Stenogramă plen

Vă rog să...

Domnule deputat, vă rog să opriți și microfonul.

Și vă reamintesc, stimați colegi, că durata prezentării unei declarații politice nu poate depăși 3 minute, potrivit regulamentului.

Vă mulțumesc.

În continuare, Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

## **Domnul Tudor Ciuhodaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

O veste bună pentru toți copiii din România – introducem vaccinul pneumococic în schema de vaccinare gratuită pentru toți copiii. Este o noutate absolută în România și zilele acestea se va lua o decizie în acest sens.

Vreau ca toți copiii să beneficieze de cel mai bun tratament atunci când au nevoie și acesta să fie gratuit. Urmează adoptarea Legii Ciuhodaru, prin care consultațiile, investigațiile și tratamentele stomatologice ale tuturor copiilor să fie asigurate gratuit.

Sănătatea și educația reprezintă o investiție, și nu o cheltuială. Politica trebuie să fie pentru oameni. Întotdeauna ei sunt cei mai importanți. Așa consider eu.

Sunt Tudor Ciuhodaru, medicul de la Urgență.

Și nu uitați că noi, împreună, facem bine România. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Doamna deputat Cherecheș Florica. Vă rog frumos.

## **Doamna Florica Cherecheș:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Curs practic de educație civică”.

În ultima vreme, în spațiul public au avut loc multe luări de atitudine față de demersul unor părinți de a-și lua copiii cu ei la proteste. Unii au fost pentru, spunând că așa se învață istoria și democrația, alții împotrivă, spunând că părinții își folosesc copiii ca să obțină anumite avantaje.

Stimați colegi,

În multe dintre intervențiile mele la această tribună am militat pentru integritatea familiei formate din mamă, tată și copii, susținând dreptul părinților de a-și educa urmașii în conformitate cu credințele și părerile proprii, exercitate cu dragoste și responsabilitate.

Eu cred că părinții sunt liberi să decidă dacă își aduc sau nu copiii la proteste și autoritățile nu ar trebui să le îngrădească acest drept sau să-i amenințe cu tot felul de repercusiuni, din cauza unor plângeri, atenție!, anonime.

Atunci când am auzit că reprezentanții unor instituții au dispus chiar anchete în urma acestor sesizări anonime, am avut sentimentul unei întoarceri în timp, când libertățile cetățenești ne erau limitate de o conducere comunistă care vedea în fiecare om care avea inițiativă sau care se asocia un potențial dușman al poporului.

E deranjant faptul că liderii PSD folosesc iarăși dubla măsură, dacă e să ne amintim că atunci când au fost înconjurați de copii, în campanie sau la diverse evenimente, pentru a câștiga capital electoral, totul era perfect legal, iar acum, când părinții îndrăznesc să iasă la manifestații pașnice

cu copiii lor, care poartă tricolorul în mână, sunt amenințați cu repercusiuni, chiar dacă nu mai suntem în campanie și nu există un obiectiv imediat urmărit.

Cât de periculos poate fi ca zeci de copii să umple văzduhul cu baloane de săpun și să deseneze pe asfalt?

Ce nu înțelege partidul de guvernământ este că acești părinți ies în stradă urmărind interesul superior al copilului, principiu pe care îl invocă fiecare lege de protecție a copilului, înțelegând că un copil învață cel mai mult prin imitare și experiență personală.

Sunt mulți copii la proteste care nu înțeleg acum ce se întâmplă, dar care peste câțiva ani, când vor învăța la materia „Educație civică” despre apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, despre democrație și libertatea asocierii, garantate de Constituția României, își vor aminti de aceste zile.

Ca mamă a patru copii m-a preocupat întotdeauna protejarea copiilor și împiedicarea oricăror abuzuri la care ar putea fi supuși aceștia.

Sunt conștientă că există încă mulți copii neglijați, înfometați și abuzați de părinții lor, folosiți la munci grele, trimiși la cerșetorie sau altele la fel. Și acestea cred că sunt lucrurile care ar trebui să stea în atenția autorităților de protecție a copilului, iar acești părinți ar trebui să fie pedepsiți.

Prezența copiilor alături de părinți la proteste nu numai că nu încalcă vreun act normativ, ci este garantată de legislația internațională, atâta vreme cât nu prezintă vreun element de abuz sau pericol la adresa siguranței fizice, sănătății ori imaginii publice a copilului.

## Stimați colegi,

Prin mesajele care au însoțit protestele copiilor, precum „Mama mea m-a învățat să nu mint și să nu fur” sau „Copiii iubesc România, nu hoția!”, am fost îndemnați noi, cei mari, la cinste, unitate și solidaritate, pentru a construi o Românie curată, care nu e numai a noastră, ci și a lor.

Florica Cherecheș, deputat PNL de Bihor.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Robert Turcescu?

Nu se află prezent în sală.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cocoș?

Vă rog.

## **Domnul Vasile Cocoș:**

## Declarație politică Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a transmite un mesaj al românilor și, în mod deosebit, al vâlcenilor, respectiv „Vâlcenii susțin Guvernul Grindeanu”.

Românii au votat, în 11 decembrie 2016, PSD și Programul de dezvoltare economico-socială a României, program ce poate fi pus în aplicare doar de actualul Guvern condus de Sorin Grindeanu. Cu toate disputele și evenimentele din spațiul public, până în prezent, Guvernul Grindeanu a luat mai multe măsuri în favoarea românilor decât a luat în 2016 Guvernul tehnocrat și a demonstrat și demonstrează în continuare că se ține de cuvânt. De aceea, majoritatea românilor îi susțin necondiționat pe premierul Sorin Grindeanu și echipa guvernamentală în implementarea planului de guvernare.

Românii au nevoie de lideri care să îi reprezinte și să le apere interesele, iar guvernarea României nu se poate face decât în parteneriat cu acei români care iubesc România și doresc unitatea și dezvoltarea ei.

Avem Parlament legitim ales în urma votului din 11 decembrie. Avem un Guvern legitim desemnat de majoritatea parlamentară. Pentru a se putea construi și a se putea pune în aplicare Programul de guvernare al PSD este nevoie de stabilitate, pentru că acest program include, pe lângă alte măsuri, și măsuri de reformare a sistemului juridic, inclusiv de îmbunătățire a codurilor penale și civile, în concordanță cu deciziile Curții Constituționale și cu deciziile Comisiei de la Veneția.

Am fost la sfârșitul săptămânii trecute în teritoriu, în Râmnicu Vâlcea, unde am stat de vorbă cu mulți vâlceni, dintre care și mulți tineri, care, în unanimitate, m-au rugat să comunic conducerii centrale a PSD, personal, domnului Liviu Dragnea, personal, domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, că își exprimă întreaga susținere față de Guvernul Grindeanu, de Programul de guvernare social-democrat, orientat spre interesele românilor și ale României, și că își doresc ca Executivul să își continue seria reformelor în domenii-cheie, precum educație, sănătate, legislație penală și salarizare.

Vâlcenii, ca majoritatea românilor, își doresc ca în această țară să fie liniște, ca Parlamentul, Guvernul și toate instituțiile statului să lucreze în liniște pentru români și fiecare să-și facă corect și legal atribuțiile pentru care au fost înființate, astfel ca românii să îndrăznească să creadă că viitorul lor este aici, acasă.

Deputat PSD, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Cocoș Vasile. 21 februarie 2017, București.

## Mulțumesc frumos.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Costel Alexe?

Domnul Glad Varga? Este? Da.

## **Domnul Glad Aurel Varga:**

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

## Bună dimineața!

Tema mea este deschiderea punctelor temporare de trecere a frontierei la nivelul Regiunii de Vest, Ungaria–România.

Salut deschiderea noilor puncte temporare de trecere a frontierei cu Ungaria, județele Arad, Bihor și Satu Mare, evenimente importante pentru viața economică, socială și culturală a comunităților locale din zona de graniță, dar noi trebuie să facem mai mult. Au fost deschise 10 puncte de trecere a frontierei, ele sunt în acest moment deschise doar în zilele de weekend, sâmbăta sau duminica.

Este vital pentru cele două comunități ca punctul de trecere a frontierei Grăniceri–Elek, din județul Arad, să devină permanent. Pe de-o parte, pentru înlesnirea accesului producătorilor agricoli din zonă și distribuirea produselor lor în localitățile limitrofe din Ungaria, la prețuri competitive, datorită scăderii costurilor de transport. Pe de altă parte, se deschide o oportunitate majoră pentru companiile

de pe platformele industriale Chișineu–Criș, Nădab și Socodor, pentru completarea resursei umane deficitare în zona din vestul țării.

Astfel, producția acestor companii va crește, cu un impact direct asupra comunităților locale, prin taxele și impozitele pe care acestea le plătesc local. Și, nu în ultimul rând, trebuie subliniată importanța culturală. În Elek, localitatea corespondentă din Ungaria, avem una dintre cele mai numeroase comunități românești. Prin permanentizarea acestui punct de trecere a frontierei avem posibilitatea sprijinirii acestei comunități în mod direct și nemijlocit.

## Stimați colegi,

În această intervenție nu sunt numai vocea românilor de dincoace de graniță, ci și a celor din Ungaria, care au nevoie de sprijinul nostru. Atât autoritățile locale din Grăniceri, cât și cele din Elek ne-au cerut să facem toate demersurile politice și administrative necesare pentru a face posibilă cooperarea de care avem nevoie în Europa modernă, dincolo de orgolii și ideologie.

## Stimați colegi,

Adresez pe această cale rugămintea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Afacerilor Interne să asculte nevoile acestor două comunități și să facă ce le stă în putință să înlesnească accesul și comunicarea românilor și să permanentizeze punctul de trecere a frontierei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Doru Coliu? Nu.

Domnul deputat Petru Movilă, din partea aceluiași grup? Nu.

Domnul deputat Simionca Ionuț. Vă rog.

## **Domnul Ionuț Simionca:**

Bună dimineața! Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Aveam pregătită pentru astăzi o declarație politică cu privire la cu totul alt subiect, însă ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României este de-a dreptul revoltător. Alianța PSD–ALDE a dat din nou o lovitură grea românilor din afara granițelor. Acest lucru nu este o noutate, însă de fiecare dată când românii din diasporă sunt tratați cu dispreț toată lumea trebuie să afle asta.

Ieri, în plenul Camerei Deputaților a fost dezbătut un proiect de lege care avea drept scop majorarea numărului de mandate de senatori, de la două la șase, și a celor de deputați, de la patru la 12, pentru Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, o inițiativă extrem de importantă pentru reprezentarea corectă a românilor din diasporă, dar care, cum era de așteptat, nu era tocmai pe placul PSD.

