Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 octombrie 2016
Senatul · MO 148/2016 · 2016-10-18
Declarații politice prezentate de senatorii: – Nelu Tătaru (PNL) – declarație politică având ca titlu „Impostura la rang de artă în regia lui Liviu Dragnea”; – Ion Toma (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică cu titlul „Schimbarea României stă în mâinile tinerilor din România”; – Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică intitulată „Scăderea numărului de studenți, o problemă majoră pentru România”; – Valer Marian (independent, fără apartenență la grupurile parlamentare) – declarație politică având ca titlu „Laura Codruța Kövesi – carieră de carton, la umbra minciunii și traficului de influență”; – Ionel Agrigoroaei (PSD) – declarație politică cu titlul „Programul național «Hambarul»”; – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică intitulată „Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei”; – Nicolae Moga (PSD) – declarație politică având ca titlu „Urgență maximă pentru redresarea învățământului universitar românesc”; – Doina Silistru (PSD) – declarație politică cu titlul „Halal axă, halal sintaxă!”; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Am promis, am făcut! Reducerea fiscalității și a birocrației reprezintă soluția pentru viitorul României!”; – Niculae Bădălău (PSD) – declarație politică intitulată „Ipocrizia politică nu va rezolva niciodată problema abuzurilor din sistemul judiciar”; – Leonard Cadăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Guvernul tehnocrat trebuie să învețe cuvântul «patriotism»”; – Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică având ca titlu „România rămâne în topul țărilor unde politicile europene pentru tineret au efect doar pe hârtie”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică intitulată „O interpretare asupra unui vot contestat”; – Traian Constantin Igaș (PNL) – declarație politică având ca titlu „Despre nevoile spirituale ale neamului românesc”;
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 15
· Declarații politice
15 discursuri
## Stimați colegi,
Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 18 octombrie 2016.
Îi dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL.
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Titlul declarației politice: „Impostura la rang de artă în regia lui Liviu Dragnea”.
Atunci când argumentele raționale le lipsesc, unii nu se sfiesc să apeleze la imaginație. Îți trebuie totuși multă îndrăzneală să pretinzi cuiva să facă, în mai puțin de un an, ce tu nu ai reușit sau, mai concret, nu ai vrut în peste 10 ani. Președintele PSD, Liviu Dragnea, l-a acuzat pe prim-ministrul Dacian Cioloș că minte și că joacă teatru, întrucât în realitate nu a fost în stare să construiască o autostradă care să traverseze România. Iată că social-democrații au găsit, în sfârșit, cui să impute propriile nerealizări!
Dăm câteva citate: „Dacă trebuie să câștig alegerile cu PSD-ul mințind, mai bine pierd. (...) Dacă tot ăștia vor câștiga pe aceste minciuni, ne merităm soarta. (...) Eu nu vin în fața românilor de la balcon, când vine Romeo jos, să-i spun: astea sunt reflecțiile mele, dacă voi le susțineți, vă susțin și eu. Asta trebuie să facem? Teatru? Cu teatrul ăsta, în 26 de ani de zile noi nu avem o autostradă care să traverseze România. Acolo suntem.”
Ne întoarcem în zilele noastre. Autostrăzile sunt un subiect sensibil pentru noi, românii. Avem puțin peste 700 de kilometri de autostradă, 600 de kilometri fiind construiți după ’89. Din cei 26 de ani de guvernare democratică, mai bine de jumătate pot fi atribuiți, într-o formă sau alta, PSD-ului. Când compari câteva luni cu vreo 13 ani, nu mai poți pune lipsa autostrăzilor în spinarea lui Cioloș. Chiar și așa, liderul socialdemocrat, care tinde spre credibilitate zero, sfidează decența și încearcă să justifice eșecul politicii propriului partid prin atacuri mincinoase. Probabil că domnul Dragnea se consideră îndreptățit să vorbească despre realizări la capitolul infrastructură pentru că, ce-i drept, în timpul guvernării Ponta au fost dați în folosință cei mai mulți kilometri de autostradă, atât doar că majoritatea lucrărilor au fost începute de alții. Guvernele Năstase și Ponta au construit puțin peste 200 de kilometri de autostradă, dar au fost mult mai harnici la inaugurări.
Cum graba strică treaba, chiar și inaugurările le-au dat bătăi de cap celor de la PSD. Au reușit performanța inaugurării unei autostrăzi care s-a surpat după o săptămână. Poate veți crede că sunt tendențios, dar nu pot să trec cu vederea potrivirea „întâmplătoare” a datei tăierii panglicii, noiembrie 2014, cu apropierea alegerilor prezidențiale. Să nu-l uităm pe ilustrul ministru al transporturilor, domnul Șova, care are un bilanț mai degrabă negativ, întrucât a promis mult, dar nu a realizat mai nimic, ba a și „rătăcit” contractul cu Bechtel, negociat de colegul Adrian Năstase.
Observăm, așadar, că sunt câteva detalii pe care socialdemocrații le omit abil, doar-doar nu-și mai aduce nimeni aminte cum au stat lucrurile de fapt. Urmează niște alegeri cu o miză destul de mare, o nouă configurație în Parlament și un guvern politic și este evident că social-democrații au furat startul pentru campania electorală. Tonul face muzica, dar tonul dat de PSD este unul al dublei măsuri, al perfidiei, al stridenței și este în disonanță cu o Românie normală și funcțională.
Vă mulțumesc.
În continuare îi dau cuvântul domnului senator Ion Toma, senator independent, pentru a susține declarația politică.
Mulțumesc, domnule președinte.
„Schimbarea României stă în mâinile tinerilor din România”
La 26 de ani de la Revoluție, România se regăsește astăzi la o răscruce de drumuri. Aparent fără busolă, într-un context geopolitic extrem de tumultuos, România are avantajul de a fi stat membru UE și NATO, cu garanții certe
de securitate, cu instituții puternice care garantează democrația și statul de drept.
Vreme de 26 de ani, indiferent de culoarea sau de poziționarea pe eșichierul politic, guvernele care s-au succedat la conducerea României și-au propus reformarea fundamentală a principalelor sectoare ale economiei.
Toate aceste elemente de inconsecvență au condus la generarea unui climat caracterizat de instabilitate, atât la nivel macroeconomic, cât și nivel individual, pentru fiecare dintre cetățenii dezamăgiți din această țară. Lanțul slăbiciunilor a permis perpetuarea la infinit a problemelor, generând lipsa de încredere a românilor în capacitatea de progres și de evoluție a lor în propria țară.
Sătui de promisiuni și de așteptare, mulți au ales să plece pentru totdeauna din țara lor. Estimările oficiale ne plasează pe locul 4 în Europa în ceea ce privește numărul total al cetățenilor care locuiesc în afara țării, cu circa 3,4 milioane de emigranți. Din păcate pentru noi, mulți dintre românii care au părăsit țara sunt profesioniști redutabili în domeniile lor de activitate, oameni care ar fi putut participa activ la procesul vital de reconstrucție a României. Acordarea unor beneficii pentru tinerii absolvenți ai universităților de top din România, stimularea angajării tinerilor prin acordarea de facilități fiscale companiilor care aleg să acorde primul loc de muncă celor fără experiență, acordarea unor burse de studiu elevilor eminenți din învățământul liceal, inclusiv generarea unor programe prin intermediul cărora aceștia să fie încurajați să rămână în România pentru studiile universitare ar putea constitui elemente care, pe termen mediu și lung, să reducă efectul negativ al fenomenului de „brain drain”. În același timp, încurajarea întoarcerii românilor de peste hotare, plecați pentru a studia la universități de top din întreaga lume, trebuie să constituie o prioritate pentru viitorul Parlament.
În acest sens, consider că este nevoie de demararea unor programe prin care să le fie acordat românilor din diaspora întregul suport, deopotrivă legislativ și financiar – acordarea unui ajutor financiar suficient cât să acopere costul de oportunitate al întoarcerii acestora în România.
În acest sens, consider că măsura recent adoptată de Guvern, privind introducerea unei prime de 12.500 de lei pentru orice român din diaspora care decide să revină în țară și să caute un loc de muncă prin programul de mobilitate, este una corectă, însă insuficientă. Această primă este bine-venită, însă în mod clar nu va reprezenta motivul pentru care un român deja stabilit în diaspora va alege să revină acasă.
În mod categoric, instituțiile statului trebuie să vină cu un pachet de măsuri clare prin care locurile de muncă disponibile să fie eficient corelate cu forța de muncă disponibilă de peste hotare. Printr-o bază de date bine gestionată, cu o comunicare eficientă și transparentă, românii din străinătate vor putea afla rapid care sunt locurile de muncă disponibile, care este procedura prin care pot beneficia de ajutorul financiar pus la dispoziție de statul român, care este legislația și care sunt documentele de care au nevoie pentru a finaliza întregul proces de repatriere. Susțin, așadar, necesitatea unui departament care să gestioneze întreg procesul și care ar aduce o contribuție consistentă la reclădirea României, pornind de la resursa noastră cea mai de preț – resursa umană, atât din țară, cât și din diaspora.
Cred cu tărie că un management eficient al programului de repatriere, cu acordarea de finanțare în condiții speciale pentru românii din diaspora care doresc să revină acasă din poziția de antreprenori, poate constitui o soluție pentru viitorul economic al României. Sectorul IMM-urilor ar putea fi DUPĂ PAUZĂ
substanțial consolidat dacă ar fi create premisele ca românii din străinătate să reușească din punct de vedere financiar aici, acasă.
Vă mulțumesc.
În continuare are cuvântul domnului senator Florian Dorel Bodog, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Scăderea numărului de studenți, o problemă majoră pentru România”.
În declarația mea de azi aș dori să vă vorbesc despre problema reducerii numărului de studenți din universitățile românești, un fenomen îngrijorător, cu efecte negative asupra pieței muncii din România. Problema devine cu atât mai gravă cu cât țara noastră resimte un deficit acut de personal calificat cu studii superioare în mai multe domenii vitale. Nu trebuie să mergem mai departe decât să analizăm situația din zona medicinei sau științelor inginerești.
Statisticile recente privind sistemul de educație din România ne situează mult sub media europeană în ceea ce privește numărul de absolvenți ai ciclului de învățământ superior, o scădere dramatică a numărului de studenți înmatriculați înregistrându-se de la un an la altul.
Deși, poate în mod eronat, percepția publică ne face să credem că în țara noastră ar exista mult prea mulți studenți sau absolvenți de studii superioare, statisticile oficiale și analizele făcute de experți ne arată că lucrurile nu stau așa. Din contră, nu trebuie să uităm faptul că țara noastră, în parteneriat cu Uniunea Europeană, și-a asumat o țintă a numărului de absolvenți de învățământ superior de aproximativ 28% până în anul 2020. În acest moment suntem cu cel puțin 5 procente sub acest obiectiv, iar, dacă tendința se va menține, vom rata această țintă. Practic, în contextul în care în ultimul deceniu s-a înjumătățit numărul persoanelor înrolate în ciclul superior de învățământ, în următorii patru ani va fi aproape imposibil de schimbat trendul negativ într-un spor pozitiv, care să ne readucă în linie dreaptă pentru îndeplinirea obiectivelor asumate la nivel european. În această situație, cred eu că este necesară dezvoltarea cât mai urgentă a unei strategii și a unor politici cu aplicabilitate imediată pentru asigurarea unei educații superioare de bună calitate pentru tinerii din țara noastră.
Unul dintre principalii catalizatori pentru reușita unui asemenea demers ar trebui să fie o creștere constantă și consistentă a bugetului alocat educației, practic dublarea acestuia până în 2020. Această creștere a bugetului trebuie corelată, bineînțeles, cu continuarea reformelor din sistemul educațional în ceea ce privește atât finanțarea, cât și asigurarea calității procesului educațional. Este vital, așadar, să identificăm corect problemele din sistem și să dezvoltăm împreună cu mediul academic și cu experții din domeniul politicilor educaționale soluții capabile să îmbunătățească aceste discrepanțe. Trebuie să facem acest lucru nu doar pentru a ne pune în linie cu standardele impuse în Europa, ci mai ales pentru a asigura continuitatea procesului educațional și adaptarea acestuia la nevoile studenților și la cerințele de pe piața muncii.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată.
