Adrian Moisoiu

Mulțumesc, domnule președinte. „Securea a putut tăia pădurea doar...”

Parabola biblică ne spune despre securea care nu a putut tăia pădurea decât atunci când a avut coadă.

O asemenea coadă o reprezintă fiecare dintre cei 10 români din București, Galați, Gorj și Mehedinți, care am fost anunțați că au acceptat să candideze pentru colegii uninominale, opt pentru Camera Deputaților și doi pentru Senat, pe lista UDMR-ului din aceste județe, la alegerile din 30 noiembrie a.c. Maghiarii fiind prea puțini în aceste locuri, UDMR-ul este decis să acopere toate cele 452 de colegii chiar și cu români, pentru a nu pierde nici măcar un vot.

Cele 10 cozi de topor demonstrează că în politică nu există patriotism, că pentru o pungă de galbeni, adică pentru „30 de arginți”, mulți sunt în stare de orice.

Foamea de putere a acestor personaje rămase pe dinafară la împărțitul bucatelor nu cunoaște margini. Ei sunt Iuda ai timpurilor noastre și dovedesc încă o dată cât de ahtiați sunt pentru putere și bani.

Oare aceștia să fie parlamentarii de care are nevoie țara aceasta și pe care electoratul îi așteaptă în urma noului sistem de vot?

Îi întreb pe acești „fomiști”: Ce cunosc ei din doctrina UDMR-ului pe care vor trebui să o susțină? Știu ei ce înseamnă autonomie teritorială? Au auzit sau au citit de masacrele de la Treznea, Ip, Moisei sau Sărmașu, de atrocitățile care s-au comis în timpul când Transilvania a fost cedată prin Dictatul de la Viena?

De fapt, cu ce sunt ei mai buni decât pachetul de parlamentari ai PSD și actualmente ai PNL, care împreună cu UDMR-ul conduc România de 18 ani?! S-au gândit că prin această decizie ei, de fapt, își trădează cu seninătate părinții și înaintașii? Categoric nu.

Cât privește UDMR-ul, acesta merită felicitări pentru mișcarea abilă pe care a făcut-o și care s-ar putea defini drept... machiavelică. Astfel, ei s-au strecurat în județe din afara „reprezentativității” maghiare, folosindu-se de lipsa de caracter a unora.

Puteau să facă apel la diverși etnici, ca de exemplu: germani, țigani, tătari, turci, bulgari, ruteni etc., dar aceștia sunt înregimentați conștiincios în diversele partide, forumuri sau uniuni proprii.

UDMR-ul nu a riscat să ofere această posibilitate românilor din Harghita sau Covasna, căutându-i în afara județelor transilvane și construind astfel o componentă cu aparență românească. Gândire diabolică și plină de substanță, ce are în principal ca scop adunarea fiecărui vot pentru atingerea pragului de 5%, în condițiile existenței concurențiale, de această dată, a Partidului Civic Maghiar, și prin care în același timp se dorește o demonstrație a deschiderii intențiilor „europene” ale UDMR-ului.

Oare de ce nu se duce domnul Markó Béla și ai lui să se înscrie în PNL sau într-un alt partid, mai ales că domnul Tăriceanu, și nu numai el, i-a luat cu atâta drag și încredere la guvernare?! Este de sesizat faptul că gestul are și conotații de maghiarizare fățișă. El reprezintă o formă modernă a modului în care, în timpuri nu de mult trecute, au fost cumpărați români, maghiarizându-se o parte a populației din Transilvania. Chiar dacă nu recunosc, mulți maghiari și secui au strămoși români.