Având în vedere importanța proiectului, PMP a cerut retrimiterea proiectului la comisie, spre a fi reanalizat și pentru a le explica din nou PSD-iștilor regulile de bază ale democrației și ale unei reprezentări echitabile. Supusă la vot, spre surprinderea lor, propunerea a fost votată de majoritatea deputaților, lucru pe care, evident, nu îl puteau admite. Pe cale de consecință, au inventat niște proceduri inexistente, au invocat scuze infantile și, în final, au respins, fără absolut niciun temei, inițiativa legislativă. Mă întreb dacă românii din diasporă merită să fie desconsiderați doar pentru că au avut alte preferințe electorale decât PSD. Aceasta este pedeapsa pe care PSD înțelege să o aplice românilor care trăiesc departe de casă, numai pentru că au votat cu alte partide.

Este revoltător! Sunt câteva milioane de români peste hotare, care au dreptul să fie reprezentați de la această tribună. Bineînțeles, românii din străinătate sunt oameni liberi, care nu votează în funcție de ajutorul social sau de șomaj, oferite cu generozitate de PSD. Sunt oameni care nu pot fi manipulați, oameni informați, care sancționează orice derapaj de la regulile unei democrații funcționale, așa cum își doresc să fie în România.

Da, PSD a reușit din nou să îi umilească pe românii de peste hotare. Această umilință însă o va suporta PSD peste 4 ani, când va cere din nou votul românilor din diasporă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Ovidiu Ganț.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Forumul Democrat al Germanilor din România, FDGR, a fost înființat în decembrie 1989 și este organizația prin intermediul căreia comunitățile cetățenilor români de etnie germană își păstrează cultura și tradițiile specifice și participă la viața politică din România. FDGR are un statut aprobat de o instanță din România, este reprezentat în Parlament, în Guvern și în administrația locală. FDGR a fost de la Revoluție încoace partenerul de dialog al tuturor guvernelor României și al Republicii Federale Germania, constituind o adevărată punte de legătură între cele două state, fapt recunoscut de ambele țări. FDGR a susținut în mod activ față de autoritățile germane intrarea țării noastre în Uniunea Europeană și în NATO.

FDGR se consideră succesorul patrimonial al asociațiilor minorității germane, ale căror proprietăți au fost preluate în mod discreționar de Grupul Etnic German, înființat prin decret-lege de Guvernul Antonescu, la 21 noiembrie 1940, și, respectiv, al proprietăților care nu au ajuns în posesia acestei organizații, dar care au fost preluate abuziv de statul comunist după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru că în spațiul public, începând cu 2014 și până în prezent, se vehiculează în mod constant minciuni referitoare la retrocedări de imobile către FDGR, doresc să precizez că retrocedările au fost decise de comisia specială care funcționează pe lângă Guvernul României – și nu la nivelul primăriilor! – în baza legislației din țara noastră.

Conform datelor oferite de ANRP Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Germane, în 2016, FDGR a depus în total 136 de cereri de retrocedare și au fost emise 127 de decizii, dintre care: opt, subliniez, opt restituiri în natură, trei propuneri de acordare de despăgubiri, 55 de respingeri și 61 de redirecționări sau renunțări.

Afirmația că FDGR ar fi solicitat și obținut imobile care au aparținut comunităților evreiești din România reprezintă, de asemenea, o minciună grosolană.

FDGR respinge cu hotărâre tendințele de denigrare, amplificate, din păcate, în ultimele zile în unele medii, și își rezervă dreptul de acționare în instanță pentru calomnie

și incitare la ură pe considerente etnice. Asemenea minciuni au fost vehiculate, din păcate, și de reprezentanți ai unor partide politice.

Fac apel de la această înaltă tribună la liderii PSD, ALDE și PMP să interzică acelor membri ai partidelor lor care fac această propagandă de cea mai joasă speță să continue în acest mod, să nu se facă, prin tăcerea lor, complici ai acestora și să se dezică public de aceste afirmații.

Am stat alături prim-miniștrilor Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta și Dacian Cioloș și președintelui Traian Băsescu, promovând în Germania interesul României. Atunci eram util, iar acum reprezint o organizație de inspirație nazistă? Să le fie rușine tuturor ticăloșilor care susțin acest lucru!

O susținere externă din partea mea pentru Guvernul Grindeanu este exclusă, în absența unei delimitări publice a prim-ministrului față de aceste afirmații.

FDGR a dovedit în existența lui de 27 de ani că duce o politică constructivă, proeuropeană și proatlantică, pentru democrație și un stat de drept. Etnicii germani din România sunt cetățeni loiali ai țării și condamnă aceste manevre de dezbinare a societății românești.

Pentru mine este o deosebită onoare să-i reprezint în Parlamentul României.

Vă mulțumesc frumos pentru atenție.

Vă mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Florinel Stancu.

Declarație politică cu privire la situația satului românesc Bună dimineața! Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vorbesc despre satul românesc și atenția de care acesta are nevoie.

Am decis să vorbesc despre temele și preocupările satului românesc pentru că acolo, la sate, locuiește aproape jumătate din populația acestei țări. În prezent, 86% din teritoriul României și 90% din teritoriul european sunt ocupate de colectivitățile rurale, iar, în România, puțin peste 40% dintre oameni locuiesc la sat. Sunt date statistice care ne sugerează că zona rurală trebuie să ne preocupe destul de mult.

Nu mai putem ignora situația care indică mărirea decalajului dintre rural și urban. Nu ne mai permitem să tratăm cetățenii de la sate ca pe niște străini nedoriți. Satul românesc nu merită să fie abandonat doar pentru faptul că urbanizarea este mai profitabilă. Acolo e o parte din civilizația românească, acolo mai găsim păstrate valorile neamului nostru. Ca decalajul să nu se adâncească, e nevoie urgentă de măsuri care să reducă abandonul școlar, să ofere condiții pentru activități agricole profitabile, să renască procesul de creare a locurilor de muncă, să oprim depopularea și căderea comunităților rurale într-o criză nedorită pentru această țară.

Satele românești nu sunt o povară, ele pot face parte din proiectul nostru de țară. Partidul Social Democrat a fost întotdeauna preocupat să ofere sprijin susținut pentru românii din mediul rural, când alții se mulțumeau doar să critice și să condamne acest sprijin. Cu alte cuvinte, conștientizarea și ridicarea problemelor satelor noastre pe agenda publică nu sunt un lucru rău, ci o necesitate stringentă. Cunoaștem cu toții problemele pe care populația rurală e nevoită să le înfrunte, iar ele nu sunt puține. Din acest motiv ne dorim să rezolvăm lipsa cadrelor didactice din mediul rural, să înlesnim accesul la sănătate, să înlăturăm greutățile pe care le înfruntă tinerii de la țară. Dacă nu le discutăm și rezolvăm, ele vor accentua fără încetare decalajul și inegalitatea dintre cetățenii acestei țări.

De aceea, stimați colegi, vă rog să lăsăm la o parte bătăliile politice și vă îndemn să ne implicăm într-un mod asumat și aplicat în găsirea de soluții pentru dezvoltarea traiului de la sate.

În programul de guvernare ne-am propus să oferim satelor o direcție de dezvoltare. Ca ea să devină posibilă, este nevoie de implicare și de politici specifice. Ne-am propus să sprijinim agricultura de familie sau pe micii producători de la sate. Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor și fructelor din bazinele legumicole, în vederea valorificării integrale a producției, este un proiect la care ținem și prin care năzuim să producem o dezvoltare a capacității de producție și crearea de noi locuri de muncă.

Guvernul îi va scuti de impozitul salarial pe cei care angajează tineri sub 40 de ani din mediul rural. Eliminarea impozitelor pe terenurile agricole lucrate și pe utilaje este o altă măsură pe care o preconizăm. Sunt programe standard și politici de masă care vor fi declanșate prin programul „Modernizarea satului românesc”, menite să ofere 10 servicii de bază pentru locuitorii de la sate: apă, gaze, canalizare și altele.

Desigur că această scurtă intervenție nu o să-mi permită o descriere detaliată a ruralului nostru. Sunt multe lucruri de spus, de prezentat și de cercetat. E o chestiune prea complexă ca să poată fi explicată în aceste rânduri și ca să poată fi rezolvată doar de la nivel central.

De aceea, îndemn românii de la țară să fie activi, să acceseze programele de finanțare puse la dispoziție de Guvern, în special pe cele europene. Îi încurajez să continue procesul de înfrățire cu alte localități din Uniunea Europeană. Asemenea demersuri oferă avantaje importante pentru proiectele din agroturism. Unii agricultori mai mici se pot îndrepta către agricultura bio, o ramură tot mai tentantă, care poate reprezenta o șansă pentru anumite comunități.

Comerțul meșteșugurilor este o altă ramură pe care îi invit să o exploateze. La Comisia pentru industrii și servicii am discutat deja cu colegii propunerea unei legi a meșteșugurilor menite să simplifice și să stimuleze activitățile oamenilor talentați și dedicați. Promit să aduc îmbunătățiri la ea și să o susțin.

Doar așa vom reuși în următorii 4 ani să mișcăm lucrurile din loc și să elaborăm un parcurs ce va duce la o dezvoltare sănătoasă a satului românesc.

Vă mulțumesc.

Florinel Stancu, deputat, Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.

Vă mulțumesc.

Sunt nevoită să vă reamintesc că durata prezentării unei declarații politice nu poate fi mai mare de 3 minute, potrivit regulamentului.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa?

Nu este.

Domnul deputat Florin Roman? Vă rog.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

## Sărut mâna!

Bună dimineața!

Declarația politică este intitulată „Centenarul Unirii nu va putea fi organizat doar cu vorbe, domnilor guvernanți și parlamentari ai PSD-ALDE!”

După cum am mai semnalat recent, actuala coaliție PSD–ALDE nu acordă deloc atenția cuvenită problemelor legate de organizarea concretă și planificarea din timp a evenimentelor dedicate centenarului Unirii.

Considerând că lucrurile nu pot fi tergiversate la nesfârșit, m-am întâlnit zilele trecute, împreună cu ceilalți colegi parlamentari liberali de Alba, cu conducerea Primăriei și cu cea a Consiliului Județean Alba, în vederea discutării problemelor legate de susținerea proiectelor care ar trebui cât mai repede demarate pentru centenar. Ca urmare a acestei întâlniri, semnalez guvernanților faptul că suma necesară pentru finanțarea proiectelor de infrastructură culturală pentru centenar nu este una astronomică. Sunt necesari în jur de 60 de milioane de euro, adică o sumă care reprezintă 1% din fondul aflat la dispoziția ministrului dezvoltării pentru finanțarea proiectelor derulate prin PNDL.