În continuare îi dau cuvântul domnului senator Valer Marian, senator independent.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Laura Codruța Kövesi – carieră de carton, la umbra minciunii și traficului de influență”.
Declarația însumează șapte pagini, dar o s-o prezint într-o formă sintetică, în maximum două pagini.
După trei ani de la preluarea funcției de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în contextul scandalului provocat de dezvăluirile privind falsificarea raportului prin care a fost absolvită de acuzațiile de plagiat privind teza sa de doctorat, devine tot mai posibilă împlinirea predicției că Laura Codruța Kövesi ar putea fi ultima victimă importantă a marii campanii anticorupție declanșate în România, făcând o paralelă cu soarta celebrului procuror/acuzator public Antoine Fouquier-Tinville, care a fost ultima victimă a ghilotinei în perioada Marii Terori a Revoluției Franceze.
Apar tot mai multe date care converg spre ideea că în jurul lui Kövesi a fost constituit, în vara anului 2012, un adevărat grup infracțional organizat la cel mai înalt nivel statal, în scopul absolvirii sale de acuzațiile de plagiat cu privire la teza sa de doctorat, care, culmea ironiei, a avut ca obiect combaterea crimei organizate. Un grup care și-a realizat scopul îndeosebi cu „sprijinul de specialitate” al Serviciului Român de Informații, ca să folosesc sintagma consacrată în comunicatele de presă ale DNA din ultimii ani. Pentru că din grupul de lucru constituit în vederea albirii doctoratului Laurei Codruța Kövesi au făcut parte, alături de un prim-ministru în funcție, Victor Ponta, de un ministru în funcție, Mihnea Costoiu, și de un om de afaceri controversat, dar apropiat, Sebastian Ghiță, și șefii Serviciului Român de Informații, respectiv directorul George Maior și primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Este important de relevat că cei doi șefi al SRI au fost prezenți _in corpore_ , alături de o sumedenie de subalterni, printre care și generalii Viorel Voinescu și Dumitru Dumbravă, cu ocazia susținerii tezei de doctorat de către Laura Codruța Kövesi la Universitatea de Vest din Timișoara, probabil pentru a impresiona asistența și, mai ales, comisia de doctorat.
Dacă creierul operațiunii de spălare a doctoratului Laurei Codruța Kövesi a fost generalul Coldea, despre care însuși fostul președinte Traian Băsescu a dezvăluit că ar fi exercitat presiuni extraordinare în acest sens, iar brațul a fost omul de afaceri Sebastian Ghiță, mai puțin cunoscut este rolul jucat de fostul director al SRI, George Maior, actualmente ambasador la Washington.
Maior a fost în realitate coagulantul grupului, respectiv liantul dintre membrii acestuia. Pentru că era șeful ierarhic al generalului Coldea, era nașul de căsătorie al prim-ministrului Victor Ponta, era partenerul lui Mihnea Costoiu în științe ale securității naționale și avea o relație apropiată, chiar privilegiată, cu Sebastian Ghiță. Este foarte posibil că Maior a intermediat apropierea dintre Kövesi și Ghiță, concretizată prin vizite la locuința și la crama controversatului om de afaceri. Tot George Maior a intermediat apropierea dintre Laura Codruța Kövesi și doi politicieni foarte influenți din ultimii 10–15 ani, amândoi foști miniștri de interne, respectiv Ioan Rus, liderul Grupului PSD de la Cluj, nașul lui Maior la prima sa căsătorie, și Gabriel Oprea, nașul lui Ponta la prima sa căsătorie, devenit, din „șeful mafiei personale a lui Adrian Năstase”, sluga preaplecată a lui Traian Băsescu și a SRI.
PAUZĂ Pe lângă toate acestea, Maior era și un apropiat al ambasadorului SUA la București din perioada respectivă, Mark Gitenstein, cunoscut drept principalul susținător și protector de peste hotare al actualului procuror-șef al DNA.
Lăsând la o parte acuzațiile de plagiat, care se impun a fi reverificate de urgență și cu exigență, au apărut o serie de aspecte grave care impun demisia sau demiterea lui Kövesi din funcția de procuror-șef al DNA.
Laura Codruța Kövesi a declarat ritos că s-ar fi prezentat în fața Comisiei tehnice de experți a Consiliului Național de Etică cu argumente și documente concludente împotriva acuzațiilor de plagiat, dar deputatul Sebastian Ghiță a arătat în autodenunțul său că această comisie nu s-a întrunit niciodată, iar doi dintre cei trei membri ai comisiei au confirmat spusele sale, declarând presei că nu au fost prezenți la lucrările acesteia. Laura Codruța Kövesi a declarat că nu a fost niciodată prietenă cu inculpatul Sebastian Ghiță, dar acesta a devoalat că a avut zeci de întâlniri cu actuala șefă a DNA la locuința sa și la podgoria sa, la una dintre acestea fiind martor ocular fostul premier Victor Ponta, care a confirmat.
Mai mult, pentru a demonstra că falsificarea raportului Comisiei tehnice de experți s-a făcut cu știința și cu contribuția Laurei Codruța Kövesi, Sebastian Ghiță a prezentat un e-mail primit de la aceasta de pe o adresă electronică secretă, cucuveauamov@gmail.com, prin care a solicitat modelul de raport în cazul lui Victor Ponta, și a declarat că Kövesi a făcut anumite adnotări cu mâna proprie pe acest raport. Deputatul Ghiță a mai devoalat că Laura Codruța Kövesi a folosit această adresă secretă de e-mail pentru a furniza anumitor jurnaliști informații și documente din dosare instrumentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de DNA, fapt care constituie un atentat grav la democrație și la statul de drept, fiind încălcate prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și caracterul nepublic al urmăririi penale.
Între timp, folosind cel mai performant soft antiplagiat, iThenticate, o organizație neguvernamentală specializată în depistarea plagiatelor, Asociația Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară (GRAUR) din Cluj-Napoca, a confirmat plagiatul lui Kövesi, demonstrând existența a 11 incidente, adică surse de plagiat, iar Grupul de Investigații Politice a constatat că întinderea plagiatului se cifrează la 50%, adică jumătate din teza de doctorat.
Cu privire la toate aceste aspecte grave, se impune ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să efectueze de urgență cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt intelectual, referitor la plagiat, inițierea și constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea autorității și influenței în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, fals intelectual și complicitate la fals intelectual, referitor la întocmirea raportului de absolvire de acuzații de plagiat, și abuz în serviciu, referitor la furnizarea către presă de informații și documente din dosare penale de pe adresa electronică secretă cucuveauamov@gmail.com Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați colegi,
Capacitatea de depozitare a cerealelor din România a crescut cu 34% în ultimii cinci ani, până la 23,3 milioane de tone. La prima vedere pare o veste bună. Însă nu este deloc așa, pentru că marii traderi de cereale au acaparat cea mai mare parte a depozitelor.
Fermierii susțin că acestea nu sunt nici acum suficiente, din cauza dezechilibrului proprietății asupra spațiilor de stocare. Astfel, deși spațiile de depozitare au crescut puternic și par suficiente pentru a stoca întreaga producție de cereale a României, în realitate, mare parte din depozite aparțin traderilor și doar o mică parte producătorilor.
De aceea, producțiile-record obținute de agricultorii români nu se traduc și în câștiguri pe măsură, pentru că cei mai mulți sunt nevoiți, ca și în anii anteriori, să își vândă mare parte din producție imediat după recoltă, atunci când prețurile sunt foarte mici. În prezent, prețurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la cel puțin 10%, iar cei care vând la prețul actual reușesc cu greu să-și acopere cheltuielile.
În agricultură este esențial să poți vinde produsele atunci când piața e pe cel mai mare vârf al prețurilor. Doar așa fermierii pot obține profit și pot reinvesti în modernizare și retehnologizare. Pentru asta este nevoie însă de spații de depozitare la care pot avea acces direct. În aceste condiții, singura șansă pentru fermierii români este un program național de construire a spațiilor de depozitare a produselor agricole. Cu o finanțare de la bugetul de stat, de la Uniunea Europeană și de la comunitățile locale, acolo unde este posibil, trebuie să ridicăm în fiecare zonă agricolă hambare, depozite moderne dedicate exclusiv producătorilor români. Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD: senatorii Sorin Constantin Lazăr, Petru Alexandru Frătean, Gabriela Crețu, Nicolae Moga, Doina Silistru, Doina Elena Federovici, Nicolae Mohanu, Nicolae Bădălău, Leonard Cadăr;
– din partea Grupului parlamentar al PNL: senatorii Dumitru Oprea, Marius Petre Nicoară, Traian Constantin Igaș, Dragoș Luchian, Găvrilă Ghilea, Ioan Cristina, Mihai Ciprian Rogojan;
– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: senatorii Mihai Niță și Vasile Nistor;
– precum și senatorii independenți Gheorghe Saghian și Haralambie Vochițoiu.
Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.
În continuare are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarație din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei. Titlul declarației: „Programul național «Hambarul»”.
Declarația politică se intitulează „Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei”.
Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei este marcată la 17 octombrie, iar Organizația Națiunilor Unite (ONU) invită organizațiile nonguvernamentale și toate statele să dedice această zi, și nu numai pe aceasta, prezentării și promovării, potrivit specificului fiecărei țări, de acțiuni concrete pentru eradicarea sărăciei. Și la noi acest fapt este o necesitate, dar și o prioritate.
Potrivit Raportului de țară al României pe 2016, elaborat de Comisia Europeană, se constată că nivelul sărăciei și al excluziunii sociale din România este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor și al romilor. Conform acestui document, eficacitatea sistemului de protecție socială și a sistemului de sănătate este limitată. Transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii sărăciei, iar prestarea de servicii sociale este insuficientă. Gradul scăzut de adecvare a prestațiilor sociale este obstrucționat și de lipsa unui mecanism de ajustare coerent.
Totodată, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al UE, se constată că economia României a crescut cu 6% în trimestrul II al acestui an, prin comparație cu perioada similară a anului trecut, marcând cea mai mare creștere din rândul statelor Uniunii Europene. Cu o creștere economică de 5,9% în trimestrul II al anului 2016, prin comparație cu perioada similară din 2015 (serie ajustată sezonier), România a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere a PIB-ului din Uniunea Europeană în perioada aprilie–iunie.
Paradoxal, nu-i așa?
Și totuși, dacă e să vorbim despre sărăcie, ar trebui să facem diferențe între sărăcia absolută, sărăcia relativă, rata sărăciei, coșul zilnic etc. De exemplu, sărăcia absolută reprezintă o altă modalitate de conceptualizare a fenomenului sărăciei. Nu are în vedere veniturile și consumul populației întregi, ca în cazul sărăciei relative, ci este estimată pe baza cheltuielilor impuse pentru obținerea unui coș de bunuri de consum, fie alimentare sau nonalimentare, definită de către autoritățile publice ca necesară pentru a subzista. Costul coșului alimentar este estimat pentru a asigura necesarul de 2.550 de calorii zilnice pentru o persoană, la care se adaugă cheltuieli nonalimentare definite ca necesare.
Sărăcia este un concept complex, în permanență supus dezbaterilor și diferențelor de opinii, însă un lucru este cert: fiecare națiune tinde spre eradicarea ei mai mult sau mai puțin.
Guvernul Cioloș, în februarie, a lansat în dezbatere publică Pachetul antisărăcie. Cuprinde 47 de măsuri destinate tuturor categoriilor de vârstă. Să sperăm că omul de rând, mai ales cel din mediul rural, se va bucura de respectarea dreptului la o viață trăită în demnitate.
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Urgență maximă pentru redresarea învățământului universitar românesc”.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,
Cifre absolut alarmante au fost recent date publicității. România marchează un declin drastic al numărului de studenți, clasându-se astfel sub media europeană în privința absolvenților de învățământ superior.
Doar jumătate dintre studenții din anul întâi ajung să finalizeze studiile universitare, abandonul universitar fiind de 50%. Numărul studenților înscriși la licențe a scăzut cu 50%. Programele de masterat au scăzut cu același procent.
Rezultatul acestui fenomen este reprezentat de faptul că, în prezent, numai 14% din populația României are studii superioare, în timp ce în alte țări ale Uniunii Europene procentul celor cu studii superioare este de 40%.
Dacă la aceste rezultate adăugăm și angajamentul asumat în parteneriatul cu UE de a îndeplini procentul de 27,6% de absolvenți de învățământ superior în anul 2020, rezultă că înjumătățirea din ultimii ani va conduce, practic, la imposibilitatea competitivității în perspectivă.
Obiectivul esențial al oricărui sistem de învățământ superior este acela de a produce absolvenți cu calificări, competențe și abilități compatibile cu standardele de calitate și cu piața muncii și care își găsesc loc de muncă pe această piață.
Din păcate, actuala structură guvernamentală nu privește studenții ca beneficiari ai unei educații de calitate și ai unor riscuri reduse de neinserție pe piața muncii, corespunzător calificărilor și competențelor pe care le obțin. Finanțarea pe educație este infimă, ceea ce aduce mari prejudicii sistemului.
A venit momentul ca studenților să li se acorde atenția cuvenită!
Sunt numai câteva gânduri triste la care reflectez la citirea știrii potrivit căreia Uniunea Națională a Studenților din România aniversează 10 ani de la înființare, are peste 80 de organizații în 18 centre universitare, București, Craiova, Iași, Timișoara, Petroșani, Târgu-Jiu, Pitești, Ploiești, Bacău, Constanța, Târgoviște, Brașov, Galați, Cluj, și are ca scop promovarea la nivel național și internațional a unui set de valori comune mișcării studențești din România.
Este demn de luat în considerare citatul de pe pagina de prezentare a Uniunii: „Misiunea noastră este simplă și plină de substanță, concentrând principalele valori promovate de UNSR: Comunicare, Organizare, Solidaritate.” Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Halal axă, halal sintaxă!”. Stimați colegi,
Am înțeles că Primăria Capitalei ba a decis, ba n-a decis interzicerea unei manifestații pe care PNL dorește să o organizeze, sâmbătă, pentru „susținerea unei guvernări reformiste după 11 decembrie”. Confuzie mare printre liberali. Atenție, primăria, în una din cele două versiuni, ar fi luat această decizie, nicidecum doamna primar general Gabriela Firea. Nu știu care sunt motivele care au stat la baza acestei decizii și, de altfel, acestea nici nu fac obiectul acestei intervenții.
Subiectul care mă preocupă este nu dacă manifestația va avea sau nu loc, ci motivul pentru care aceasta ar urma să fie organizată. O primă interpretare este că organizarea, pe nepusă masă, a unei demonstrații de susținere a unei viitoare guvernări tehnocrate este o formă de presiune. Până la urmă, de ce nu? „Tinerii frumoși și liberi” au mai schimbat un guvern, chiar dacă acel guvern era performant. Așadar, nu buna guvernare a țării este principalul scop al străzii, ci țintele de moment ale unora sau altora, în cazul de față ale PNL.
Apropo de PNL, a doua posibilă interpretare mă duce cu gândul la faptul că PNL conștientizează deja că a pierdut alegerile parlamentare. Are sondajele, are specialiști capabili să analizeze trendurile, are deja verdicte clare. Altfel, nu văd niciun motiv pentru care un partid de dimensiunile PNL s-ar ascunde după draperiile Palatului Cotroceni, îmbrățișând o axă închipuită, pe care este trecut, la loc de cinste, și șeful Guvernului așa-zis tehnocrat, domnul Dacian Cioloș. Asta, în condițiile în care țara – acea țară conștientă de nevoile ei – țipă după un guvern politic, rezultat în urma unor alegeri democratice.
Astfel, ajung și la cea de-a treia posibilă interpretare: această demonstrație de susținere pare să nu țină cont de un singur „amănunt”: voința oamenilor. Ori poate e posibil ca doamna Gorghiu să creadă că 50 de mii de oameni..., poftim, 100 de mii de oameni strânși într-o piață, strigând în favoarea „unei guvernări reformiste după 11 decembrie”, pot substitui câteva milioane de voturi. Dacă asta crede, atunci e foarte grav!
Ca un post-scriptum necesar: jalnică încercarea doamnei Gorghiu de a se identifica, pe rând, cu „justiția”, cu „democrația”, cu „libertățile civice și politice”. Sunt termenii pe care i-a folosit pentru a caracteriza, prin contrast cu PSD, o construcție imaginară: „axa reformatoare Klaus Iohannis – PNL – Dacian Cioloș”. Cum ar veni, doamna Gorghiu vrea să reformeze clasa politică slujindu-se de un președinte părtinitor, aflat într-o derivă ideologică evidentă și tot mai departe de mandatul cu care a fost învestit, de un tehnocrat pus pe politică și de un partid care, de câteva luni bune, își caută lideri în afara lui. Halal axă, halal sintaxă!
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Am promis, am făcut! Reducerea fiscalității și a birocrației reprezintă soluția pentru viitorul României!”.
Distinși colegi,
Proiectul eliminării a 102 taxe nefiscale este o parte importantă a programului economic al PSD, care va aduce mai mulți români în clasa de mijloc și le va îmbunătăți viața de zi cu zi. Rezultatul acestui proiect al PSD va fi că românii nu își vor mai pierde zeci de ore la cozi și vor putea folosi acest timp în familie sau la lucru. Este încă o dovadă a faptului că promisiunile pe care PSD le face românilor din țară sau din afara granițelor nu rămân doar la nivel declarativ.
Am anunțat că vom elimina 102 taxe nefiscale. Ieri am făcut primul pas: la Senat a trecut legea prin care aceste taxe vor fi eliminate. PSD este singurul partid din România care oferă soluții concrete la problemele românilor, care își dorește ca țara noastră să ajungă în rândul statelor cu cel mai mic număr de taxe din lume și care își propune să întărească încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
Trebuie menționat că în timpul guvernării PSD, în 2014, am reușit eliminarea a 92 de taxe nefiscale. Este, așadar, un proces pe care l-am început și pe care ne-am propus să îl continuăm. Mai trebuie subliniat că cei care cer reducerea taxelor și reducerea birocrației sunt, în sistemele politice consolidate, cei de dreapta, așa cum se autointitulează cei din PNL. În România se pare că e invers. Guvernul Cioloș a vorbit una, dar a acționat altfel. A blocat, practic, proiectele de eliminare de taxe. Guvernul Cioloș, susținut de PNL, mai mult discută, fără rezultate însă. De exemplu, au promis că vor elimina impozitul pe salarii pentru cei care lucrează în cercetare. Acești salariați au văzut pe noile fluturașe de salarii că nimic din ce le-a fost promis nu s-a întâmplat. Mai mult, acest Guvern planifică periodic adăugarea unor taxe suplimentare, fiscale și nefiscale.
Până acum au fost foarte multe discuții despre debirocratizare. Toate guvernele au vorbit de debirocratizare și toți au dorit începerea unui proces real de debirocratizare, dar, din păcate, până acum au rămas doar dorințe. Acum însă, PSD continuă măsurile concrete prin care vrea în mod real să elimine principala problemă a românilor: numărul diabolic de taxe pe care trebuie să le plătească și sentimentul umilinței la ghișeu. În foarte multe cazuri, taxele, care sunt un adevărat supliciu pentru cetățean, nu acoperă prin valoarea lor nici măcar costurile sistemului de colectare a acestora. Așa cum a susținut și domnul președinte Dragnea, „(...) sunt taxe care consumă, dar care nu aduc venituri la stat, care nu arată decât lipsa de încredere a statului în cetățeni sau, poate mai rău, intenția de a-i urmări”.
Dincolo de impactul național, dacă vreți, al acestei legi, PSD vine și în sprijinul diasporei. Personal, am votat ieri cu gândul la botoșănenii plecați în străinătate, pentru că în numeroasele discuții pe care le-am avut cu aceștia subiectul taxelor consulare percepute la misiunile diplomatice și la oficiile consulare ale României în străinătate a fost unul de un real interes. Aceștia au solicitat în repetate rânduri condiții de obținere a documentelor egale cu cele ale cetățenilor din România, iar vocea lor a fost ascultată.
Sunt nu mai puțin de 25 de taxe consulare care ar trebui să dispară dacă legea va trece în această formă și de Camera Deputaților, pe care le prezint mai jos:
1. înregistrarea cererii de eliberare a unei cărți de identitate sau a unei cărți electronice de identitate – 15 euro;
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#390322. eliberarea unui pașaport sau a unui titlu de călătorie – 40 de euro;
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#391053. redactarea, autentificarea și revocarea unui înscris, indiferent de natura acestuia: un exemplar – 40 de euro, pentru fiecare exemplar în plus – 10 euro;
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#392634. legalizarea semnăturii traducătorului – 40 de euro;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#393195. legalizarea unei copii de pe înscrisuri – 10 euro;
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
1 discurs
<chair narration>
#393746. legalizarea semnăturii de pe un înscris sub semnătură
privată – 30 de euro;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#394557. legalizarea sigiliului și semnăturii Ministerului Afacerilor Externe român, aplicate pe un act oficial eliberat de autoritățile române care urmează să fie folosit în străinătate, sau a sigiliului și semnăturii de pe un act oficial străin, care urmează să producă efecte juridice în România – 30 de euro;
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
1 discurs
<chair narration>
#397638. legalizarea sigiliului și semnăturii autorităților competente străine de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială și de pe orice alt document cerut la exportul și importul mărfurilor din și în România, în funcție de valoarea mărfurilor, de fiecare exemplar:
- pentru valori de până la 50.000 de euro: 300;
- pentru valori între 50.001 și 100.000 de euro: 600;
- pentru valori între 100.001 și 500.000 de euro: 900;
- pentru valori între 500.001 și 1.000.000 de euro: 1.500;
- pentru valori de peste 1.000.000 de euro: 3.500 + 0,1%
- din valoare;
· Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
58 de discursuri
Declarația politică se intitulează „Ipocrizia politică nu va rezolva niciodată problema abuzurilor din sistemul judiciar”.
Recent, în cadrul unei emisiuni de televiziune, doamna președinte unic al PNL, Alina Gorghiu, a stabilit că este vina PSD/ALDE/Guvernul Ponta că nu au îmbunătățit cadrul legislativ pentru a evita „abuzurile” justiției. Și că degeaba se plânge președintele Senatului de abuzuri ale justiției, căci noi puteam face mult mai multe, dar nu am dorit.
Acesta este încă un exemplu de ipocrizie politică, iar explicația este simplă. Dacă noi am avut posibilitatea să corectăm „abuzurile” sistemului judiciar și nu am făcut-o, iar acestea încă există, atunci pasivitatea politică și legislativă ar fi regula, și nu excepția în comportamentul nostru politic. Ceea ce, evident, nu este cazul. Doar logica doamnei Gorghiu bate orice gândire rațională și „abrogă” orice instinct de supraviețuire politică, ca să folosesc un termen specific din activitatea legislativă.
Însă, cum doamna președinte are o memorie care funcționează doar pe termen scurt, nu-și mai aduce aminte de numeroasele inițiative care au avut ca scop reglarea mecanismelor din sistemul judiciar. Evident, întrucât, de fiecare dată când era pusă pe ordinea de zi o propunere legislativă care modifica Codul penal sau avea legătură directă cu sistemul judiciar, doamna Gorghiu executa cele mai frumoase comenzi și interzicea liberalilor dezbaterea parlamentară. Ba, mai mult, cerea și ajutor din partea așa-zisei societăți civile vigilente, doar pentru a bloca sau a respinge, din frică sau din necunoaștere, propuneri legislative care ar fi putut diminua abuzurile.
Din diferite motive – frica de a dezbate în cadrul parlamentar inițiative care privesc dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului judiciar, lipsa unor dezbateri coerente, teama de a discuta despre justiție doar pentru că așa ceva nu se face într-o democrație (când, culmea, chiar aici, într-un sistem democratic, libertatea de exprimare ar trebui să fie sfântă), capitularea în fața lipsei de idei și de viziune –, am ajuns în situația în care legile să nu poată fi îmbunătățite.
Nu cred că s-a inventat până în acest moment vreun alt mod democratic de a discuta problemele sistemului judiciar decât în mod instituțional, prin dezbatere parlamentară și prin dialog cu instituțiile acestui sistem. Cum să facem să o convingem și pe doamna Gorghiu că dezbaterea parlamentară este cea care face ca un sistem de legi perfectibil să tindă către un sistem de legi corect?
Dacă doamna președinte ține cu tot dinadinsul să blocheze orice dezbatere, atunci să încerce să rămână în limitele sale politice și să nu acuze celelalte partide că nu au făcut nimic pentru a corecta abuzurile. Adică să nu mai încerce exerciții de ipocrizie în fața publicului doar pentru a satisface interese electorale sau pentru a încerca minimizarea unor demersuri care au ca scop îmbunătățirea sistemului judiciar. Până la urmă, toți suntem conștienți că o democrație nu poate funcționa fără o justiție independentă, lipsită de influențe politice și de presiuni.
Declarația politică este intitulată „Guvernul tehnocrat trebuie să învețe cuvântul «patriotism»”.
Guvernul tehnocrat vrea să aprobe în curând vânzarea unor pachete de acțiuni de la 30 de companii pe care le deține, printre care Hidroelectrica, Rompetrol, Aeroporturi București, Porturi Maritime Constanța și Salrom. Informațiile apar într-un memorandum aprobat în luna septembrie și prezentat pe site-ul Guvernului.
Complexul Energetic Oltenia este scos la vânzare de Guvernul Cioloș după o evaluare în bătaie de joc, potrivit căreia ar valora doar 70 de milioane de euro. Termocentralele Turceni și Rovinari sunt pe locul doi și, respectiv, trei ca mărime în Europa, iar Complexul Energetic Oltenia asigură aproximativ 30% din necesarul energetic al României. Nimeni nu are dreptul să-și bată joc de averile României în asemenea hal.
Am mai trăit povești frumoase cu investitori veniți pe cai albi, care au vândut fabricile românești la fier vechi doar pentru că le făceau lor concurență. Nimeni, mai ales un guvern tehnocrat fără responsabilitate politică, nu are dreptul să vândă avuțiile țării pe o nimica toată. Dacă în 1990 în Gorj lucrau 100.000 de români în minerit, astăzi mai lucrează doar 15.000, și aceia aflați acum sub amenințarea disponibilizării.
Un alt lucru care m-a șocat a fost răspunsul Guvernului Cioloș la un proiect de lege, susținut de 60 de deputați și senatori, care are ca scop reincriminarea infracțiunilor de defăimare a țării sau a națiunii. Guvernul României și-a precizat punctul de vedere cu privire la acest proiect legislativ, nesusținând acest proiect, precizându-se că „țara” și „națiunea” sunt valori „esențialmente abstracte”. Adică țara guvernată de Dacian Cioloș nu există în realitate, ci doar în abstract. La fel, și națiunea din care Dacian Cioloș face parte nu există în realitate, națiunea română fiind doar o chestiune abstractă.
Trec peste faptul că ceea ce a semnat premierul Dacian Cioloș este chiar în contradicție cu Constituția României, care prevede cât se poate de clar, la articolul 30, faptul că „sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”.
Declarația politică se intitulează „România rămâne în topul țărilor unde politicile europene pentru tineret au efect doar pe hârtie”.
Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi,
Stimați invitați,
În România, numărul tinerilor fără loc de muncă este mare, comparativ cu media europeană, contribuind astfel la creșterea numărului de șomeri. Comisia Europeană a prezentat, cu puțin timp în urmă, progresele înregistrate în legătură cu angajamentele politice „Garanție pentru tineret” și „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”. Astfel, la nivelul UE se înregistrează o scădere a numărului tinerilor care nu sunt încadrați profesional sau care nu urmează un program educațional sau de formare. Însă din fișa de țară rezultă că România are încă probleme, deși Guvernul și-a asumat o serie de măsuri pentru rezolvarea lor. Principalele neajunsuri constatate de Comisie se referă la impactul sub așteptări al acestor angajamente, dar și la lipsa cooperării cu partenerii-cheie în privința pieței forței de muncă și a adaptării sistemului de învățământ la nevoile pieței.
Cauzele sunt multiple, de la alocarea ineficientă a fondurilor și până la un grad redus de acceptare a noilor reglementări legislative, care oferă facilități fiscale și financiare, privind stagiile de practică plătite ale studenților și angajarea absolvenților de liceu. De asemenea, inflexibilitatea sistemelor de învățământ, preuniversitar și universitar, lipsa unor norme care să valorifice avantajele sistemului ECVET, conservatorismul agențiilor naționale de evaluare, al inspectoratelor și școlilor sunt tot atâtea cauze ale pregătirii precare și ale inadaptabilității tinerilor la condițiile pieței. Mai mult, lipsa de corelare dintre strategiile publice economice, investiționale și educaționale determină o risipire a fondurilor pe cele trei direcții, fără să se înregistreze un progres evident.
Ca urmare, sunt necesare parteneriate solide între mediul de afaceri și cel educațional, prin care să se asigure un parcurs profesional adecvat tinerilor, identificând la timp aptitudinile și înclinațiile lor, astfel încât, la finalizarea oricărui nivel de calificare, fiecare să aibă clar profilul profesional. De asemenea, tinerilor trebuie să li se ofere sprijinul, prin planurile de învățământ, infrastructură și financiar, de a dobândi competențele și abilitățile antreprenoriale, de a-și valorifica spiritul lor creativ și inovativ, de a porni propriile afaceri, pentru a crea ei locuri de muncă, și nu să le caute.
Declarația politică este intitulată „O interpretare asupra unui vot contestat”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Săptămâna trecută a avut loc votul pe Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (înregistrat la Senat cu nr. L207/11.04.2016), mai precis cererea de reexaminare a Președintelui României privind respectivul proiect.
Țin să aduc câteva lămuriri cu privire la votul împotriva cererii președintelui de reexaminare a legii privind sancționarea plagiatului. Am votat în condițiile în care președintele de ședință al Senatului, domnul Ioan Chelaru, nu a supus votului raportul comisiei cu cererea de reexaminare a Președintelui României și nici textul proiectul de lege reexaminat. În acest sens, semnez sesizarea de neconstituționalitate depusă de colegii mei, senatorii liberali, la Curtea Constituțională a României. Sunt adeptul autonomiei universităților de a decide privind plagiatele, dar nu de implicare a politicului în autonomia universităților, lucru la care astăzi asistăm.
În fapt, la data de 11 octombrie 2016 Senatul a adoptat „raportul de respingere a cererii de reexaminare și legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2016, în forma trimisă la promulgare”.
Procedura de adoptare este neregulamentară și încalcă jurisprudența constituțională, astfel cum este ea reflectată prin deciziile Curții Constituționale nr. 30/2016 și 31/2016 referitoare la procedura parlamentară în cazul cererii de reexaminare a legii la cererea Președintelui României.
Astfel, „din perspectiva procedurii parlamentare a soluționării cererilor de reexaminare, Curtea reține că dispozițiile art. 77 alin. (3) din Constituție fac mențiune expresă despre «legea adoptată după reexaminare».
În acest context, prin Decizia nr. 1.596 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 27 decembrie 2011, Decizia nr. 1.597 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 27 decembrie 2011, și Decizia nr. 1.598 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 27 decembrie 2011, Curtea a constatat că aceste norme constituționale impun supunerea la votul final în plenul fiecărei Camere a legii, astfel că Parlamentul, în cadrul procedurii de reexaminare, trebuie să își exprime votul asupra actului normativ reexaminat, iar nu asupra cererii de reexaminare sau asupra rapoartelor comisiilor parlamentare întocmite potrivit dispozițiilor regulamentelor celor două Camere.” (Decizia CCR nr. 30/2016)
Declarația politică se intitulează „Despre nevoile spirituale ale neamului românesc”.
## Stimați colegi,
Astăzi vreau să trag un semnal de alarmă legat de nevoile spirituale ale neamului nostru. Recent am vizitat, pentru a cincea oară, Muntele Sfânt. Sunt un creștin ortodox practicant, iar pentru mine, ca și pentru mulți alți români, Muntele Athos este un reper spiritual.
Un studiu pe care l-am găsit recent prezintă foarte bine ceea ce simte un vizitator al Sfântului Munte. „Pentru fiecare vizitator al Sfântului Munte, acesta nu este numai un loc de adâncire în valorile culturale comune ortodoxiei și Europei, ci și un refugiu pentru reîmprospătarea spirituală. Aceasta este foarte important, în special pentru vremea noastră, marcată de duhul potrivnic al individualismului și de tendințele materialiste din ce în ce mai puternice. Pe Sfântul Munte, vizitatorul înțelege sensul și valoarea relațiilor omenești și importanța vieții spirituale, dincolo de prosperitatea materială a fiecăruia.” („Farul Ortodoxiei”. Sfântul Munte Athos și semnificația sa pentru Europa, Georgios Martzelos)
Dintre cele 20 de mănăstiri care se găsesc pe Muntele Athos, 17 sunt grecești, una rusească, una sârbă și una bulgară. Noi, românii, nu avem o mănăstire a noastră, ci doar două schituri: Prodromu și Lacu.
Schitul Prodromu (adică al Înaintemergătorului) este cel mai cunoscut loc de nevoință al monahilor români din Sfântul Munte Athos. Așezământul se află la capătul răsăritean al Peninsulei Athos, în zona pustnicească numită Vigla, între Marea Egee la răsărit și vârful Athonului la apus. Deși este situat într-o zonă puțin ospitalieră, schitul este înzestrat cu o valoroasă bibliotecă, cu icoane și moaște.
## Stimați colegi,
România nu are o mănăstire proprie în cel mai însemnat punct de reper spiritual al ortodoxiei din întreaga lume. Ortodoxia românească de pe Sfântul Munte a fost abandonată de către statul român o lungă perioadă de timp,
până când Guvernul condus de Emil Boc a reluat alocările către Schitul Prodromu, așa cum era prevăzut în Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia. Sumele alocate de la bugetul de stat au fost destinate acoperirii cheltuielilor de restaurare, reparare și întreținere a clădirilor din incintă și a celor patru biserici, realizării de materiale cu caracter de promovare, precum și pentru susținerea activităților monahilor acestui schit.
Declarația politică este intitulată „Propunere de reduceri de taxe în campanie electorală!”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Jocul propunerilor legislative inițiat de PSD începe să prindă contur. Astfel, ieri, în Senatul României, a trecut o propunere legislativă, inițiată de domnul Liviu Dragnea, în sistem de urgență și fără respectarea vreunei proceduri parlamentare: legea prin care se elimină 102 taxe și impozite nefiscale. Între taxele care ar urma să fie eliminate se află timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la registrul comerțului, taxe consulare și de cetățenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii.
Senatul este prima Cameră sesizată, Camera decizională fiind Camera Deputaților.
Am citit respectiva inițiativă de eliminare a celor peste o sută de taxe fiscale și parafiscale și aș adresa – ce-i drept, retoric – câteva întrebări pentru liderii social-democrați:
1. În cei peste 20 de ani de guvernare (și știu ce spun, fiindcă sunt oameni din Convenția Democrată care au executat ordine de la PDSR-ul de atunci și după 2000 au devenit noi pesediști; la fel s-a întâmplat și în perioadele 2005–2008 și 2010–2012) de ce nu s-au eliminat aceste taxe până acum?
2. De ce Guvernul Ponta nu a realizat o astfel de „reformă” a taxelor și ne-am trezit tocmai acum?
3. De ce domnul Teodorovici nu a venit cu un astfel de proiect în mandatul său și s-a decis să susțină proiectul domnului Dragnea... dintr-odată, chiar în acest moment?
Până voi primi vreodată un răspuns, mă întreb și vă întreb: dacă nu e manipulare electorală, atunci, îmi pare rău, ce mai e?
Nu mă înțelegeți greșit. Ideea propunerii, în esența sa, nu e rea, dar cu ce soluții compensăm lipsa de bani de la bugetul de stat?!
Mai precis, în loc să venim cu o strategie concretă, o politică de țară, venim cu imaturități politice... Nu se dorește și nu se vrea să progresăm deloc. Căutăm numai interes electoral de moment. ## Stimați colegi,
Declarația politică se intitulează „Strategia națională antidrog, o problemă care ne privește pe toți!”.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Auditorii Curții de Conturi a României au sesizat într-un raport disfuncționalitățile existente între Agenția Națională Antidrog – aflată din anul 2011 în subordinea Ministerului Afacerilor Interne – și celelalte instituții și servicii publice cu care aceasta trebuia să conlucreze într-un sistem integrat.
