Andrei Daniel Gheorghe

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă vizează satisfacerea unuia dintre acele elemente care țin de Strategia națională pe termen mediu și lung și care decurg din punctul 1 din Constituția României, care spune că România este stat național. În special mă refer aici la ceea ce înseamnă cele între 7 și 10 milioane de români care se găsesc în afara granițelor. Această lege, care dorește pur și simplu să acorde cetățenia extinsă românilor, este concentrată pe trei paliere, trei grupuri. În primul rând, ne referim la cetățenii români și urmașii cetățenilor români, indiferent de originea etnică, oameni care și-au pierdut cetățenia în urma rapturilor istorice – și ne referim aici, în primul rând, la tragedia reprezentată de Pactul Ribentropp–Molotov și cel de-al Doilea Război Mondial –, la membrii comunităților istorice din jurul României – și ne gândim aici, de exemplu, la românii din Timoc, în număr de 350.000, la românii din Bucovina și restul Ucrainei, în număr de 450.000, și la alte grupuri, precum sunt armânii și macedoromânii din Balcani, și apoi ne gândim, bineînțeles, și la reprezentanții vechii diaspore românești, care în ultimul secol au migrat în Europa Occidentală și în Statele Unite.

De aceea, acest element de păstrare a identității românești mi se pare esențial.

De asemenea, România, ca o națiune puternică, trebuie să-și valorifice capitalul simbolic, capitalul material, uman și cultural, reprezentat de diaspora românească și de comunitățile istorice de pretutindeni din lume.

Să ne gândim. Acesta reprezintă puntea și un colac de salvare pentru unele comunități care se află în pragul dispariției. Și există posibilitatea ca peste 100 de ani niciunul dintre urmașii tracilor de la sudul Dunării să nu mai vorbească un dialect românesc, indiferent dacă vorbim de românii timoceni sau vorbim de istroromâni, sau meglenoromâni, sau macedoromâni.

În continuare, este foarte important să nu uităm un alt aspect: elementul care ține de circulația și folosința a ceea ce înseamnă forța de muncă.

Vom vedea că va veni un moment în care vom avea de ales între a atrage imigranți care pot veni din țări cu un anumit potențial, îmi permit să spun, chiar terorist, din Orientul Mijlociu sau Africa, și aici am putea alege oameni care sunt mult mai apropiați de cultura noastră, de identitatea noastră și care vorbesc aceeași limbă și au aceeași origine și care trăiesc în țările din jurul nostru sau ai căror părinți și bunici au migrat din România pentru o viață mai bună în Europa Occidentală.

Să nu uităm că în Europa există mai multe legi de acest tip și sunt țări absolut respectabile pe mapamond care au legi, inclusiv... mult mai permisive decât ceea ce propunem noi în acest proiect de lege. Și mă refer aici la Israel, mă refer la Polonia, mă refer la Ungaria. De exemplu, Legea cu privire la cetățenia maghiară, o lege chiar mai avansată decât aceasta pe care o propunem acum, se aplică și are consecințe juridice inclusiv pe teritoriul României.