Totodată, semnalez faptul că majoritatea parlamentară PSD–ALDE, deși susține, încă de pe vremea guvernării Ponta, că va demara un plan măreț dedicat centenarului, obstrucționează, de fapt, chiar realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, monument care riscă să nu se mai poată concretiza până la centenar, deoarece propunerea legislativă care se referă la finanțarea acestui proiect cu suma de 15 milioane lei, deși a trecut de votul Senatului de foarte multă vreme, de 2 ani zace în sertarele Comisiei pentru buget, finanțe a Camerei Deputaților, condusă de domnul Liviu Dragnea.

După cum putem lesne constata, anul acesta, colegii din coaliția guvernamentală PSD–ALDE au cu totul alte priorități – ne amintim de celebra ordonanță a rușinii –, în loc să se preocupe de problemele reale ale românilor sau de proiectele naționale, printre care se află și centenarul Unirii, adică 100 de ani de la făurirea statului român modern.

Fac un apel la toate partidele parlamentare – considerând că acest eveniment deosebit de important pentru toți românii nu poate fi celebrat așa cum ar trebui, pe măsura importanței lui istorice unice –, dacă toate forțele politice din România, fie că se află la putere sau în opoziție, nu înțeleg că trebuie să facă urgent front comun pentru concretizarea acestui proiect.

Mai mult decât atât, având în vedere că centenarul Unirii este chiar parte a proiectului de țară, cred că acesta poate fi realizat cu succes numai dacă, în sfârșit, și noi, clasa politică, vom înțelege că, așa cum a fost nevoie de consens la intrarea României în NATO și de consens la intrarea României în Uniunea Europeană, centenarul Unirii, 100 de ani de la Marea Unire, este al tuturor românilor, nu al unui partid sau nu al unui parlamentar, dintr-o parte sau alta.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Doru Coliu?

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Iulian Bulai?

Din partea Grupului PMP, domnul Doru Coliu.

Bună ziua, doamnă președinte! Bună ziua, dragi colegi!

Declarația mea politică este despre românii din Marea Britanie.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vineri, 17 februarie 2017, am participat la întâlnirea comisiilor parlamentare reunite pentru românii de pretutindeni, pentru industrii și servicii, politică externă și afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților, cu ocazia vizitei domnului Michel Barnier – negociatorul șef al Comisiei Europene pentru ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În cadrul acestei întâlniri, i-am adresat, în limita timpului alocat, cât mai multe dintre întrebările centralizate de la românii stabiliți pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Concluziile care s-au desprins din această întrevedere sunt acelea că încă nu se cunoaște politica de emigrare pe care Regatul Unit al Marii Britanii o va adopta după Brexit, însă ceea ce se poate promite este faptul că se vor depune toate diligențele necesare pentru ca cetățenii Uniunii Europene să își păstreze toate drepturile pe care le au în prezent. Vor exista discuții prioritare pe această temă, având în vedere că și britanicii au cetățenii lor pe teritoriul Uniunii Europene și vor dori menținerea drepturilor acestora.

De asemenea, se va iniția un acord tranzitoriu prin care persoanele care au dreptul de a studia pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii să își poată duce studiile la final.

Intențiile domnului Michel Barnier, concretizate în acest moment prin vizitele întreprinse în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, sunt acelea de a fi împreună în această negociere, având în vedere că statele membre ale Uniunii Europene au probleme comune, axate în principal pe piața unică și pe libera circulație a cetățenilor și a mărfurilor.

Astfel, fac un apel către toți europarlamentarii și parlamentarii români ca aceștia să își aducă contribuția în susținerea intereselor cetățenilor români aflați pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii, în vederea soluționării tuturor problemelor pe care aceștia le întâmpină în urma declanșării ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

De asemenea, vă solicit declanșarea negocierii unui acord, înainte de Brexit, care să mențină și întărească drepturile și libertățile cetățenilor români care studiază și muncesc pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Domnilor, interesele cetățenilor români sunt mai presus de interesele politice!

Vă mulțumesc.

Doru Petrișor Coliu, deputat, Circumscripția electorală nr. 43 Diaspora.

a veniturilor pe care toate instituțiile media private din România le obțin din piața de publicitate. Vorbim despre toate posturile TVR și Radio România Actualități din București și din țară, față de sute sau mii de mijloace de comunicare private, respectiv site-uri, publicații tipărite, radiouri sau televiziuni.

Deși beneficiază de un astfel de buget cumulat, cele două instituții mediatice, susținute financiar din bani publici, chiar dacă a fost anulată taxa radio-tv, nu investesc în cea mai importantă ramură a jurnalismului, și anume investigația. De ce?

Motivele sunt multe și complexe, iar cineva ar trebui să îi lămurească pe cetățeni în privința acestui aspect. Sunt foarte puține canale mass-media care se ocupă de astfel de materiale jurnalistice, tocmai din cauza resurselor financiare insuficiente. Acesta este motivul pentru care nu înțeleg de ce Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune nu investesc și în acest tip de jurnalism.

Sunt convins că printre cele câteva mii de angajați se găsesc mulți profesioniști care le-ar putea prezenta românilor informații valoroase, care să reflecte realitatea cotidiană, și nu doar pe cea favorabilă politicienilor aflați la putere.

Este adevărat, cele două instituții mediatice furnizează conținut cultural, dezbateri politice și emisiuni din diferite sectoare de activitate economică. Este rolul Televiziunii Române și al Radioului public de a educa, de a informa, dar, personal, mă simt deranjat că cele două organisme mediatice publice nu justifică exact rolul pe care presa liberă ar trebui să îl aibă, acela de câine de pază al democrației. Plătim 300 de milioane de euro anual pentru a întreține un aparat de propagandă sau trebuie să avem instituții media publice puternice, care să practice un jurnalism critic, fără a ține cont de culoarea politică?

## Stimați colegi parlamentari,

Stimați guvernanți,

Indemnizațiile colosale primite de membrii Consiliului de Administrație al SRR, diurnele și primele acordate cu ocazia zilelor de naștere sau bonusurile salariale nu își regăsesc utilitatea în produsul final care ajunge la cetățeni. TVR și Radio România Actualități sunt două instituții mamut care toacă banii publici nerațional. Cei în drept ar trebui să numească oameni competenți la vârful structurilor din care sunt formate cele două organisme mediatice publice și să le dea mână liberă pentru a reforma jurnalismul plătit din bani publici.

Deputat Iulian Bulai, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

## Mulțumesc.

Grupul USR, domnul deputat Iulian Bulai.

## Mulțumesc, doamnă președinte!

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Declarația mea politică se numește „Lipsa jurnalismului de investigație din cadrul Televiziunii și Radioului public”.

Bugetul pentru anul 2017, recent aprobat, conține o alocare de circa 300 de milioane de euro pentru Societățile Române de Televiziune și Radiodifuziune. Date publice arată că acest buget este aproape echivalent cu suma totală

## Onorată asistență,

## Stimați colegi,

Legea bugetului de stat și cea a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017 au fost publicate vineri în Monitorul Oficial și au intrat ieri în vigoare. Am adoptat un buget echilibrat și sustenabil, care conține toate măsurile cuprinse în programul de guvernare, un program pe care ni l-am asumat cu toată încrederea și responsabilitatea.

În doar o lună și jumătate de la învestirea Guvernului Grindeanu, putem vorbi despre mai multe măsuri din programul de guvernare realizate de Guvernul Grindeanu decât au făcut alte guverne timp de 4 ani.

De la eliminarea a 102 taxe nefiscale, creșterea salariului minim la 1.450 de lei, majorarea salariilor din administrația publică locală cu 20%, din educație și sănătate, creșterea cu 50% a salariilor pentru actori și programul „Prima chirie”, până la creșterea punctului de pensie, a pensiei minime, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei sau majorarea indemnizației pentru concediul de creștere a copilului și a stimulentului de inserție a mamelor care se întorc la locul de muncă, am urmărit asigurarea unui parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației.

Au fost adoptate, într-un timp foarte scurt, măsuri relevante ce privesc mediul de afaceri: impozit pe profit de 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi și creșterea plafonului la 500.000 de euro, cifră de afaceri pentru firmele care pot beneficia de această facilitate; eliminarea impozitului pe profit, în primii 10 ani, pentru firmele ce desfășoară activități de inovare și cercetare-dezvoltare; eliminarea formularului 088 privind firmele plătitoare de TVA; lansarea programului de promovare a exporturilor.

Totodată, programul „Start-up Nation-Romania”, pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, a fost deja adoptat de Guvern. Prin acest program ambițios se estimează crearea a minimum 20.000 de noi locuri de muncă anual. „Start-up Nation-Romania” va motiva tinerii să rămână în țară și să desfășoare activități de antreprenoriat, contribuind la crearea de noi companii în domenii cu valoare adăugată ridicată, companii de succes, care vor consolida economia românească.

De asemenea, una dintre prioritățile programului de guvernare este crearea unui fond suveran de dezvoltare și investiții. Prin memorandumul aprobat de Guvernul Grindeanu se pun bazele acestui instrument important pentru economia românească, care are drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, precum și crearea de noi locuri de muncă.

Alte măsuri puse în aplicare până în clipa de față privesc domeniile agriculturii, al sănătății, al dezvoltării locale, iar obiectivele noastre sunt bunăstarea tuturor românilor, întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Sunt prevăzute toate etapele adoptării și aplicării, în continuare, a fiecărui program prezentat.

Programul de guvernare al PSD este reflectat în bugetul de stat și va fi respectat pe deplin, ceea ce înseamnă că va deveni realitate, și prin aceasta vom transmite tuturor românilor încrederea că își pot construi viitorul aici, acasă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin Bumb? Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Astăzi voi face o declarație politică legată de mirajul creșterii salariului minim pe economie.

Mărirea salariului minim pe economie la 1.450 de lei, măsură aflată în Programul de guvernare al Guvernului Grindeanu, a intrat în vigoare la 1 februarie. Această mărire

de salariu este un cadou otrăvit făcut românilor de Guvernul PSD. Numeroși analiști economici au avertizat că economia românească nu este încă pregătită să susțină această creștere de salarii. Astfel, efectele ei, în loc să fie unele pozitive, vor fi mai degrabă negative, punând o mare presiune pe umerii angajatorilor și determinându-i pe unii dintre aceștia să concedieze oameni sau să lucreze cu oameni angajați la negru, virând către economia subterană. Se creează astfel un cerc vicios, ce va duce la pierderea de locuri de muncă, la creșterea șomajului în rândul categoriilor celor mai vulnerabile – tinerii și cei trecuți de 50 de ani –, la încasări mai mici la buget, la scăderea puterii de cumpărare a românilor.

## Stimați colegi,

Nu trebuie să uităm că România este o țară cu o pondere mare a persoanelor cu venituri reduse și este nevoie de măsuri pentru ajutorarea acestor oameni. Este nevoie însă de măsuri sustenabile, bine gândite, nu de acțiuni ce dau bine doar la televizor, precum această creștere a salariului minim, ce a fost făcută doar din rațiuni politice și electorale.

Nefiind corelată cu economia reală, cu creșterea economică, cu performanțele pieței reale a muncii sau cu crearea de noi locuri de muncă, această mărire artificială de venituri îi va determina pe patroni și pe angajați, deopotrivă, să fie complici împotriva statului pentru a supraviețui. Cazurile de muncă la negru se vor înmulți, indiferent de sancțiunile care se vor aplica, pentru că sărăcia este cea care îi determină pe mulți dintre români să accepte orice formă de angajare. Doar în 2016, potrivit datelor oficiale, 1,5 milioane de persoane munceau la negru, producând economiei naționale o pierdere de peste două miliarde de euro anual.

Iată de ce această mărire a salariului minim pe economie nu este o măsură de ajutorare a celor cu venituri mici, ci este doar un gest pur politicianist, praf în ochii românilor. Deputat de Alba, Sorin Ioan Bumb.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Marius Budăi.

## Mulțumesc frumos.

Obiectul declarației politice – „Prioritățile Guvernului Grindeanu și ale parlamentarilor PSD–ALDE sunt creșterea veniturilor pentru toate categoriile sociale, investiții în dezvoltarea locală și predictibilitate pentru mediul de afaceri”.

Stimați colegi,

În prima lună de guvernare, noul Guvern a adoptat o serie de măsuri pentru salariați, pensionari, studenți și firme. Prin aceste decizii, partidul nostru oferă o primă garanție românilor că tot ceea ce a fost prezentat în ultimele două luni începe să se realizeze. Fiecare dintre măsurile adoptate de Guvernul Grindeanu reprezintă promisiuni prezentate de PSD în timpul campaniei electorale.

De aceea, este foarte important ca acest Guvern să revină la calendarul de guvernare și la realizarea programului care a fost validat prin votul cetățenilor.

O măsură deosebit de importantă la care se lucrează acum la nivelul Guvernului este Legea prevenției fiscale. Este un proiect esențial pentru mediul de afaceri, un proiect care, în scurt timp, se va afla pe masa Comisiei pentru buget, finanțe din fiecare Cameră a Parlamentului. Fac un apel la toți colegii parlamentari, indiferent de grupul politic din care fac parte, să aibă o atitudine constructivă față de acest proiect. Fac, de asemenea, apel la Președintele României, domnul Klaus Iohannis, să nu blocheze și această lege, așa cum a procedat cu alte legi importante, așteptate cu mare interes de români. Blocajul și conflictele dintre oamenii politici nu pun mâncare pe mesele românilor și nu aduc niciun ban în plus în buzunarele cetățenilor acestei țări.

De aceea, fac apel la toți decidenții politici să adopte o atitudine constructivă, consensuală și de deschidere la dialog pentru promovarea Legii prevenției fiscale. Subliniez faptul că, în prezent, controlul fiscal produce cele mai multe victime la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, care în proporție de peste 90% sunt firme cu capital integral românesc. IMM-urile nu au armate de avocați și nu au resurse pentru a suporta amenzile pentru tot felul de chichițe găsite de inspectorii fiscali. La acest nivel, controalele se soldează, deseori, fie cu închiderea firmei, fie cu pierderea unor venituri la bugetul de stat.

Scopul controlului fiscal trebuie să fie conformarea, nu sancționarea. Scopul nu este să închidem firmele, ci să le ajutăm să înțeleagă regulile și să le aplice corect. Interesul statului este să încaseze taxe de la aceste firme, nu să le desființeze.

Am vorbit cu reprezentanți din Ministerul Finanțelor și cu cei care au lucrat la acest program de guvernare. Am discutat despre acest subiect și cu mulți oameni de afaceri din județul Botoșani, județ pe care îl reprezint în Parlament. Vreau să vă spun că toți privesc cu interes această lege și își doresc să fie adoptată cât mai curând.

Este o lege bună, în opinia mea, care ar trebui să ne aducă pe toți parlamentarii la masa dialogului onest, și îmi doresc din tot sufletul să realizăm un consens politic pe acest subiect.

Principiul fundamental al Legii prevenției este să nu mai existe nicio măsură de sancționare fără o acțiune de prevenție premergătoare. Prin urmare, la prima vizită a organului de control nu se vor acorda amenzi contravenționale. În această etapă, rolul inspectorului fiscal va fi doar de a identifica erorile antreprenorului în aplicarea măsurilor fiscale...

Vă rog să finalizați expunerea, pentru că ați depășit timpul prezentării declarației.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi și stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Bugetul de stat pe anul 2017 al Guvernului Grindeanu, susținut de PSD–ALDE – investiții publice noi, zero pentru județul Sibiu”.

În acest moment, din anexele pe ministere, la capitolul „Investiții majore”, posibile în județul Sibiu, există un mare nimic. Centura vest-sudică de ocolire a Sibiului, centura ocolitoare a municipiului Mediaș, noul Spital Județean de Urgență Sibiu, modernizarea Transfăgărășanului, construcții de locuințe ANL în Mediaș și Sibiu, construirea unui bazin de înot în Mediaș sau suplimentarea sumei necesare întreținerii drumurilor județene, toate cuprinse în amendamente depuse și susținute în comisii și în plen de parlamentarii PNL Sibiu, nu se regăsesc printre preocupările Guvernului Grindeanu. Am înțeles, parcurgând presa locală din ultimele zile și pagini de Facebook, că sunt parlamentari, alții decât cei ai PNL Sibiu, care au introdus și au susținut aceste amendamente la bugetul de stat și care se justifică în fel și chip. Dacă ar fi corecți și nu s-ar ascunde după explicații mincinoase sau parțial adevărate, ar face publice amendamentele lor cu propuneri de investiții publice necesare județului Sibiu. Altfel, înțeleg că se mulțumesc cu acest mare zero investițional public, ce se vede în acest moment pentru sibieni.

Eu îi aștept însă punctual, pe parcursul exercițiului bugetar, pe parlamentarii PSD–ALDE de Sibiu să vină să susțină proiectele de investiții publice ale județului, cele menționate de noi și altele, de ce nu?

Cu toții suntem sibieni sau medieșeni și ar trebui să avem preocupări oneste și corecte față de urbe și cetățeni și, acolo unde oamenii cer și putem ajuta, să ajutăm, nu să găsim scuze. Mediașul are nevoie de centură ocolitoare și de investiții publice pe care să le susțină senatorul de Mediaș, Viorel Arcaș, așa cum avem nevoie de un spital județean de urgență pentru toți locuitorii județului Sibiu.

Pentru corecta informare, amendamentele parlamentarilor PNL de Sibiu la bugetul de stat au fost susținute de aceștia în comisiile de specialitate din care fac parte fiecare și în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. În ședința comisiilor reunite pentru buget, finanțe, le-am susținut ca membru al comisiei, și unul dintre amendamente a fost respins la limită, 14 voturi contra și 13 voturi pentru, cel prin care solicitam suma de 135.000 de mii de lei pentru noul Spital de Urgență Sibiu și care a fost susținut în comisie și de președintele Comisiei pentru buget, finanțe din Senat, domnul senator al PSD, Viorel Arcaș.

Dacă se vrea, uneori se și poate! Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

...în această etapă nu vor fi aplicate amenzi și se va stabili un plan de conformare.

Având în vedere argumentele pe care vi le-am prezentat, vă rog, stimați colegi parlamentari din opoziție, să susțineți această lege, pentru că e un act normativ extrem de important pentru antreprenorii români.

Mulțumesc frumos.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolae Neagu.

Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Doamna deputat Oana Vlăducă, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică intitulată „Criza, ca agent electoral”. Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că nu am înțeles niciodată apetitul unora pentru autodistrugere. Să-ți canalizezi energii, timp și resurse de tot felul numai pentru a împiedica un progres, o dezvoltare este, cred, cel mai derizoriu mod în care poți acționa ca persoană cu funcție în stat, cu autoritate. Și totuși vedem că se întâmplă.

După momentul 11 decembrie, am crezut, naivi, că meciul politic s-a închis și România își va putea relua un curs al normalității pe care îl clamam cu toții în campanie. Adică să avem rapid un prim-ministru și un guvern învestit, expresie a majorității parlamentare, care să înceapă să lucreze pentru aplicarea programului de guvernare.

Ce s-a întâmplat ține de absurd și inconștiență. Incapabil să-și accepte înfrângerea politică din alegeri – da, a lui, personală –, președintele Klaus Iohannis a abandonat orice legătură cu Constituția și rolul său și s-a înrolat într-un demers conștiincios de subminare a majorității parlamentare și a Guvernului legitim. Respingerea fără nicio explicație a lui Sevil Shhaideh, amânarea fără nicio explicație a desemnării lui Sorin Grindeanu, întârzierea adoptării bugetului în numele avizului CSAT sau amânarea promulgării în numele unor temeri doar de el știute – toate au fost acțiuni evidente de sabotaj. Desigur, cel mai periculos gest a fost manipularea și alimentarea protestelor de stradă, în vârful cărora s-a urcat și de care a profitat cu cinism.

## De ce să faci asta?

Răspunsul se numește Programul de guvernare al PSD și ALDE! Nu este pentru nimeni un secret că portofoliul de măsuri prevăzute în programul de guvernare, cu termene și un calendar de aplicare foarte riguros, este, probabil, cel mai ambițios din câte s-au asumat până acum la nivel de țară. Punerea lor în practică ar însemna redefinirea politicilor de dezvoltare, prin dinamizarea economiei, în consens cu bunăstarea cetățenilor, creșterea veniturilor și scăderea taxelor. Ca o paranteză, eu, personal, m-am săturat să tot aud propagandiști ai politicilor de austeritate și apologeți ai unui model economic falimentar, în care „dezvoltarea” nu se întoarce niciodată în buzunarele oamenilor.

Avem deja o evidență: Guvernul PSD–ALDE a realizat într-o lună de zile mai multe lucruri bune decât au făcut „tehnocrații” într-un an. Calendarul de măsuri e respectat, miniștrii își fac datoria, toată lumea muncește și își vede de treabă. Or abia asta este vulnerabilitatea președintelui țării și a celor care-i deservesc interesele. Un Guvern care să pună în aplicare planul de măsuri prezentat în campanie ar însemna mult bine pentru români și pentru România, dar ar fi o catastrofă pentru candidatul Klaus Iohannis.

Și, atunci, soluția cea mai la îndemână este alimentarea cu orice preț a crizei, sub toate formele sale.

Câtă vreme românii se vor lupta între ei pe teme mai degrabă marginale, dar hiperbolizate ca fiind „de viață și de moarte”, lucrurile vor stagna.

Câtă vreme România va fi măcinată de conflicte și nervi, dezbaterea onestă și munca în echipă vor avea de suferit.

Câtă vreme vom crea războaie sociale, instituționale și vom antagoniza categorii întregi de cetățeni, programul de guvernare va fi afectat. Iar acest neajuns va fi folosit în interes politic.

Președintele și partidele din jurul său vor o criză continuă în România și vor fi în stare de orice pentru ca starea de tensiune, conflict să persiste. O vor hrăni periodic cu subiecte și se vor urca pe „victime”.

Scenariul lor pare scris deja. Rămâne doar ca noi să ne decidem ce facem: cădem în acest păcat sau îl ignorăm și urmăm un scenariu mult mai onest: Programul de guvernare!

Vă rog să vă finalizați expunerea! Mulțumesc.

Opțiunea îmi pare obligatorie. Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Dâmbovița, Oana Vlăducă.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mugurel Cozmanciuc.

Nu este prezent.

Domnul deputat Laurențiu Leoreanu. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică reprezintă un punct de reflecție asupra zonei istorice a Moldovei în viitorul apropiat.

Dragi colegi,

Pe mulți dintre dumneavoastră v-am auzit declarând în ultimele zile că asistăm, cel mai probabil, la o sciziune a țării, că generația tânără a ajuns să fie în contradicție cu generația părinților, de aceea consider că este nevoie de soluții pentru a nu diviza societatea. Sunt de acord cu acest lucru, însă astăzi nu vreau să vă vorbesc despre mișcările sociale, ci despre o altă situație care s-a petrecut și care adâncește un decalaj deja existent.

Din păcate, mulți dintre colegii mei nu au înțeles că au fost aleși ca să reprezinte interesul cetățenilor. Drept urmare, când s-a votat bugetul, prin votul lor, i-au privat de șansa de a trăi într-o regiune care se dezvoltă, care începe să recupereze decalajul, în comparație cu celelalte regiuni ale țării. Regiunea de nord-est a Moldovei a fost vitregită la elaborarea bugetului pe anul în curs, iar amendamentele propuse de mai mulți parlamentari din zonă, depuse cu scopul de a ajuta, au fost respinse.

Datoria noastră, ca parlamentari, e să fim preocupați de toți cetățenii, să nu facem diferențe între regiunile țării, ci să gândim legi și măsuri care să ajute la o dezvoltare uniformă, să asigure un trai egal pentru toți cetățenii țării. Am rugămintea ca în acțiunile viitoare să avem în gând acest lucru, ca prin legile și măsurile pe care le propunem să ne gândim la binele celor mulți, la cum să facem să avem o țară din care copiii și nepoții noștri să nu își dorească să plece, ci în care să rămână pentru a putea crea ceva, pentru a lăsa ceva în urma lor.

Să nu uităm că, într-adevăr, avem nevoie de unitate, mai ales că în curând vom celebra centenarul Marii Unirii. Am încredere și voi munci ca regiunea istorică a Moldovei să nu devină Cenușăreasa României.

Îmi vin acum în minte cuvintele marelui Ștefan din „Apus de Soare”: „Moldova nu-i a mea, nici a voastră, ci a urmașilor voștri, în veacul vecilor.” Dar el era atunci la apus. Eu aș spune astăzi: „Moldova e a mea și a voastră, a tuturor românilor. Haideți să o dezvoltăm, să o putem lăsa, peste ani, urmașilor noștri, frumoasă și întreagă, într-o Românie prosperă!”

Vă mulțumesc.

Laurențiu Leoreanu, deputat al PNL, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.

Mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Marius Pașcan.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Marius Pașcan este numele meu.

Doamnă președinte de ședință,

Distinși colegi deputați,

Intervenția mea se intitulează „Democrația, o dispută insurmontabilă între cantitate și calitate”.

Sarabanda protestelor publice, sutele de mii de protestatari care au ieșit consecvent în piețele publice, revoltați pe manevrele nocturne ale Guvernării PSD–ALDE pe seama ordonanței privind dezincriminarea abuzului în serviciu și protejarea unor infractori sub acoperire politică penală, au bulversat România. Au creat prilejul unor dezbateri reverberate prin mass-media, privitoare la însăși fundamentele statului de drept, ale democrației, dacă aceste asumări ale organizării statale mai sunt veritabile și funcționale în România zilelor noastre.

Cu alte cuvinte, au revenit în retorica publică noțiuni de bază ca _„demos”_ – popor – și _„kratos”_ – putere –, adică puterea poporului. Cât este de legitimă actuala putere politică, cât este de drept ca în numele a circa trei milioane de votanți, dintr-un total de 18 milioane, adică vreo 18 la sută, să guverneze autoritar, ignorându-i pe toți ceilalți?!

Dacă democrația este fondată, în esența sa, după cum susține Vladimir Volkoff, doar pe cantitatea de votanți, și nu pe calitatea acestora, atunci, în mod fatidic, „într-o democrație, în mod necesar, întotdeauna, prin definiție, cantitatea este mai importantă. Gândirea democratică face abstracție de calitatea alegătorului. Asta mă șochează”.

Sau, după cum o descria cinic, dar plastic, Benjamin Franklin, „democrația e atunci când doi lupi și un miel votează ce să mănânce la prânz. Libertatea e atunci când mielul, bine înarmat, contestă votul...” Preocupat de același subiect controversat, în „Criza lumii moderne”, René Guénon scria: „Însuși fondul ideii democratice este acela că un individ are exact aceeași valoare ca și altul, deoarece sunt egali numeric, cu toate că ei nu pot fi niciodată egali altfel decât numeric”.

De-a dreptul fatalist, Seneca mergea până la a afirma că „opinia mulțimii este indicele răului cel mai mare”, iar Gandhi observa că „eroarea nu devine adevăr înmulțindu-se”.

Tot regimuri de sorginte democratică au făcut ca marele filosof Socrate să fie condamnat la moarte, acuzat că, deși este un om iscusit, „cugetă la cele din cer și cercetează toate câte se află sub pământ și face să învingă judecata strâmbă”. Iar Napoleon al III-lea a fost ales democratic în cel de-al doilea imperiu francez, precum și Adolf Hitler în postul de cancelar al Reichului, validând conceptul conform căruia idealurile democratice au generat cele mai draconice totalitarisme politice.

Vă rog să finalizați expunerea! Mulțumesc.

Să nu omitem recentul exemplu din Marea Britanie, care s-a rupt de Uniunea Europeană, după ce s-a demonstrat că o parte semnificativă dintre votanții englezi au recunoscut, ulterior scrutinului electoral, că nu prea au știut despre ce e vorba, adică ce au votat.

Așadar, să ne bucurăm de privilegiile statului democratic, admițând că nicio formă de organizare politică statală nu este pe acest pământ perfectă. Democrația funcționează în România, chiar dacă într-o manieră originală, adeseori discutabilă, și se cuvine să o apărăm, nu doar prin puterea cantității, ci armonizând așteptările generale cu calitatea unor oameni politici și a proiectelor asumate electoral în mod responsabil și onest.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Costel Lupașcu.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Obiectul declarației politice este „Guvernul trebuie să facă achiziții multianuale pentru vaccinurile copiilor”.

Stimați colegi,

Am văzut în presă o știre care în primă fază mi s-a părut incredibilă. Fostul Guvern, condus de domnul Dacian Cioloș, a aprobat prin hotărâre de guvern un buget multianual de 1,6 miliarde de euro pentru achiziția a patru corvete multirol, în vederea dotării Armatei Române.

Nu pun în discuție oportunitatea sau prețul unei astfel de achiziții. Presupun că cele patru corvete sunt necesare și știu că România s-a angajat față de partenerii NATO să facă investițiile necesare pentru dotarea corespunzătoare a Armatei Române, astfel încât să facă față unor noi provocări. Repet, nu pun în discuție această oportunitate, ci legalitatea și atitudinea fostului Guvern în această materie. Ceea ce m-a deranjat însă cel mai tare este că Guvernul Cioloș nu a avut o atitudine similară în ceea ce privește aprobarea bugetelor multianuale în domeniul achiziționării vaccinurilor obligatorii pentru imunizarea copiilor nou-născuți.

Oare bebelușii acestei țări sunt mai puțin importanți decât cele patru corvete multirol? Iar dacă în cazul corvetelor s-au găsit și soluția, și exprimarea normativă pentru alocarea unei sume uriașe, de ce nu s-a găsit o soluție pentru o sumă mult mai mică pentru bugetarea multianuală a vaccinurilor copiilor?

Sunt convins că Guvernul Cioloș și fostul ministru al sănătății erau conștienți de situația inevitabilă de epuizare a stocurilor, pentru că toată lumea știe că orice procedură de achiziție necesită o anumită perioadă de timp și trebuie începută cu mult înainte de epuizarea stocurilor curente, dacă vrem cu adevărat să asigurăm continuitatea disponibilității unor produse absolut necesare, cum sunt serurile de imunizare a nou-născuților.

Am lucrat în domeniul sănătății și înțeleg foarte bine cât de importantă este administrarea unor vaccinuri în primele zile și săptămâni de viață ale unui copil. De această schemă va depinde starea de sănătate a acelor persoane pe tot parcursul vieții. Cred că este necesar ca Guvernul Grindeanu să îndrepte această carență sistemică în ce privește achiziția de vaccinuri pentru schema obligatorie de imunizare a copiilor.

Cred că este absolut necesar să se stabilească o formulă de finanțare multianuală pentru cumpărarea serurilor necesare.

Cred, de asemenea, că trebuie să redăm capacitatea de producție a Institutului Cantacuzino, care să producă măcar o parte din vaccinurile necesare.

Sunt convins că Guvernul Grindeanu va găsi o soluție legală pentru alocarea multianuală a finanțării necesare pentru achiziția vaccinurilor obligatorii la copii. Este o promisiune electorală a partidului pe care îl reprezint și sunt convins că Guvernul susținut de majoritatea parlamentară va duce la bun sfârșit acest angajament.

Vă mulțumesc.

Deputat Costel Lupașcu, Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani.

Mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Olteanu.

Vă rog.

prin alocări proporționale, ci investind mai mult în zonele sărace. Ei bine, stimați colegi, județul Vaslui primește 0,0035%, adică nimic. Ușoara creștere la drumuri județene și comunale nici măcar nu poate fi luată în considerare, având în vedere această gaură enormă.

În aceste condiții, a avea impresia că locuitorii județului Vaslui trebuie să fie mulțumiți este o sfidare la adresa lor. Ajutoarele pentru încălzirea locuinței sau fondurile pentru susținerea sistemului de protecție a copilului sunt obligatorii prin lege, nu reprezintă vreun favor, așa cum insinuează unii. În locul celor care promovează acest tip de discurs, mi-ar fi rușine să le transmit vasluienilor, și pe această cale, că sunt cei mai săraci și că vor rămâne așa, din cauza obtuzității guvernanților.

Stimați colegi,

Vasluiul – asistat social nu va ieși din această caracterizare decât în măsura în care vom avea și vom vedea investiții responsabile în infrastructură, nu texte populiste despre ajutoarele pentru încălzirea locuinței.

Stimați miniștri,

Modernizați și reabilitați infrastructura, legați județul Vaslui de vestul țării, și bugetul nu va mai fi apăsat de atâtea cheltuieli sociale!

Actuala abordare nu face decât să consolideze sărăcia și dependența față de bugetul central...

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Județul Vaslui – asistat social, o manipulare”.

Stimați colegi,

Am asistat, de la momentul prezentării proiectului de buget, la diverse interpretări ale acestuia. Una dintre ele privește modalitatea în care Executivul a avut în vedere repartizarea fondurilor la nivel local. În acest sens, apreciez că, de multe ori, dezbaterea a luat o turnură cu totul surprinzătoare, manipulatoare aș putea spune, și mă întreb, cu privire la aceste interpretări: _cui prodest_ ? În niciun caz locuitorilor vizați.

Astfel, am aflat, ca locuitor al județului Vaslui, că ocupăm locuri fruntașe în diverse topuri ale alocărilor, iar acest fapt ar trebui nu doar să ne consoleze, ci să ne ofere chiar satisfacție. De pildă, suntem în topul celor care primesc fonduri din sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate, bani care merg spre sistemul de protecție a copilului, bani care merg spre învățământul special sau pentru asistența persoanelor cu dizabilități, inclusiv pentru plata asistenților personali. Ni s-a atras atenția inclusiv asupra banilor primiți prin programele naționale „Cornul și laptele” sau „Mere în școli”. Am văzut diverse sublinieri cu privire la sumele alocate pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinței sau, pur și simplu, pentru plata personalului din învățământ.

Vreau să atrag atenția că toate cele menționate nu reprezintă altceva decât respectarea legii, și nimic mai mult. Atunci când Vasluiul este ras de pe hartă în ceea ce privește investițiile în infrastructură, ni se atrage atenția că sunt alocați totuși niște bani, în condițiile în care aceste sume sunt obligatorii, nici măcar Guvernul PSD neputându-le bloca.

Având în vedere populația județului și valoarea totală a obiectivelor de investiții derulate de Ministerul Transporturilor, județul Vaslui ar fi trebuit să primească aproximativ 100 de milioane de euro, asta fără a lua în considerare faptul că decalajul față de regiunile bogate nu se recuperează

Vă rog să finalizați expunerea. Mulțumesc.

...iar modalitatea în care au fost respinse inițiativele de dezvoltare a infrastructurii în zonă mă face să cred că totul e o politică programată de sărăcire continuă a celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene.

Vă înșelați grav dacă aveți impresia că vasluienii sunt români de categoria a doua, iar destinul lor e să stea cu mâna întinsă, pentru că așa vrea puterea politică.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Mihaela Huncă.

Este?

Da.

Vă rog.

Doamnă președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Obiectul declarației politice este „Implicarea autorităților locale pentru premierea olimpicilor”.

Am depus în Parlament un proiect de lege care privește implicarea autorităților locale în asigurarea fondurilor pentru premierea elevilor care participă la olimpiadele și concursurile școlare județene.

Prin această propunere legislativă doresc ca toate consiliile județene să aloce finanțare de la bugetul local și pentru acordarea premiilor copiilor care participă la competițiile școlare locale, și nu doar la organizarea și desfășurarea concursurilor care au loc în fiecare an. Proiectul prevede ca valoarea distincțiilor să se stabilească în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de fiecare consiliu județean în parte.

Am luat decizia de a realiza această inițiativă întrucât, din experiența pe care am avut-o la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, am constatat că de fiecare dată am fost în imposibilitatea de a acorda premii pe măsura rezultatelor excepționale pe care le-au obținut elevii din județul Botoșani. Niciodată nu am avut fonduri suficiente pentru a premia toții copiii care meritau acest lucru.

Cred că trebuie să învățăm să ne respectăm și să încurajăm valorile noastre care pot face performanță.

Prin premierea elevilor care au cele mai bune rezultate, vom stimula și motiva din ce în ce mai mulți tineri să învețe și să se pregătească foarte bine pentru ceea ce va urma după școală.

Obiectivul nostru, al Partidului Social Democrat, este ca fiecare român, indiferent de venituri sau de locul în care trăiește, să aibă acces la toate formele de învățământ, începând de la cel preșcolar până la cel universitar.

De aceea, vă cer sprijinul dumneavoastră pentru a susține inițiativa legislativă prin care consiliile județene pot să se implice direct în finanțarea premiilor acordate de unitățile de învățământ și inspectoratele școlare județene elevilor care obțin rezultate deosebite la olimpiadele, concursurile și competițiile școlare organizate la nivel județean.

Vă mulțumesc. Mihaela Huncă, deputat PSD, Botoșani.

Mulțumesc și eu.

O să vă rog să închideți microfonul, doamna deputat. Din partea Grupului PNL, domnul deputat Dumitru Oprea.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Declarația politică are titlul „Influența ordonanțelor nr. 13 și nr. 14 asupra mediului de afaceri”.

În Programul de guvernare al PSD–ALDE, la capitolul „Politici macroeconomice, fiscalitate, buget”, este amintită, printre altele, și predictibilitatea, astfel încât companiile să știe, pentru următorii 5 ani, măsurile economice care le vizează. În schimb, predictibilitatea este total contrazisă de acțiunile iresponsabile ale guvernării actuale.

Atât investitorii străini, prin vocea Consiliului Investitorilor Străini, cât și o parte a reprezentanților comunităților de afaceri din România, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care Executivul României a încercat să modifice codurile penale. Asta pentru că schimbările legislative făcute peste noapte, dedicate intereselor anumitor persoane, influențează negativ mediul de afaceri. Cine mai investește într-o țară în care Guvernul dezincriminează infracțiunile grave? Dar dacă se hotărăște să se facă tot peste noapte o naționalizare?

Mediul de afaceri are nevoie de reguli clare, care, odată stabilite, să fie valabile pe termen lung, cel puțin 5-10 ani. În afaceri este nevoie de predictibilitate, de transparență a procesului legislativ. Doar astfel se poate câștiga încrederea investitorilor, care, odată afectată, presupune un efort substanțial și de durată pentru redobândirea ei, cu impact major asupra dezvoltării economice și accesului la surse ieftine de finanțare.

În contextul economic mondial, România are o și mai mare nevoie de obiective clare, de stabilitate și de

respectarea principiilor statului de drept și ale economiei de piață. Toate acestea sunt elemente esențiale pentru mediul nostru de afaceri, încă în formare, pentru creștere economică pe termen lung, care să se reflecte în bunăstarea românilor. Deputat PNL, profesor Oprea.

Mulțumesc frumos. Opriți și microfonul.

Doamna deputat Natalia Intotero, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarație politică: „Ziua internațională a limbii materne”. Ziua de 21 februarie are o semnificație cu totul aparte, fiind o sărbătoare respectată în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică, culturală, precum și multilingvismul.

În Conferința Generală UNESCO din 17 noiembrie 1999, 21 februarie a fost proclamată Ziua internațională a limbii materne.

În 2000, Ziua internațională a limbii materne a fost celebrată pentru prima dată de către Organizația Națiunilor Unite. Prin intermediul acestei zile, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecția și revigorarea bogăției diversității culturale.

De altfel, potrivit UNESCO, în cazul în care nu avem în vedere implementarea de politici lingvistice coerente, jumătate din cele 6.000 de limbi vorbite astăzi vor dispărea până la sfârșitul acestui secol.

Limba maternă este cea care păstrează istoria, tradiția, precum și cultura unui popor. De aceea, noi respectăm limba maternă a tuturor etnicilor care trăiesc în România.

În aceeași măsură, este important ca românii noștri plecați peste hotare să nu-și uite limba maternă. Doresc să mulțumesc, și, deopotrivă, să salut efortul pe care Guvernul României îl realizează susținând proiecte prin care copiii românilor plecați din țară pot învăța limba maternă.

Limba maternă rămâne – pentru mine cel puțin – limba în care spunem primul cuvânt – „mama”.

Limba maternă este firul nesfârșit care ne leagă de acasă, de cei dragi, de familie, oriunde am fi plecați vremelnic prin lume.

Limba maternă este comoara cea mai de preț a unui popor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Petru Movilă. Vă rog.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Stimați colegi parlamentari de Iași,

Sunt membru al Camerei Deputaților de 12 ani și niciodată nu am asistat la un asemenea circ. Ce s-a întâmplat la votarea bugetului, când s-a votat un buget total nerealist, populist și asumat într-un moment foarte greu pentru țară de către acest nou Guvern, nu am mai văzut niciodată.

Un buget în care România nu este compusă decât din partea de vest și cea de sud a țării și, de aceea, întreb: unde este Moldova, stimați colegi? Unde sunt investițiile majore promise pentru Iași? Ați venit din 4 în 4 ani și ați promis marea cu sarea. Însă imediat după ce au trecut alegerile v-ați lepădat de unul dintre cele mai importante bazine de vot ale PSD-ului. Măcar dintr-o doză de bun-simț și respect față de alegătorii care v-au adus aici, în această sală, ați putea să mai alocați un procent în plus pentru modernizarea drumurilor județene. Ca să ajungă să vă voteze ieșenii, nu de altceva.

## Stimați colegi din PSD,

## Stimate domnule președinte,

Vă provoc să discutați cu cei din Guvernul de anul viitor să aloce fix atâția bani pentru județele pe care le reprezentanți câți s-au alocat anul acesta pentru Iași. Nu cred că o să vă placă ce vedeți. Unul dintre cele mai mari județe din țară a primit cei mai puțini bani, mai puțini decât șase județe din Moldova și de șapte ori mai puțini decât Teleormanul.

Unde este autostrada Iași–Târgu Mureș? Unde este alocarea de fonduri pentru studiul de fezabilitate atât de necesar pentru demararea acestui proiect? Acum câțiva ani, colegii dumneavoastră, Victor Ponta și Dan Șova, deja îi tăiau panglica. Anul acesta nici măcar promisiuni nu am avut, ci doar explicații de genul că există o filă nepublicată a bugetului. Țineți filele din buget acasă, pe oala de smântână, și le scoateți când vine cineva de la Iași să vă întrebe de proiectele atât de necesare nouă?