Raportul a reținut că prin implementarea Strategiei naționale antidrog 2005–2012 și operaționalizarea acestui sistem integrat de instituții și servicii publice se urmărea reducerea incidenței și prevalenței consumului de droguri în rândul populației generale, asistența medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, precum și eficientizarea activităților de prevenire și combatere a producției și traficului ilicit de droguri și precursori.
În ciuda acestor generoase deziderate, raportorii Curții de Conturi au constatat că Strategia națională antidrog 2005–2012 nu a beneficiat de alocarea unui buget distinct, prin care să se asigure o finanțare corespunzătoare a activităților prevăzute în cele două planuri de acțiune aprobate pentru implementarea acestei strategii.
În consecință, la finalul perioadei de implementare, s-a constatat o creștere a consumului de droguri la nivelul întregii populații (15–64 de ani) și cu precădere în rândul celei tinere.
Din aceste considerente, a fost elaborată o nouă Strategie națională antidrog, pentru perioada 2013–2020, care a menținut, preluat și asumat toate obiectivele generale ale Strategiei naționale antidrog precedente, din perioada 2005–2012.
Astfel, Strategia națională antidrog 2013–2020 și Planul de acțiune în perioada 2013–2016 pentru implementarea Strategiei naționale antidrog 2013–2020 au fost adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 784/9.10.2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 bis/15.11.2013.
Cu toate acestea, importante organizații neguvernamentale cu preocupări marcante în acest domeniu au sesizat public faptul că Programul național antidrog 2015–2018 nu va fi operațional nici măcar la finele anului 2016, din cauza subfinanțării cronice, care nu a susținut și nu a asigurat implementarea programelor de prevenire.
Declarația politică se intitulează „Bolnavii psihic au dreptul la o viață normală”.
Domnule președinte de ședință, Stimați domni și doamne senator,
În declarația mea politică de astăzi vă voi prezenta scrisoarea disperată a unei mame.
Niciodată nu știi pe cine încearcă viața, pe cine alege ca exemplu. Niciodată nu știi dacă cel supus încercării poate fi copilul unui necunoscut, al prietenului tău sau chiar al tău.
„De ce eu, și nu tu?”, „De ce tu, și nu eu?” – sunt întrebări pe care mi le-am pus de nenumărate ori, și nu numai eu, ci cu siguranță și familiile tuturor celor pentru care diagnosticul a venit ca un trăsnet: schizofrenie, depresie severă, borderline, tulburări obsesiv-compulsive, paranoia, atacuri de panică.
Cu multă dedicare și cu profesionalism, medicii psihiatri stabilesc diagnosticul și medicația (deși în aceste situații nu există o singură formă de boală, ci mai degrabă bolnavi, pacienții prezentând simptome specifice și reacționând diferit la metodele de tratament).
Dedicarea și implicarea totală duc, de cele mai multe ori, la stabilizarea bolnavilor, acceptarea și conștientizarea bolii și acceptarea tratamentului. Majoritatea ajung să trateze complet simptomele și să realizeze situația gravă prin care au trecut și în care au ajuns.
Însănătoșirea lor depinde de reintegrarea lor socială (boala debutează la tinerii între 18 și 25 de ani, plini de speranță, de dorința de afirmare) și de implicarea lor în activități care să îi facă să se simtă utili. De cele mai multe ori, aceștia se simt vinovați pentru simptomele lor și excluderea lor din viața socială îi face să se izoleze și adâncește lipsa de încredere. Toate acestea creează un cerc vicios.
În aceste situații, familiile sunt devastate și nu mai au soluții.
Ce facem noi, societatea, biserica? Nimic.
Acești tineri minunați, în majoritate extrem de inteligenți, absolvenți de studii superioare, medici, ingineri, profesori, arhitecți, se simt marginalizați, respinși de cei considerați prieteni, izolați de restul oamenilor ce se pretind normali. Pentru că noi, ceilalți, le-am pus o etichetă pe care o vor purta toată viața și care îi va face să fie marginalizați și ocoliți.
Declarația politică este intitulată „O guvernare bună se face cu legi mai puține și mai drepte”.
Chestiunea cel mai aprig disputată în ultima vreme de către politicieni vizează configurația Guvernului postelectoral, începând cu respectarea prevederilor constituționale pentru desemnarea premierului.
Dezbaterile pe această temă sunt juste și necesare, întrucât, respectându-se legalitatea unei astfel de proceduri, se va asigura și respectarea principiilor fundamentale ale democrației. Găselnița mult trâmbițată a sporirii eficienței în cazul unei guvernări asigurate de către așa-zișii tehnocrați s-a dovedit a fi fost o experiență aventuristă, de care țara nu avea nevoie. Exonerarea de orice răspundere politică a miniștrilor le-a permis acestora un comportament arbitrar și păgubos pe toate planurile. Până acum, când se află la finalul mandatului, majoritatea miniștrilor a lucrat la proiecte cu aspect teoretic, de care nu duceam lipsă, și la modificarea în manieră populistă a unor legi prin care se promite creșterea bunăstării cetățenilor, dar care n-au acoperire în componenta obligatorie și rațională a resurselor de finanțare.
Pentru a evita repetarea unor erori similare, politicienii cu simț de răspundere trebuie să acționeze pentru efectuarea unui filtru mai riguros al selecției în rândul celor dornici să ocupe funcții în cadrul viitorului forum legislativ. Fie că sunt personaje nou-intrate în arena competițională, fie că sunt parlamentari în exercițiu, care n-au înțeles prea bine că și-au asumat responsabilități la cel mai înalt nivel și că de activitatea lor depinde starea națiunii. Asistăm la tot soiul de manevre politice și la tentative de manipulare a opiniei publice, la instigări publice și la scenarii diversioniste care prezintă un real pericol pentru stabilitatea socială.
Am convingerea că asanarea acestei stări de fapt care afectează funcționarea statului, a instituțiilor sale, se poate face prin adoptarea, în cadrul viitorului Legislativ, a unui cod juridic mai simplu și concis. „Unde există cele mai multe legi, există și cea mai mare nedreptate”, spunea un filozof grec. Ambiguitățile existente în legislația actuală ne pun în situația să mergem cu multe legi la Curtea Constituțională, pentru a se clarifica, fără echivoc, cum trebuie înțeleasă și aplicată o lege... în literă și în spirit. Și asta în situația în care însăși Constituția are nevoie de updatări, pentru a fi mai coerentă, dar și dificil de interpretat în mod partinic. Legile cele mai
Declarația politică se intitulează „Alegerile prezidențiale din Republica Moldova: un drum cu un singur sens, spre Europa”.
Doamnelor și domnilor colegi senatori,
După cum bine știți, luna aceasta marchează un moment important în politica statului vecin, Republica Moldova: încep alegerile prezidențiale, cu un prim tur ce are loc pe 30 octombrie. Campania este extrem de palpitantă, presa din România alocând pagini întregi scandalurilor și acuzațiilor declanșate de cele două tabere, prooccidentală și prorusă.
Majoritatea contestațiilor depuse la Comisia Electorală Centrală vizează încălcarea Codului electoral, cum ar fi, spre exemplu, cazul candidatului din partea Partidului Politic „Partidul Nostru” (PPPN) la funcția de președinte al țării, care apare în niște spoturi video în care este prezent la o serie de întruniri cu alegătorii în cadrul cărora mai multe localități primesc donații în valoare de 100 de mii de lei moldovenești din partea lui Renato Usatîi, care este și persoana de încredere a candidatului PPPN la președinția țării. Acesta nu este un caz izolat, candidații proruși optând pentru o asemenea campanie pentru a ademeni eventualii votanți în alegerea candidatului dorit.
Dacă cei cu vederi antieuropene s-au coalizat, încă de la început, și se prezintă în fața electoratului cu un candidat cert, Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, cei apropiați Europei s-au complăcut într-o serie de conflicte interne ce se pare ca și-au găsit rezolvarea săptămâna aceasta, odată cu nominalizarea doamnei Maia Sandu, fost ministru al educației în două guverne, drept candidat unic al forțelor proeuropene.
Așadar, stimați colegi parlamentari, vă solicit să sprijinim și să îndrumăm acest popor-frate în alegerea unui drum cu un singur sens: spre Europa, deoarece doar această cale poate aduce prosperitate și liniște pe aceste teritorii mult încercate de-a lungul timpului.
Dacă aceste motive nu sunt de ajuns, vă aduc aminte că aproximativ cu un an în urmă s-a semnat la Chișinău un acord prin care statul român oferă un credit de 150 de milioane de euro statului vecin.
Credeți că printr-o orientare de sorginte socialistocomunistă vom avea certitudinea că acești bani nu vor fi furați sau folosiți în alte scopuri? Vă spun eu: cu siguranță că nu, iar în eventualitatea în care cetățenii moldoveni aleg acoliții Moscovei, aceștia să fie pregătiți ca statul să nu mai fie asociat Uniunii Europene, pierzându-și astfel atât suportul politic, cât și financiar al partenerilor de astăzi.
Declarația politică este intitulată „Ziua mondială a femeilor din mediul rural”.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Nu puteam trece de ziua de 15 octombrie – Ziua mondială a femeilor din mediul rural – fără a vorbi de aici, de la tribuna Parlamentului, despre respectul și admirația pe care le am față de această categorie de persoane. Trebuie să vorbim despre acest aspect pentru că în fiecare an femeia este mai nouă, mai surprinzătoare. A dovedit cu timpul că, pe lângă mamă, soție și fiică iubitoare, posedă și alte însușiri: inteligență, perseverență, tărie de a-și croi un destin și un nume în societate. Tocmai de aceea, fiecare zi din an nu e decât o demonstrație a puterii ei de a-și făuri soarta, iar azi noi toți ne amintim de importanța pe care ea o are.
Ziua aceasta a fost desemnată de către ONU, prin Rezoluția 62/136 din 2007, cu scopul de a aprecia public rolul acestora în dezvoltarea omenirii.
Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populația lumii. În lume, cel puțin 1,6 miliarde de femei trăiesc în mediul rural, iar majoritatea dintre acestea lucrează în agricultură. Ele contribuie la bunăstarea familiilor lor și la dezvoltarea economiei rurale, datorită rolului lor cheie privind producția de alimente și siguranței acestora. Nu întâmplător a fost aleasă această zi, ea fiind la depărtare de doar o zi de Ziua alimentației.
În ultimii ani, femeile din comunitățile rurale se confruntă cu diferite probleme: accesul limitat al acestora la servicii medicale calitative; inițierea și dezvoltarea afacerilor; condiționarea finanțării publice a partidelor politice cu procentajul femeilor de pe listele lor.
Între reprezentantele sexului frumos care locuiesc la țară și cele care stau la oraș există diferențe vizibile atât pe plan social, cât și demografic. Astfel, femeile din mediul rural trăiesc mai puțin în comparație cu cele din mediul urban, din cauza accesului limitat la serviciile medicale, datele arătând că și rata mortalității este mai mare.
românești, care muncesc din greu, care au grijă de familii, care păstrează tradițiile noastre. Trebuie să sprijinim îmbunătățirea traiului pentru femeile de la țară, să susținem dezvoltarea agriculturii și economia rurală.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Declarația politică se intitulează „Fonduri pentru reabilitarea magistralei de termoficare”. Domnule președinte, Stimați colegi,
Un subiect care ne preocupă de foarte multă vreme, asupra căruia am insistat și se pare că am și reușit să facem câțiva pași, dar nu definitivi, este cel al termoficării, al existenței agentului termic în Valea Jiului, de la Termocentrala Paroșeni.
Asistăm în ultimele săptămâni la un război surd între reprezentanții PSD și PNL, aflăm cum domnul primar al Petroșaniului trimite adrese prin presă către Complexul Energetic Hunedoara, spunând că e frig afară.
