Ion Toma

Mulțumesc, domnule președinte.

„Schimbarea României stă în mâinile tinerilor din România”

La 26 de ani de la Revoluție, România se regăsește astăzi la o răscruce de drumuri. Aparent fără busolă, într-un context geopolitic extrem de tumultuos, România are avantajul de a fi stat membru UE și NATO, cu garanții certe

de securitate, cu instituții puternice care garantează democrația și statul de drept.

Vreme de 26 de ani, indiferent de culoarea sau de poziționarea pe eșichierul politic, guvernele care s-au succedat la conducerea României și-au propus reformarea fundamentală a principalelor sectoare ale economiei.

Toate aceste elemente de inconsecvență au condus la generarea unui climat caracterizat de instabilitate, atât la nivel macroeconomic, cât și nivel individual, pentru fiecare dintre cetățenii dezamăgiți din această țară. Lanțul slăbiciunilor a permis perpetuarea la infinit a problemelor, generând lipsa de încredere a românilor în capacitatea de progres și de evoluție a lor în propria țară.

Sătui de promisiuni și de așteptare, mulți au ales să plece pentru totdeauna din țara lor. Estimările oficiale ne plasează pe locul 4 în Europa în ceea ce privește numărul total al cetățenilor care locuiesc în afara țării, cu circa 3,4 milioane de emigranți. Din păcate pentru noi, mulți dintre românii care au părăsit țara sunt profesioniști redutabili în domeniile lor de activitate, oameni care ar fi putut participa activ la procesul vital de reconstrucție a României. Acordarea unor beneficii pentru tinerii absolvenți ai universităților de top din România, stimularea angajării tinerilor prin acordarea de facilități fiscale companiilor care aleg să acorde primul loc de muncă celor fără experiență, acordarea unor burse de studiu elevilor eminenți din învățământul liceal, inclusiv generarea unor programe prin intermediul cărora aceștia să fie încurajați să rămână în România pentru studiile universitare ar putea constitui elemente care, pe termen mediu și lung, să reducă efectul negativ al fenomenului de „brain drain”. În același timp, încurajarea întoarcerii românilor de peste hotare, plecați pentru a studia la universități de top din întreaga lume, trebuie să constituie o prioritate pentru viitorul Parlament.

În acest sens, consider că este nevoie de demararea unor programe prin care să le fie acordat românilor din diaspora întregul suport, deopotrivă legislativ și financiar – acordarea unui ajutor financiar suficient cât să acopere costul de oportunitate al întoarcerii acestora în România.

În acest sens, consider că măsura recent adoptată de Guvern, privind introducerea unei prime de 12.500 de lei pentru orice român din diaspora care decide să revină în țară și să caute un loc de muncă prin programul de mobilitate, este una corectă, însă insuficientă. Această primă este bine-venită, însă în mod clar nu va reprezenta motivul pentru care un român deja stabilit în diaspora va alege să revină acasă.