Biroului permanent reunit, avem o întâlnire, la sala de Birou permanent a Senatului, pentru a discuta în continuare despre propunerea de înființare a Comisiei pentru revizuirea Constituției, conform celor discutate ieri în plenul Biroului permanent reunit.

Mai sunt alte anunțuri în final?

- Domnul senator Vasile Ion, microfonul 2.

Domnule președinte, am o mare rugăminte. Astăzi nu aveam de unde să știu că nu vom ajunge la punctele 22 și 23 din ordinea de zi, dar comisia noastră ar fi avut de prezentat patru rapoarte astăzi și, în aceste condiții, poate le putem grupa pe toate patru, în ordine aritmetică, undeva mai în față, fiindcă deja ne apropiem de termenul de adoptare tacită și e păcat ca patru rapoarte ale comisiei să treacă nedezbătute în plen.

Vă mulțumesc.

Am luat notă de această propunere și vom încerca să dăm prioritate acestor legi în continuare.

- Vă mulțumesc pentru contribuția de astăzi.

- Ne reîntâlnim mâine, la ora 9.00, în plen reunit și, la ora

- 14.00, în plen la Senat.

- Declar închisă ședința noastră din 23 martie 2010.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438668]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/2.IV.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei