Lia Olguța Vasilescu

## Mulțumesc, domnule președinte.

Parlamentul României a adoptat programul de guvernare, care prevede o nouă lege a salarizării, cu creșteri, în medie, de 56% ale salariilor și o anvelopă în plus de 32 de miliarde, în patru ani.

Legea era necesară pentru corectarea disfuncționalităților din sistemul de salarizare, care presupun:

– nu totdeauna conducătorul instituției are și cel mai mare salariu;

– persoana cu aceeași pregătire profesională, vechime sau nivel de studii nu are aceeași remunerație;

– funcțiile comune, gen contabil, șofer sau IT-ist, care se regăsesc în toate instituțiile, au nivel de salarizare diferit;

– în baza de jos a piramidei salariale, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari.

În acest sens, noua lege prevede următoarele:

– o diferență între administrația centrală față de cea teritorială și locală, cu salariul cel mai mare pentru conducătorul de instituție;

– corectarea disfuncționalităților salariale pe principiul „la muncă egală, salarii egale”, la care se adaugă vechimea și nivelul studiilor;

– un capitol separat pentru funcții comune care se aplică pentru absolut toate familiile ocupaționale;

– creșteri mai mari în baza de jos a piramidei și, uneori, chiar scăderi de salarii la vârf. Au fost păstrate toate sporurile existente pentru familiile ocupaționale.

A fost păstrată, după votul Comisiei senatoriale de muncă, aceeași modalitate de calcul al sporurilor care există în legea în vigoare, cu anvelopă de 30% sporuri, dar pe ordonatorul principal de credite, nu pe ordonatorul de credite, așa cum fusese prevăzut inițial în proiect.

A fost exclus în comisie articolul cu înghețarea pensiilor speciale, urmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul al pensiilor. Fac această precizare pentru că am văzut că s-a cerut retrimiterea la comisie pentru a se elimina acest articol din lege. El a fost eliminat chiar la cererea inițiatorilor.

Singura modificare de structură s-a făcut la administrația publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare și administrative, în sensul că se dă o limită minimă – salariul minim pe economie – și una maximă – salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliu județean, al căror coeficient apare în lege.

Nomenclatorul funcțiilor și ierarhia lor – urmează ca salariile să fie stabilite în funcție de nomenclator și ierarhie de către consiliile județene și locale prin hotărâri de consilii județene și consilii locale.

Atenție: nu de primari sau de președinții de consilii județene, ci de consiliile locale și județene!

Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor și Comunelor au salutat decizia ca prim pas spre descentralizare și autonomie locală autentică.