Liviu Ioan Balint

Mulțumesc, domnule președinte. „Salariile din sistemul public nu trebuie scăzute!” Sunt un adversar al susținerii ajutorului social pentru persoane apte de muncă.

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a ajuns în dezbatere în Camera Deputaților. În acest sens, voi susține propunerile susținute de următoarele organizații sindicale: Federația Națională Sindicală „Ambulanța”, Sindicatul „Sanitas”, sindicatul care reprezintă ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor –, precum și propunerile reprezentanților Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului.

Am convingerea fermă că veniturile nu trebuie afectate prin această lege.

Îmi doresc ca toate veniturile, fie că vorbim de salariații din sistemul de sănătate, educație, apărare, ordine publică sau de celelalte categorii din sistemul bugetar, să nu fie afectate de scăderi prin noua Lege a salarizării. În cel mai rău caz, dacă nu o să beneficieze de o creștere, veniturile să rămână la stadiul actual.

Dar vin și cu rugămintea ca toți cei care lucrăm în sectorul public să fim mai responsabili și mai devotați muncii noastre. Susțin ca toți angajații din sectorul privat să beneficieze de un venit care să le asigure un trai decent.

Nu încurajez nemunca. Sunt un adversar al susținerii ajutorului social pentru persoane apte de muncă.

Prin urmare, vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să abordăm cu cea mai mare seriozitate această lege. Trebuie să le demonstrăm românilor adevărul acestui deziderat. Fapte, nu vorbe!

Al dumneavoastră deputat, Liviu Ioan Balint. Mulțumesc.

Finalul ordinii de zi a cuprins două rapoarte de interes deosebit și pentru țara noastră: utilizarea metodelor educaționale pentru tineri, în vederea promovării atitudinii de respingere a practicilor asociate corupției, și salvarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial din Europa.

Pe acest ultim subiect, ca exemplu de bune practici a fost prezentat cazul Croației, care are deja 15 elemente înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial protejat.

Spre deosebire de Croația, țară intrată în Uniunea Europeană în 2013 și care nu mai devreme de anii ’90 a trecut printr-un sângeros conflict armat, România are doar șase elemente înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial protejat. Printre acestea se află: „Doina”, dansul ritual al „Călușului”, „Colindatul în ceată bărbătească”, meșteșugul olăritului ceramicii de Horezu, tehnica tradițională a țesutului covoarelor și dansul „Feciorescul de Ticuș”.

Personal, cred că această listă poate fi îmbogățită extrem de ușor, având în vedere imensitatea tezaurului de tradiții, obiceiuri, meșteșuguri, producții orale, mituri, modalități specifice de a practica o anumită îndeletnicire, particularități culturale proprii ale anumitor regiuni geografice și numeroasele etnii care se regăsesc pe teritoriul țării noastre.