Noi, cei din PMP, am spus de două luni de zile deja, atunci când am stat de vorbă cu domnul ministru Dîncu și cu oamenii din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, care mi-au spus, aproape imperativ, că e momentul favorabil ca primarii din Valea Jiului sau ADI pentru Termoficare, acea asociație de dezvoltare intracomunitară, să acceseze zecile de milioane de euro care le stau la dispoziție pentru a reabilita toată magistrala de termoficare. Nu s-a întâmplat lucrul acesta, domnii primari și-au văzut bine mersi de zilele recoltei în continuare și de mesele festive și s-au trezit, culmea, că vine frigul.
Ca întotdeauna, domnii primari din Valea Jiului au fost luați prin surprindere, parcă am uitat, ca și greierele din poveste, că la un moment dat vin, culmea, mai repede ca în alte zone ale țării, frigul și zăpada.
Președintele României, Klaus Iohannis, ne-a vizitat să vadă zăpada din Parâng, dar din păcate nu cred că a stat și într-o casă din Petroșani, așa cum stau eu, să simtă cât de reci sunt caloriferele și cât de frig ne este în case la ora aceasta.
În concluzie, deși nu au accesat încă niciun euro, niciun leu, îi invităm și insist în continuare către primarii Văii Jiului să ia foarte în serios această problemă, pentru că este sarcina dumnealor. Este în fișa postului oricărui primar din lumea civilizată asigurarea confortului termic. Or, în Petroșani, Lupeni, Uricani și Vulcan, din păcate, este un frig de îți clănțăne dinții în gură și în casele oamenilor, și, culmea, în grădinițe, școli, licee și chiar la Universitatea din Petroșani. Domnule președinte,
## Bună ziua!
## Doamnelor și domnilor senatori,
Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe toți colegii senatori în sală și îl rog pe domnul secretar Purec să facă o prezență, pentru a verifica cvorumul de ședință.
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Rog, puțină atenție, să încercăm să vedem dacă reușim un cvorum.
Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina Anghel Adrian Anghel Cristiana Irina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu Arcaș Viorel Ardelean Ben Oni prezent Ariton Ion Atanasiu Teodor Badea Leonardo prezent Badea Viorel Riceard Banias Mircea Marius prezent Barbu Daniel Constantin prezent Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae Bălu Marius Belacurencu Trifon prezent Bereanu Neculai prezent Biró Rozalia Ibolya Blaga Vasile Boagiu Anca Daniela Boboc Cătălin Bodea Cristian Petru Bodog Florian Dorel prezent Boeriu Valeriu Victor Bota Marius Sorin Ovidiu Bujor Dumitru Marcel prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin Butnaru Florinel prezent Butunoi Ionel Daniel Cadăr Leonard Calcan Valentin Gigel prezent Câmpeanu Mariana prezentă Chelaru Ioan prezent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian prezent Chiuariu Tudor Alexandru Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru Corlățean Titus prezent Coste Marius prezent Costoiu Mihnea Cosmin Cotescu Marin Adrănel Crețu Gabriela Cristache Iulian Cristina Ioan prezent Croitoru Cătălin Deneș Ioan prezent
|Dincă Mărinică|prezent| |---|---| |Dobra Dorin Mircea|| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru<br>Florian Daniel Cristian|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu<br>Ichim Paul|prezent<br>prezent| |Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|prezent<br>prezent<br>prezent| |Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Niță Mihai<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Pașcan Emil Marius|prezent| |Pavel Marian|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Păunescu Teiu|| |Pelican Dumitru|| |Pereș Alexandru|prezent| |Pop Gheorghe|prezent| |---|---| |Pop Liviu Marian|prezent| |Popa Constantin|| |Popa Florian|prezent| |Popa Ion|| |Popa Mihaela|| |Popa Nicolae Vlad|| |Popescu Corneliu|| |Popescu Dumitru Dian|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion-Simeon<br>Rădulescu Cristian|prezent| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică|prezent<br>prezent<br>prezent| |Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|| |Vosganian Varujan||
Stimați colegi,
Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi.
Vă anunț că din totalul de 155 de senatori și-au înregistrat prezența 81, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința de astăzi o voi conduce asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Ben Oni Ardelean.
Ordinea de zi a fost distribuită pentru ședința de astăzi. Sunt intervenții?
Vă rog, domnule senator Barbu, microfonul central.
## **Domnul Daniel Constantin Barbu:**
Vă mulțumesc mult, domnule președinte.
Cu bunăvoința dumneavoastră, aș vrea să le solicit colegilor să fie de acord ca proiectul de la punctul 26 de pe ordinea de zi să fie mutat la punctul 5 pe ordinea de zi.
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Avem o solicitare de modificare a ordinii de zi.
Mai sunt alte intervenții legate de ordinea de zi?
Dacă nu mai sunt, întâi vă
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (L420/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 19–20
Propunerea de modificare a fost acceptată. Vă propun acum ordinea de zi în integralitatea ei. Vă rog să votăm ordinea de zi pentru astăzi.
64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru pentru astăzi v-a fost comunicat: 9.30–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot la ora 12.00 pe inițiative cu caracter ordinar; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.
Sunt intervenții legate de programul de lucru? Nu sunt intervenții.
Vă rog să aprobăm programul de lucru.
66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.
La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 24–29 octombrie 2016.
Biroul permanent al Senatului vă propune pentru săptămâna viitoare următorul program de lucru:
– luni, 24 octombrie: 9.00–11.00, activități în comisiile permanente; 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot la ora 17.00 pe inițiativele cu caracter organic; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;
– marți, 25 octombrie: 9.30–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot la ora 12.00; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;
– miercuri, 26 octombrie, și joi, 27 octombrie – lucrări în comisiile permanente;
– vineri, 28 octombrie, și sâmbătă, 29 octombrie – activități în circumscripțiile electorale.
Sunt intervenții legate de programul de lucru? Nu sunt.
Vă rog să votăm programul de lucru pentru săptămâna viitoare.
59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.
Înainte de a trece la secțiunea a II-a a ordinii de zi, dați-mi voie să vă comunic o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Într-adevăr, Legea privind industria națională de apărare a ajuns, în sfârșit, aș spune, pe masa plenului Senatului, după, aș spune, ani de eforturi.
Vorbim de un sector al industriei de apărare, care reprezintă un domeniu strategic pentru orice stat civilizat, astăzi un domeniu care este menit să susțină efortul de apărare a țării, prin furnizarea de produse, servicii pentru forțele Sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Știm foarte bine care au fost evoluțiile în acest domeniu. După 1990 ele nu au mers în direcția corespunzătoare. Cel mai adesea s-a pus accent pe programe de restructurare, pe disponibilizări de personal și cu un impact serios asupra capacității României în industria națională de apărare.
Domeniul a devenit cu atât mai important și această inițiativă legislativă cu atât mai oportună cu cât doar în ultimele luni – dacă ar fi să privim evoluțiile la nivelul Uniunii Europene; nu voi face referire la Alianța Nord-Atlantică –, odată cu adoptarea noii Strategii globale de securitate a Uniunii Europene și cu aspectele tot mai serios discutate în materia PSAC, a politicii de securitate și apărare comună, rolul și cooperarea industriilor naționale de apărare din statele membre UE este un rol care devine esențial.
Asta este motivația, pe scurt, pentru care această inițiativă legislativă a fost propusă încă de mai mulți ani. Și vă spun, ca un mic istoric, că este rodul, în primul rând, al discuțiilor avute de un număr de parlamentari în zona Brașovului cu ceea ce încă mai există în industria de apărare care funcționează la Brașov, atât cu cei care se ocupă de industria propriu-zisă, cât și cu cei din sindicate și cu cei din Romarm, dar subiectul este și a fost confirmat că este extrem de pertinent la nivel național.
Astea sunt motivele pentru care... Și, văzând care este raportul comisiei, cu o serie de amendamente, discutate și cu reprezentanții Guvernului, aprobate, adoptate de către comisie, susțin, astăzi, adoptarea în plenul Senatului a acestei inițiative legislative.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumim, domnule senator.
Domnul senator Vlad Popa, ca inițiator, doriți să interveniți? Că încă nu am ajuns la dezbateri.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa**
**:**
## Da!
Stați să ascultăm punctul de vedere al Guvernului și al comisiei și imediat.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat de la Ministerul Economiei, Neculai Banea.
Microfonul 9, vă rog.
## **Domnul Neculai Banea** _– secretar de stat în Ministerul_
_Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri_ **:**
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Legea industriei de apărare reglementează organizarea și funcționarea industriei naționale de apărare și activitățile necesare realizării de produse militare, sensibile și strategice,
astfel încât acestea să asigure protecția intereselor naționale de apărare ale României, inclusiv a intereselor esențiale de securitate.
După cum sigur cunoașteți, în anul 2013 a fost aprobată Strategia industriei naționale de securitate, care are ca obiectiv menținerea de către statul român a unor capacități adecvate de producție militară care să permită un grad ridicat de autonomie privind înzestrarea forțelor Sistemului național de apărare, iar, în lipsa unui cadru legislativ specific, domeniul industriei de apărare creează vulnerabilități și constituie risc cu impact major asupra interesului esențial de securitate al României, risc ce trebuie evitat, luând în considerare actualul context geopolitic.
În opinia Guvernului României, relansarea industriei naționale de apărare se poate realiza bazându-ne pe trei piloni. Un prim pilon este completarea sau amendarea cadrului legislativ aferent domeniului. Un al doilea pilon ar fi susținerea programului de investiții, de retehnologizare și de mediu. Un al treilea pilon ar fi aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Vă invit astăzi, doamnelor și domnilor senatori, să reparăm o situație care trenează de 25 de ani și să dăm, în sfârșit, industriei de apărare, domeniul strategic al economiei naționale, o lege a sa, o lege de care are atâta nevoie și care să se constituie într-o nouă temelie de relansare a sa, și acest lucru puteți să-l faceți transmițând și un semnal corespunzător în acest context geopolitic complicat, printr-un vot, dacă se poate, în unanimitate, pentru această lege a industriei de apărare.
Bun. Deci înțeleg că susțineți, da? Asta este concluzia. Mulțumim.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare, domnul senator Marius Obreja.
Microfonul 7, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Pe parcursul mai multor ședințe, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, membrii prezenți ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, ai Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică și cei ai Comisiei economice, industrii și servicii au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.
Prin conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă plenului Senatului, împreună cu raportul comun de admitere, cu amendamente, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.
Mulțumesc.
Mulțumim, domnule senator. Intervenții.
Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2, vă rog.
## Stimați colegi,
Mai mult ca oricând, este necesară o astfel de lege. Ea nu numai că va reglementa, ci va impulsiona, într-adevăr, un domeniu atât de necesar apărării țării.
Noi o să susținem această lege și sper din tot sufletul că va fi unanimitate.
Mulțumesc. Alte intervenții?
Nu mai sunt.
Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra acestei propuneri legislative va fi săptămâna viitoare, luni, probabil, ora 17.00.
Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.
Doamna secretar de stat de la Ministerul Economiei, Anca Chiser.
Microfonul 10, vă rog.
## **Doamna Anca Magdalena Chiser** _– secretar de stat_
_în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri_ **:**
## Mulțumesc.
Prin abrogarea alin. (1) al art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 se elimină temeiul legal în baza căruia societățile la care statul sau unitățile administrativteritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară pot retribui activitatea de participare a reprezentanților acționarilor la ședințele adunării generale a acestora.
În acest sens, în exercitarea calității de acționar la societățile la care dețin indirect sau direct o participație unică sau majoritară, statul și unitățile administrativ-teritoriale vor acorda mandate cu titlu gratuit reprezentanților săi în adunările generale ale acționarilor, aceste mandate fiind duse la îndeplinire ca sarcină de serviciu și în baza atribuțiilor ce vor fi stabilite conform fișei postului.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Belacurencu. Microfonul 6, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Pe marginea acestui proiect de lege, dezbaterile au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în cele două comisii, în prezența majorității senatorilor.
La dezbatere au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și ai Ministerului Finanțelor Publice.
Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize favorabile, iar Consiliul Legislativ a avizat și el favorabil proiectul de lege.
Comisiile au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Sunt intervenții?
Nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.
Atunci declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra propunerii... proiectului de lege va fi astăzi, la ora 12.00.
Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.
