Ioan Vulpescu

Mulțumesc, domnule președinte.

Spuneam săptămâna trecută că Primăria Municipiului București manifestă atitudini vetuste*, primare, arhaice față de

cultură. Batjocorește financiar și moral instituțiile de cultură aflate în subordine, mai cu seamă teatrele, ca entități reprezentative ale artelor spectacolului.

În condiții de subfinanțare cronică, de lipsă elementară de dialog cu domeniul cultural și de absență de viziune minimală în cultură, orice discuție despre reformă ajunge la cuvinte-cheie precum „tăiere”, „închidere”, „comasare”, ca în alte vremuri. Să fie ea dreapta comunistă, o viziune nouă și năucitoare din lumea teatrului absurd?

Evaluările făcute managerilor teatrelor din subordinea Primăriei Municipiului București sunt subiective, ca să nu zic altfel. Aceste evaluări au sfidat prevederile Ordonanței nr. 21 privind funcționarea teatrelor, care impun ca ordonatorul de credite, în acest caz Primăria Municipiului București, să finanțeze programul minimal* – cel de patru proiecte și două premiere, după propunerea teatrelor –, iar evaluarea să se aplice întocmai programului minimal. Ceea ce, la această etapă de evaluare, nu s-a întâmplat.

Teatrele trăiesc acum, la ora acestei declarații, din venituri proprii. Bugetele sunt tot mai mici față de anii anteriori. Ele acoperă salarii și utilități, nicidecum proiecte. Pandemia, în loc să însemne sprijin, a adus austeritate.