Doamna secretar de stat de la Ministerul Economiei, Anca Chiser.
Microfonul 10, vă rog.
## Mulțumesc.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea cadrului legislativ, astfel încât acesta să permită creșterea numărului de beneficiari de ajutor _de minimis_ pentru promovarea exporturilor.
În acest sens, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri va putea să achite direct către organizatorul extern de expoziții sumele angajate aferente închirierii spațiului expozițional, precum și sumele necesare pentru construirea și/sau amenajarea spațiului expozițional, dacă legislația specifică țării unde se realizează manifestarea expozițională prevede o astfel de obligație. Diminuarea obiectului contractului încheiat cu firma organizatoare va avea ca efect imediat diminuarea prețului contractului încheiat cu aceasta și, implicit, diminuarea proporțională a comisionului acordat.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Belacurencu, reprezentantul Comisiei economice, pentru a ne prezenta raportul.
Microfonul 6, vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege s-au desfășurat pe parcursul mai multor ședințe de comisii, în prezența majorității senatorilor. La dezbatere au participat și reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.
Vă mai informez că s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget.
De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.
Comisiile, analizând proiectul de lege, au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte, cu raport de admitere, cu amendamente admise. Mulțumesc.
Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Calcan Valentin. Microfonul 4, vă rog.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Aș vrea, înainte de toate, să o întreb pe doamna secretar de stat dacă s-a modificat Hotărârea Guvernului nr. 296/2007.
Puteți să răspundeți, doamna secretar? Microfonul 10.
Nu cred.
Nu.
Deci, stimați colegi, pe 19 septembrie a fost dată această ordonanță, care, printre altele, spune că, imediat după ce ea va fi în vigoare, se va modifica această hotărâre a Guvernului, care înseamnă, de fapt, aprobarea mecanismelor de derulare a acțiunilor din programul de promovare a exportului.
Deci, practic, fără această hotărâre a Guvernului, ordonanța nu are niciun efect și de multe ori mă întreb: de ce venim cu ordonanțe dacă, oricum, ele, practic, nu pot să funcționeze? Poate că mai ușor ar fi fost să intre într-un proces legislativ normal, astfel încât să le putem dezbate în mod firesc. Asta este doar o observație.
Pe fond, ea sună bine, spune: susținerea și promovarea exportului. În realitate, exportul nu este susținut, exportul nu este nici măcar promovat, pentru că modul în care se face este aproape inexistent. Susținerea... am fi vorbit dacă, de exemplu, cum ar fi fost acum o perioadă de timp, de exemplu, profitul realizat din activitățile de export să fi fost scutit de impozit. Sau, poate, de exemplu, dacă ar fi gândit Guvernul că, de exemplu, la profitul reinvestit din export, de exemplu, să fie scutit de impozit, dar, din păcate, nu este. Exportatorii se descurcă singuri și se descurcă bine, nu au nevoie de foarte multe lucruri, își văd de treabă.
Aș vrea să fac o referire la promovarea exportului și, până la urmă, la răspunderea Ministerului Economiei față de promovarea exportului. Nu știu dacă ați urmărit știrile. Aseară, Adi Hădean, cel de la „Master Chef”, ne prezenta ce s-a întâmplat la SIAL – SIAL este târgul de la Paris, cel mai mare târg din industria de food, de mâncare –, și anume 36 de mici producători români care s-au înscris la acest târg s-au dus acolo la Paris, la SIAL, și Guvernul României, prin minister, nu a achitat taxele de participare, deci standul României nu a existat. Repet, SIAL, cel mai mare târg de food, cel mai important din lume, 36 de expozanți români.
Noroc cu Adi Hădean, care este o persoană publică cunoscută și care, practic, a putut să facă până la urmă cunoscut ce se întâmplă.
Astfel de exemple sunt multe, am întâlnit și eu foarte mulți mici exportatori care au încercat să meargă la târguri, care au fost la târguri și, până la urmă, și-au decontat singuri banii. Pentru că este clar. Dacă doamna secretar de stat mă va și asculta, poate, până la urmă nu o să se mai repete rușinea de la SIAL. Pentru că, doamnă, este o rușine ce s-a întâmplat acolo. Să nu existe pavilionul României la cel mai mare târg, 36 de mici producători români să fie lăsați de izbeliște acolo – este o rușine pentru România, să știți!
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumim, domnule senator. Alte intervenții? Domnul senator...
## **Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Numărul 2. Microfonul 2.
Microfonul 2, vă rog.
Niță este numele meu.
Dacă domnul senator Calcan a spus că este o rușine ce s-a întâmplat la SIAL, eu spun că și această inițiativă legislativă, această lege, de fapt, a Guvernului este o rușine. Este o rușine pentru că, dacă citim cu atenție, Guvernul spune că va susține promovarea exportului cu finanțare de la bugetul de stat. Acest lucru este, într-adevăr, frumos, când îl citești; în realitate, este cu totul și cu totul altceva.
Și în expunerea de motive... Din expunerea de motive nu reiese cu ce-l ajută pe cel care face export sau este interesat să facă export. Arată că cei care s-au ocupat de această problemă nici nu-și dau seama ce înseamnă să faci export și să promovezi exportul.
Într-adevăr, această lege ușurează mecanismul de a ajunge la o expoziție, undeva, dar în niciun caz nu-i ajută cu nimic pe cei care doresc să facă export. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Alte intervenții? Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Spunea domnul senator de faptul că ar trebui să răspundă ministrul de resort. Nu, ar trebui să răspundă prim-ministrul. Deci era în fotografie cu respectivii producători, da? În momentul în care e la Paris – de unde tu vii și te mai cheamă și Julien – și în momentul în care distrugi tot, trebuie să răspunzi.
Și mă bucur că există o inițiativă legislativă cu subminarea economiei naționale, pentru că trebuie odată să luăm mâțul de coadă și să vedem ce se întâmplă în țara aceasta. Toți trădătorii, în funcții de conducere, în Guvern!
Mulțumim, doamna senator. Alte intervenții?
Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra acestui proiect de lege va fi la ora 12.00, astăzi.
Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Anca Chiser, Ministerul Economiei. Microfonul 10.
Prin acest act normativ se propune actualizarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, în sensul modificării mecanismului de compensare, astfel încât acesta să poată fi mult mai ușor de folosit de către orice agent economic, în orice moment și din orice locație, în câteva minute.
Întrucât baza legislativă aplicabilă mecanismului de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente, reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999 și legislația subsecventă acesteia nu au mai suferit modificări în ultimii 15 ani, aceasta nu este aliniată la cerințele economice și informatice actuale. Mulțumesc.
Mulțumim, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul domnului senator Belacurencu Trifon, reprezentantul Comisiei economice, pentru a ne prezenta raportul.
Microfonul 6, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege au avut loc în prezența majorității senatorilor.
Din partea Guvernului au participat reprezentanți de la Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.
Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.
Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
Mulțumim, domnule senator. Intervenții, dacă sunt?
Nu sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra proiectului de lege va fi la ora 12.00. Punctul 5 de pe ordinea de zi.
Vă reamintesc că este, de fapt, punctul 26. Am propus și ați fost de acord cu modificarea ordinii de zi.
Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorilor.
Nu sunt prezenți inițiatorii.
Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta punctul de vedere.
Domnul Raul Pop, secretar de stat la Ministerul Mediului. Microfonul 8, vă rog.
## **Domnul Raul Călin Pop** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**
## Bună ziua, domnule președinte!
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Ministerul Mediului respinge ferm sau solicită respingerea acestui proiect de act normativ, întrucât el este de natură să creeze prejudicii grave de natură financiară atât autorităților publice locale, cât și colectorilor și reciclatorilor de ambalaje și, în ultimă instanță, cetățenilor, care vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe și impozite locale mărite semnificativ.
Acest act normativ este de natură să pună în pericol programe naționale de succes, cum sunt: programul „Rabla”, programul „Casa verde”, programele de împăduriri, programele de biodiversitate, și, în plus, este o propunere contrară tuturor politicilor europene în acest domeniu în ceea ce privește dezvoltarea durabilă.
Această obligație legală, care prin acest act normativ, practic, se anulează, este în vigoare de peste 10 ani. Singura modificare a apărut în momentul în care autoritățile statului și-au făcut treaba de a controla modul în care această obligație legală este pusă în practică.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Belacurencu Trifon, reprezentantul Comisiei economice. Microfonul 6, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru dezvoltare și strategie economică și Comisia pentru mediu au hotărât, cu majoritate de voturi din partea senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.
Vă mai informez că s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.
De asemenea, din partea Comisiei pentru afaceri europene.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă. Mulțumesc.
Mulțumesc. Sunt intervenții? Doamna senator Anghel. Vă rog, microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am participat la discuții și în Comisia de industrii, și în Comisia pentru mediu. Domnul nu era atât de guraliv acolo și nu avea atâta aplomb.
Eu întreb: acei puțini, pe care zice că-i favorizăm, ce reprezintă, de fapt? Mici întreprinzători români pe care i-am omorât cu fel de fel de taxe. Și întreb: reciclatorii de ambalaje și de gunoaie cum își fac treaba? Să meargă în orașele mici și să vadă domnul de la Mediu ceea ce se întâmplă. Da, domnii n-au ochi decât pentru a împușca urși, pentru a da ordine aberante și abuzive de recoltare a pisicilor și râșilor, deși, european, sunt protejate aceste specii. Asta facem!
Nu vedem groapa de gunoi de la marginea Bucureștiului și n-auzim strigătele de disperare ale cetățenilor de acolo. Nu vedem faptul că a luat foc groapa de gunoi, o altă... asta... de reciclare, de la Craiova.
Mi s-a răspuns că s-a făcut un control. Vă spun eu un lucru și o spun în plen: au încercat inclusiv pe mine să mă contacteze patronii. De ce? De ce?! Ca să-mi închidă gura?!
Domnilor, aveți o altă misie, nu să vă opuneți și să-i distrugeți pe cei mici, care, săracii, nu știu cum mai trăiesc în țara aceasta.
Mulțumim. Alte intervenții? Nu mai sunt.
Atunci declar încheiate dezbaterile generale. Votul asupra propunerii legislative va fi la ora 12.00. Punctul următor pe ordinea de zi, punctul 6... Vă rog.
Domnul senator Viorel Chiriac.
Microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rugăm să solicitați cvorum pentru ședința aceasta. Vă rog frumos.
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Am înțeles.
Doamnelor și domnilor senatori,
La solicitarea unui grup parlamentar, vom verifica cvorumul de ședință. V-aș ruga să încercăm să votăm pentru a fi siguri. I-am rugat și pe domnii secretari să numere în același timp.
Haideți să încercăm un vot.
- 38... 41 de persoane. Cvorumul de ședință nu este
- îndeplinit.
-
Îmi confirmă și domnii secretari la verificarea fizică.
În această situație, suspendăm ședința de astăzi a plenului Senatului și o închidem. Mulțumesc.
## _Ședința s-a încheiat la ora 11.20._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#118135„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|943926]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 148/24.X.2016 conține 20 de pagini.**
Prețul: 50,00 lei
În lipsa unui astfel de cadru legislativ, mult mai clarificator decât Constituția, un cetățean român de etnie maghiară a arătat semne obscene în timpul intonării imnului național al României în Sala sporturilor din Sfântu Gheorghe și a scăpat nepedepsit. În plus, drapelul României și imnul național sunt batjocorite în fel și chip într-o parte a României, aceeași parte în care iredentismul este extrem de agresiv.
Nu în ultimul rând, prea aprobăm cu o lejeritate ieșită din comun toate proiectele de legi europene, fără să fie dezbătute și analizate în plenul Parlamentului, deciziile luându-se doar în comisiile de specialitate, pe criterii numai de ei știute, pe baza informațiilor transmise de reprezentanții unui guvern tehnocrat care nu au răspunderea politică a faptelor lor.
În aceste condiții, Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș se poziționează din ce în ce mai mult de partea celor care nu prețuiesc această țară și resursele sale naționale, ba chiar batjocoresc uneori simbolurile naționale, poziție pe care o găsesc inacceptabilă. Iar faptul că două partide, respectiv PNL și USR, doresc să-l sprijine în continuare să rămână la guvernare, după 1 ianuarie 2017, mă cutremură.
Am încredere în români că vor fi și de această dată atenți atunci când vor introduce votul în urnă pentru a susține oamenii politici care țin la țara lor, care luptă pentru țara lor, politicienii pentru care cuvintele „țară”, „națiune” și „patrie” nu reprezintă ceva abstract.
Patria România este casa românilor și numai ei decid ce trebuie făcut în casa lor.
Acestea ar trebui să fie, pentru orice guvern, principalele politici educaționale și de dezvoltare a oportunităților pentru tineri, de a le oferi ceva mai mult decât simple statistici.
Este una dintre modalitățile prin care ei își vor găsi motivația de a continua studiile, de fi implicați în viața comunității și de a-și găsi acea poziție dorită pe piață.
Vă mulțumesc.
Pe cale de consecință, președintele de ședință avea obligația regulamentară să supună votului prima dată raportul de respingere a cererii de reexaminare și ulterior, după adoptarea acestuia, legea în forma trimisă la promulgare. Supunând votului în același timp raportul și legea, practic votul exprimat are caracter echivoc, nefiind clar pentru ce s-au pronunțat, prin vot, senatorii: fie pentru raportul de respingere a cererii de reexaminare, fie pentru Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, fapt care încalcă dispozițiile art. 77 alin. (3) din Constituție, deoarece acesta face referire explicită la „legea adoptată după reexaminare”.
În aceste condiții, deducem că erau necesare două voturi: unul asupra raportului și altul asupra legii după reexaminare. Aceasta este procedura aplicată atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, dar și în ședințele comune ale Camerei Deputaților și Senatului din anul 2015, în urma punerii în acord a regulamentelor cu deciziile Curții Constituționale.
Senatul nu poate adopta legi în afara cadrului constituțional și, pe cale de consecință, consider că procedura aplicată Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2016 este neconstituțională.
## Stimați colegi,
Pe acest subiect ar fi multe de comentat, inclusiv și încălcarea principiului bicameralismului privind modificarea de fond a actelor normative, dar timpul alocat unei declarații politice nu îmi permite expunerea mai largă a unei situații clare și fără echivoc. Anume aceea a faptului că liderii PSD și „eminențele” sale cenușii nu și-au schimbat modul de manipulare a procedurilor legislative parlamentare și, atunci când au puterea decizională de a „interpreta” un proiect de act normativ, atunci interesul personal și de grup politic este deasupra interesului public sau, mai bine zis, național. Vă mulțumesc.
Statul român are o lungă tradiție în ceea ce privește donațiile marilor domnitori către lăcașurile de cult ortodoxe de la Muntele Athos. Astfel, domnii Țării Românești din secolul al XIV-lea au donat sume de bani către mănăstirile de la Marea Lavra. Mai întâi, Neagoe Basarab, apoi Vlad Vintilă, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.
Poporul român trebuie să aibă o mănăstire în Sfântul Munte, iar eforturile pentru a demara acest proiect trebuie să își găsească începutul cât mai repede. Vă mulțumesc.
Se pare că anul 2016 este momentul de cotitură al clasei politice actuale. În rest, „nu e nimic nou sub soare”, vorba unei fraze biblice.
Vă mulțumesc.
De altfel, aceste organizații au semnalat că neoperaționalizarea acestui program va avea consecințe nefaste asupra Strategiei naționale antidrog 2013–2020.
În aceste condiții, ministrul afacerilor interne trebuie să dispună Agenției Naționale Antidrog urgentarea elaborării Planului național de acțiune antidrog 2017–2020 și asumarea unui termen ferm pentru înaintarea acestui document Guvernului spre adoptare.
Însă, dincolo de strategii și planuri de acțiune, pentru combaterea eficientă a consumului și traficului de droguri, e nevoie mai mult ca oricând de resurse umane specializate, de alocări bugetare, de suport logistic, de cadru legislativ elaborat și de un parteneriat pe termen lung între sistemul instituțional și societatea civilă.
Vă mulțumesc.
Dorința lor de a-și găsi o ocupație, un loc de muncă, nu neapărat conform pregătirii, se sfârșește prin închiderea de uși, telefoane promise care nu mai sună, pentru că majoritatea bolnavilor sunt foarte sinceri și își explică diagnosticul încă de la interviul de angajare.
În acest moment nimeni nu vrea să riște angajarea unui bolnav psihic, chiar dacă acesta este stabil, sub tratament și poate mai normal ca mulți dintre noi care ne credem sănătoși.
Pentru confirmarea celor spuse, vă invit să veniți în sălile de așteptare la cabinetele de psihiatrie, unde veți găsi părinți puternic afectați de problemele de sănătate ale copiilor lor, neputincioși și singuri în fața acestor încercări.
Cu siguranță nu v-ați gândit la aceste probleme, însă ele există, chiar dacă nu v-ați confruntat cu ele. Poate ați avut norocul să nu aveți persoane dragi care să treacă prin astfel de încercări. Dar acestea sunt probleme reale. Un bolnav reabilitat, care se află sub supravegherea atentă a unui medic psihiatru, nu ar trebui să fie discriminat pe motivul bolii lui. Acest lucru se întâmplă, însă cei neafectați nu cunosc aceste probleme, pentru că familiile celor bolnavi sunt epuizate de luptă și își duc suferința în tăcere și izolare. Cunosc o mamă pensionară rămasă singură cu un băiat diagnosticat cu schizofrenie, care nu are altă sursă de venit. Tânărul nu este angajat nicăieri și nici nu are șanse să fie angajat, pentru că, în urma luptei sale cu boala, a ajuns să fie etichetat, iar faptul că în prezent este stabil și sub tratament nu contează pentru posibilul angajator.
Am înțeles că în alte țări există programe ample de integrare socială și profesională care îi sprijină și îi ajută pe acești bolnavi să se recupereze și să se reintegreze sută la sută. Probabil că, pentru ca acest lucru să fie posibil, ar trebui ca aceste persoane să aibă dovada faptului că urmează acest tratament și au aprobarea medicului psihiatru prin care se confirmă faptul că pot îndeplini anumite munci.
Poate că în mediul privat s-ar putea crea și asociații care să susțină, prin programe de reabilitare, astfel de persoane și repartizarea lor în funcție de nivelul de pregătire.
Închei cu speranța că s-ar putea crea un program susținut de statul român și în țara noastră, prin care mediul privat să fie încurajat (prin scutiri de taxe sau alte măsuri) să reintegreze (oferindu-le locuri de muncă) persoanele reabilitate.
Vă mulțumesc.
bune sunt acelea care asigură pe termen lung existența statului, conform normelor compatibile cu voința populară.
Ne place să credem că trăim într-o democrație reală, dar observăm deseori anumite derapaje de la statul de drept. Fără acțiunea directă sau voalată a unor demnitari cu funcții înalte sau fără complicitatea lor, aceste derapaje n-ar fi posibile. O legislație fermă, aplicată fără discriminare tuturor cetățenilor, se impune.
Legile trebuie să funcționeze în prezent și în perspectivă, cu aceeași eficiență, în interesul întregii națiuni. Trăim în mileniul trei și nu e cazul să ne mai confruntăm cu episoade aberante, proprii Evului Mediu, când unor oameni vizionari, cu minte luminată, savanți care au revoluționat omenirea prin descoperirile și invențiile lor, li s-a aplicat pedeapsa capitală pentru vina de a fi încălcat legile și perceptele filozofice sau religioase ale vremii.
Este inadmisibil ca, din cauza unor făuritori vremelnici de legi, o faptă să fie considerată când bravă, când criminală, în funcție de interesul, logica sau orientarea dogmatică a celor aflați la putere. Istoria a consemnat, din păcate, asemenea cazuri cutremurătoare. Chiar în România, cu peste o jumătate de secol în urmă, un regim odios instalat prin forță a reușit să decapiteze elita intelectuală a țării și numeroși patrioți de toate vârstele și profesiile, pentru că ar fi „uneltit” împotriva puterii nou-instaurate. Demnitari ai statului, cu reflexe comunistoide, încă se mai regăsesc prin anumite structuri de conducere. Noul Parlament trebuie să excludă probabilitatea ca indivizi de această factură să mai acceadă la funcții de importanță națională. Stă în puterea Parlamentului să demareze o reformă politică, condiția fiind ca înșiși parlamentarii să fie aleși dintre exponenții cei mai merituoși ai cetățenilor. Pentru asta, populația are nevoie de o informare corectă cu privire la pretendenții sufragiilor din 11 decembrie 2016. Personal, îi îndemn în continuare pe alegători, așa cum am procedat și anterior, să chibzuiască foarte bine înainte de vot, să înțeleagă bine care este puterea votului, putere ce se află chiar la ei.
În final, aș dori să vă invit, stimați colegi și politicieni ai României, să susținem public acest demers de conștientizare prin care populația Republicii Moldova să înțeleagă că prin votul pus la finalul lunii își aleg nu numai președintele, ci și viitorul, iar acest viitor nu poate fi altul decât alături de aliații europeni.
Vă mulțumesc.
Tocmai de aceea, doresc să atrag atenția asupra greutăților pe care le întâmpină în viața de zi cu zi femeile de la țară, sensibilizarea factorilor decizionali și a publicului larg în ce privește rolurile cruciale jucate de femeile de la sate în societate și întreprinderea unor acțiuni desfășurate în sprijinul femeilor din mediul rural.
Vă mulțumesc.
Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.
Stimați colegi,
Este inadmisibil ca într-o țară membră a Uniunii Europene să trăim precum strămoșii noștri din Antichitate în caverne, înghețând și dârdâind de frig în apartamente în secolul al XXI-lea.
Primari ai Văii Jiului,
Acum este momentul să faceți demersuri și să accesați fondurile puse la dispoziție de către Uniunea Europeană pentru a reabilita toată magistrala de termoficare. Vă mulțumesc pentru atenție.
Avem datoria – nu doar azi, dar tot timpul – să ne îndreptăm cu mai mare atenție către femeile din satele
PAUZĂ
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/24.X.2016
DUPĂ PAUZĂ
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:
– Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind construcția de locuințe pentru persoanele/familiile tinere din România, destinate închirierii), semnat la București la 12 ianuarie 2016 și la Paris la 22 ianuarie 2016, în procedură de urgență.
Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii – astăzi, 18 octombrie 2016.
Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 18 octombrie 2016.
Doamnelor și domnilor senatori, continuăm cu secțiunea a II-a a ordinii de zi.
Punctul 1 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind industria națională de apărare.
Adoptată tacit de Camera Deputaților. Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii doresc să ia cuvântul?
Domnule senator Titus Corlățean, vă rog, microfonul 5.
Vă mulțumesc.
Și aș vrea să întreb: răspunde cineva pentru așa ceva? Cineva din minister se ocupă de astfel de lucruri? Pentru că, până la urmă, una votăm, una spunem că facem și, de fapt, în realitate, nu se întâmplă absolut nimic, decât o nepăsare totală prin care toți exportatorii sunt lăsați, efectiv, de izbeliște.
Și aș vrea să mai punctez ceva. Ar fi interesant de văzut dacă la vreo ambasadă a României, din Europa sau de oriunde, la vreun atașat comercial există vreo listă cu exportatorii români. Dacă, de exemplu, merge cineva, știu eu?, în Franța sau în Belgia, se duce la ambasadă sau la secția consulară și întreabă: „domnule, un exportator – nu știu? – de mere din România există?”, nu cred că va obține un astfel de răspuns.
Mulțumesc.
Însăși documentarea, însăși justificarea pe fond a necesității acestui act normativ sunt greșite, întrucât se invocă faptul că o penalitate trebuie să fie comparabilă cu costul îndeplinirii unei obligații. Prin paralelă, dacă vreți, înseamnă că, dacă noi trecem strada pe roșu, ar trebui ca amenda să fie zero lei, pentru că ăsta este costul efectiv al îndeplinirii obligației de a trece pe zebră.
Așadar, având în vedere toate aceste argumente și multe altele, pe care le am pregătite pentru cine dorește să le discutăm în detaliu, noi vă solicităm respectuos respingerea acestei inițiative legislative care este de natură a favoriza pe puțini și a defavoriza pe toți.
Vă mulțumesc foarte mult.