## Domnilor colegi,

Ce să mai vorbim despre bugetul pe care tocmai l-am votat, buget unde amendamentele s-au votat precum ouăle domnului Năstase?! Ați învățat să numărați pe viitorul ieșenilor, pe seama unor investiții de care depind sănătatea, educația și accesul la un trai decent pentru mai bine de 770.000 de cetățeni ai acestei țări.

Ați dat gir unui buget cu un deficit bugetar la limita de 3% din produsul intern brut, într-o perioadă când economia oricum crește. Asta înseamnă că ați lăsat România fără nicio marjă fiscală și bugetară la următoarea criză economică. Sunteți pregătiți să vă asumați o serie de măsuri dure, așa cum au fost cele din anul 2010?

Consiliul Fiscal ne confirmă că o astfel de situație corespunde unei politici fiscale prociclice, ce apasă pe accelerație în fază de expansiune, când economia ar crește oricum. Ați creat premisele necesității adoptării de măsuri de ajustare structurală, în condiții de recesiune, o experiență prin care România a trecut deja.

## Stimați colegi,

Vă invit la o lecție de geografie, să aflați, din nou, unde este Moldova și, în special, Iașiul. Poate în acest fel vă redescoperiți țara și aflați că mai există și alte județe în afară de Teleorman, Dolj și București.

Să aveți o zi la fel de bună ca a unui ieșean care circulă în fiecare zi pe drumul județean Iași–Țibănești!

Deputat Petru Movilă, Circumscripția nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Mai avem timp pentru o singură declarație politică și o să încheiem cu doamna deputat Tamara Ciofu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Obiectul declarației politice de astăzi: „Guvernul Grindeanu și majoritatea parlamentară PSD–ALDE au măsuri clare prin care oferă tinerilor o perspectivă pentru dezvoltarea lor în România”.

Tinerii nu-și pot dezvolta cariera dacă nu sunt susținuți prin programe speciale pentru ei.

De aceea, noi avem prevăzute în programul de guvernare, și au fost alocate, fonduri în bugetul acestui an pentru aplicarea primelor măsuri prin care să le oferim tinerilor o perspectivă de dezvoltare în România, și nu în alte țări.

Programul de guvernare PSD–ALDE prevede ca în trimestrul II al acestui an să fie aplicate proiectele pentru tineri prin care aceștia să-și însușească o profesie.

În acest an vor fi promovate măsuri prin care persoanele cu vârste între 16 și 24 de ani vor beneficia de programe de ucenicie pentru învățarea unei meserii, iar absolvenții de studii superioare care au între 20 și 24 de ani vor putea efectua stagii de pregătire pentru experiența profesională.

În același timp, în proiectul de guvernare se prevăd măsuri specifice pentru integrarea tinerilor pe piața muncii, prin internshipuri și programe tip „pasarelă”.

În prezent este în vigoare Legea nr. 335/2013, care reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenții de facultate, în scopul asigurării tranziției acestora de la sistemul de educație la piața muncii, dar și Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

Cu toate acestea, conform studiilor recente realizate cu privire la piața muncii din România, unul din cinci tineri români între 15 și 29 de ani nici nu învață și nici nu lucrează. Unul din cinci tineri sub 25 de ani este șomer, 1,5 milioane de tineri români sunt în risc de sărăcie și 70% dintre ei nu își permit să facă credit pentru o locuință.

Având în vedere nevoia de a păstra în țară tinerii profesioniști și de a crea locuri de muncă calificate și bine plătite, vă solicit ca, împreună cu reprezentanții Guvernului, să realizăm un grup de lucru la nivelul comisiilor parlamentare, pentru a fundamenta și a pune cât mai rapid în aplicare toate programele din programul de guvernare votat de români prin care le garantăm o perspectivă atât absolvenților de liceu și școli de meserii, cât și celor cu studii superioare.

Țara noastră a fost prea mult timp dezbinată, au fost certuri permanente între diferite segmente ale societății, între cei care lucrează la stat și cei din zona privată.

Consider că a sosit timpul să avem coeziune între români și solidaritate între generații, iar în Parlament să colaborăm pentru a susține politic toate măsurile prin care să le garantăm tinerilor români un loc de muncă sigur și un salariu decent, soluții pentru a-și achiziționa locuința, care să le permită să-și întemeieze o familie și acces la servicii publice de calitate.

Respingem categoric orice tentativă de dezbinare între cei care trăiesc la sat și cei care trăiesc la oraș, între cei bogați și cei săraci sau între simpatizanții unui partid și cei ai altui partid.

Pe noi, cei de la PSD, ne interesează să asigurăm o viață demnă pentru fiecare român, fie că e angajat sau antreprenor, tânăr absolvent sau pensionar, profesor sau medic, inginer sau economist.

România suntem toți și e important să fim uniți, ca români. Vă mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi. Vă mulțumesc.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Domnule Ciolacu, vă rog să veniți puțin până la prezidiu! Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 328 de deputați, și-au înregistrat prezența 155 de colegi.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

Programul de lucru pentru astăzi: 10.00–14.30 – dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingere... și ceea ce s-a aprobat azi în Biroul permanent... vă rog... mă iertați, domnule deputat. Cred că puteți să mă iertați. Mulțumesc. Pauză până la votul final, în funcție de cum stabilesc liderii, vot final, ședința Biroul permanent, la încheierea ședinței de vot final.

Pe ordinea de zi, avem la punctul 1 informarea privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților. La punctul 2 al ordinii de zi, avem validarea unui mandat de deputat.

Îl invit pe domnul deputat Ion Marcel Ciolacu, președintele Comisiei de validare, să prezinte raportul acestei comisii. Vă rog, domnule deputat..., domnule lider!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 9/2017, ca urmare a demisiei domnului Gâdea Adrian Ionuț, și, astfel, potrivit art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului și având în vedere lista supleanților, comunicată de Biroul Electoral Central, Comisa de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Gâdea Adrian Ionuț și propune validarea mandatului de deputat a doamnei Violeta Răduț, declarată

supleant la alegerile din 11 decembrie 2016, Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, candidat pe lista Partidului Social Democrat.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi de membrii comisiei. Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Obiecții, comentarii la raportul Comisiei de validare? Nu sunt.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct.

Votul va avea loc în ședința de vot final și tot atunci și depunerea jurământului.

3. Proiectul de hotărâre privind eliberarea din funcție a secretarului general al Camerei Deputaților, la cerere, ca urmare a pensionării.

Vă informez, stimați colegi, că la punctul 3 avem acest proiect de hotărâre, la cerere, ca urmare a pensionării, eliberarea din funcție a secretarului general al Camerei Deputaților.

Biroul permanent și Comitetul liderilor au hotărât, în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (2) din regulament, înscrierea pe ordinea de zi a plenului a acestui proiect de hotărâre, care a fost distribuit.

Vă rog, dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.

Pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? La preambul? La articolul unic? Nu.

Mulțumesc.

Dezbaterile fiind încheiate, merge la votul final.

La punctul 4 al ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind numirea secretarului general al Camerei Deputaților.

Biroul permanent și Comitetul liderilor au hotărât, în conformitate cu prevederile art. 251 din regulament, să propună numirea doamnei Silvia Claudia Mihalcea în funcția de secretar general al Camerei Deputaților.

Proiectul a fost distribuit.

Dezbateri generale? Nu.

Dezbateri pe articole. La titlu? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic?

Nu.

Încheiem dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Numirea va fi votată la votul final, cu buletine de vot. Facem comisia de numărare acum?

Pentru constatarea rezultatului votului, potrivit art. 123, constituim comisia de numărare și validare a votului, câte un reprezentant al fiecărui grup și cei doi secretari de ședință.

Vă rog, liderii..., domnule Ciolacu. Propuneri pentru Comisia de numărare și validare.

Vi-l propun pe domnul deputat Ciuhodaru Tudor.

Doamna Turcan sau... din partea Grupului PNL. Domnul Nicolăescu. O propunere pentru Comisia de numărare și validare, la numirea secretarului general.

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Mara Mareș.

Mulțumesc. Grupul USR. Domnul... mă iertați. O să mă obișnuiesc.

Din partea USR, domnul deputat Vlad Duruș.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Korodi... domnul Márton Árpád.

Din partea Grupului UDMR, îl propunem pe domnul Apjok Norbert.

Mulțumesc. Grupul ALDE. Domnul Avram.

Din partea Grupului ALDE, îl propunem pe domnul deputat Marius Surgent.

Mulțumesc. Domnul Tomac. PMP?

Faceți o propunere, că nu pot merge înainte cu ședința!

Din partea Grupului PMP, subsemnatul, Pașcan Marius.

Mulțumesc. Domnul Pambuccian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Colegii mei insistă să spun că-l propunem pe domnul Iulius Caesar, numai că eu o să spun că îl propun pe domnul Iulius Firczak. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Avem propunerile. Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Stimați colegi, chiar dacă sunt ședințe de dezbateri și sunt respingeri, vă rog să aveți cartelele pregătite tot timpul în aparate pentru vot. Și activate.

Da?

Putem vota? Vă rog. Vot pentru? Votați! Mă scuzați... Pentru comisia de numărare...

108 pentru, o abținere, un coleg care nu votează. Cu majoritate, a fost aprobată componența nominală a comisiei.

Am încheiat dezbaterile.

Vom avea vot secret, cu buletine de vot, în timpul ședinței de vot final.

Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile de la punctul 53, cu respingeri. 53. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, Pl-x 200/2016.

Dacă din partea inițiatorilor...? Nu.

Comisiile? Juridică sau pentru finanțe. Domnul Badea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Avem un aviz negativ al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

În ședințele reunite care au avut loc, în urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea art. 5, cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece modificările propuse nu sunt conforme cu principiile care au stat la baza elaborării Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar, privind introducerea sistemelor moderne de plată, și anume acelea de întărire a disciplinei financiare și de combatere a evaziunii fiscale.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Raport de respingere. Inițiativa merge la votul final.

54. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, Pl-x 217/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Comisia juridică.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ propunerea legislativă. Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă. Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 10/2001, intervențiile legislative vizând scutirea de la plata impozitului pe clădire și terenul aferent a proprietarilor care și-au renovat sau reabilitat imobilele retrocedate, timp de 5 ani.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Respingere. Vot final.

55. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, Pl-x 280/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică sau Comisia pentru apărare? Vă rog.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 65, în sensul stabilirii unor reguli mai stricte în ceea ce privește utilizarea armelor sau dispozitivelor neletale destinate agrementului și tirului sportiv, și anume folosirea acestora „doar în spații destinate sportului, respectiv baze sportive sau poligoane special amenajate pentru aceste activități”.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat negativ propunerea legislativă, cu unanimitate de voturi.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a inițiativei legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Ciuhodaru.

Propunerea legislativă are la bază o idee bună și este o situație cu care ne confruntăm adesea în serviciile de urgență, unde apar multe accidente produse de utilizarea defectuoasă a acestor arme neletale.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc faptul că există reglementări în legislație care, dacă ar fi aplicate corespunzător, ar reduce numărul acestor accidente.

Cred că aici poate exista o întreagă discuție și trebuie în continuare găsite soluții pentru ca astfel de accidente legate de air ball, softball, paintball pe care le tratăm în serviciile de urgență să nu se mai repete.

Din punctul de vedere al soluției legislative, nu este cea mai fericită variantă. Și îi rog pe membrii Comisiei pentru apărare, care se pricep mai bine decât noi la aceste reglementări, să găsească o soluție.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Raport de respingere. Vot final.

56. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, Pl-x 90/2016. Inițiatorii? Nu.

Domnul Solomon. Domnul Solomon, Comisia pentru muncă și protecție socială.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 112 alin. (1) și a art. 113 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în sensul ca fiecare angajator să stabilească, împreună cu angajatul, norma timpului de muncă, aceasta putând fi și de 10 ore pe zi, cu respectarea numărului de 40 de ore pe săptămână, timp de 4 zile, cu 3 zile de repaus.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în ședința din 14 martie 2016. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Dezbateri generale? Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc frumos, domnule vicepreședinte.

Poziția Partidului Național Liberal va fi de abținere la această lege, întrucât prevederile din cadrul acestei legi pot fi aplicate fără să fie nevoie de un act normativ distinct. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale dacă mai sunt? Nu.

Raport de respingere, vot final. 57. Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua comunităților defavorizate afectate de sărăcie, Pl-x 63/2016.

Inițiatorii? Nu.

Comisia pentru administrație sau Comisia pentru muncă? Domnul Solomon.

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare proclamarea zilei de 1 septembrie – Ziua comunităților defavorizate afectate de sărăcie.

Cele două comisii propun respingerea inițiativei legislative, din mai multe considerente, principalul fiind că deja există o zi internațională pentru eradicarea sărăciei, pe 17 octombrie, sărbătorită la nivel mondial încă din 1993.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Avem raport de respingere. Vot final.

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale... Mă scuzați! Vă rog, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL susține respingerea acestui proiect de lege. Statul trebuie să ia măsuri concrete de ordin executiv prin care să combată sărăcia și excluziunea socială. Nu avem nevoie de încă o zi în care oamenii necăjiți din această țară să fie umiliți. Acești oameni trebuie ajutați prin măsuri concrete.

Considerăm această propunere legislativă o invitație nefericită la etalarea necazurilor. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Domnul Solomon.

O simplă citire a expunerii de motive v-ar fi scutit de astfel de remarci, aici, la tribuna Parlamentului. Este o inițiativă izvorâtă dintr-un proiect european de la nivelul unei unități de învățământ, un liceu din municipiul Ploiești, care, fiind în vizită la Parlament, au fost și în vizită la Administrație, la Muncă. Unii colegi de-ai noștri, printre care și eu, ne-am angajat în fața acelor copii să inițiem această lege.

N-o doriți, nu-i nicio problemă, dar să veniți aici și să vă lamentați în permanență cu sărăcia, pentru care n-ați făcut nimic cât ați fost la guvernare..., eu aș zice s-o lăsați așa.

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.

58. Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, PL-x 251/2016.

Inițiatorul?

Nu.

Comisia pentru administrație sau Comisia pentru muncă? Domnule Solomon, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, în sensul introducerii condiției înscrierii copilului într-o unitate de învățământ preșcolar și eliminării restricțiilor de vârstă stabilite inițial pentru acordarea stimulentelor educaționale.

A fost adoptată de Senat.

Întrucât prin Ordonanța nr. 14/2016 această problemă s-a reglementat, inițiativa a rămas fără obiect.

Prin urmare, comisiile propun respingerea proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Intervenții? Nu. Mulțumesc.

59. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53 din 2003 – Codul muncii, Pl-x 240/2016.

Inițiatorii?

Vă rog, doamna Cherecheș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă am inițiat-o ca să clarifice o situație de care se lovesc companiile care folosesc munca în schimburi. A fost generată de interacțiunile pe care le-am avut cu operatori economici care s-au plâns că, în urma interpretării diferite, pe articole de lege din Codul muncii, au fost amendați; au dat în judecată ITM-ul care i-a amendat și au câștigat. Și, atunci, se impunea o anumită clarificare pentru corelarea unor articole de lege și, în acest fel, toată lumea și toate ITM-urile, toți inspectorii să interpreteze legea în mod unitar.

Este vorba de faptul că programul de lucru al unor agenți economici care folosesc munca în schimburi de 12 cu 24 poate diferi de perioada orară a zilei. Adică schimburile pot începe și se pot termina la ore diferite în cadrul celor 24 de ore ale zilei.

Și este vorba de clarificarea repausului săptămânal, care înseamnă 48 de ore plus repausul zilnic de 11 ore, dar care nu are exact aceeași perioadă, adică nu începe întotdeauna de vineri seara, de la ora 19.00, ci poate să înceapă și de sâmbăta dimineața, de la ora 7.00.

Și clarificarea pe care eu am făcut-o este în conformitate cu Directiva 2008/88 a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, pentru că în art. 5, care se referă la repausul săptămânal, în această directivă, ni se spune că statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze în cursul unei perioade de 7 zile de o perioadă minimă de repaus neîntrerupt de 24 de ore.

Eu de fapt defineam repausul săptămânal de 48 de ore și mă refeream doar la intervalul în care acest repaus săptămânal se realizează.

În cadrul comisiei am avut reprezentanți ai Ministerului Muncii – la Comisia pentru muncă, unde mi-am susținut inițiativa –, care mi-au spus că nu este necesară această clarificare. Este evident, susțin, doar că nu ar avea rost să facem modificare legislativă. Și au promis că vor trimite o circulară către toate ITM-urile din țară, pentru a clarifica această interpretare.

Sunt foarte curioasă, încă nu mi-a ajuns la cunoștință că s-ar fi emis această circulară. Dar mă bucur că totuși au înțeles necesitatea clarificării.

Cu toate acestea, văd că inițiativa are un raport de respingere. Însă, bineînțeles, eu voi vota pentru, adică împotriva respingerii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat. Comisia? Domnul Solomon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 53 – Codul muncii, în sensul ca prelungirea duratei normale a timpului de muncă – peste 40 de ore pe săptămână – să se facă cu condiția ca media orelor de muncă, calculate pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 40 de ore pe săptămână.

De asemenea, inițiativa legislativă redefinește sintagma „repaus săptămânal” ca fiind „orice perioadă de timp compactă de 48 de ore consecutive, de la ora încetării programului de lucru în săptămâna curentă până la ora începerii programului de lucru în săptămâna următoare”. În aceste situații, repausul săptămânal urmând a fi stabilit pentru diferite categorii de salariați prin regulamentul de ordine interioară, contractul colectiv de muncă sau fișa postului.

Legea face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în 25 aprilie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea inițiativei, întrucât, potrivit prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, adoptată în temeiul art. 137 alin. (2) din Tratatul Comunității Europene, sunt stabilite măsuri pentru îmbunătățirea mediului de lucru, cu scopul de a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor.

Astfel, timpul de lucru săptămânal trebuie să fie limitat prin dispoziții legale de reglementare și administrative sau prin convenții colective ori acorduri încheiate între partenerii sociali, iar durata medie a timpului de muncă pentru fiecare perioadă de 7 zile să nu depășească 48 de ore.

Totodată s-a apreciat că redefinirea noțiunii de repaus săptămânal este de natură a aduce atingere dreptului angajatorului de a organiza programul de lucru în acord cu activitatea desfășurată, în condițiile în care dispozițiile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 instituie o excepție referitoare la munca în schimburi, respectiv se prevede că în cazul muncii în schimburi repausul nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog, domnul... V-am văzut, domnule profesor, v-am văzut.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Eu cred că trebuie să punem în discuție o chestiune procedurală și care ține și de principii. Am avut și ieri, și astăzi proiecte legislative din legislatura trecută. Unele chiar mai vechi. Am avut ieri un proiect din 2010, dintr-o guvernare anterioară.

Ei bine, astăzi preluăm și expunem argumente ale comisiilor din Legislativul trecut. Și proiectul de față are raportul comisiei din 2016. Nici n-a mai fost parcurs de actualele comisii. De actualele comisii din actualul Legislativ.

Prin urmare, eu mă întreb: nu este firesc să votăm în cunoștință de cauză? Mai ales în situații ca proiectul anterior...

Proiectul anterior, cu învățământul preșcolar, avea aviz favorabil de la Guvern. Ni se spune astăzi că a fost transpus într-o altă hotărâre a Guvernului. De acord, dar cât din ce s-a cuprins în proiectul respectiv a fost transpus? Adică mi se pare firesc să votăm în cunoștință de cauză, pe baza unor analize actualizate și în deplin temei.

De aceea, eu vă solicit, stimați colegi, să nu votăm pe bandă rulantă, ci, pur și simplu, să reluăm în dezbaterea actualelor comisii aceste proiecte.

Vă mulțumesc.

Domnul Oprea.

Îi reamintesc colegului meu Marius Pașcan că am avut, în istoria îndepărtată a legiferării, o propunere legislativă de dinainte de 1989 privind statutul clădirii „Casa Poporului”. Aceasta a fost procedura. Asta vreau să spun. Deci nu contează că... 2010 este foarte acum.

Doi. Pe procedură. Dacă tot am ajuns aici, vă rugăm, apelați la stafful Camerei Deputaților, să vă dea față către sală și să dea față sălii. Ați pus aceste două ecrane cât cinematograful sătesc de pe vremuri și zău că aveți fețe plăcute. Și Camera Deputaților, din partea cealaltă, are o altă față, dacă n-ați pune cele două ecrane mărețe care să vă ascundă. Și, cu aceasta, îmi cer scuze.

Revin la ceea ce se discută și a fost prezentat și de președintele Comisiei pentru muncă, domnul Solomon. Iar noi facem un apel, nu la politicieni, ci la antreprenori din toate domeniile: uniți-vă! Pentru că, de fapt, este o libertate lăsată antreprenorilor, pe cadrul național și pe cadrul european, când dumnealor, prin regulamente de ordine interioară, prin regulamente, prin contractul individual de muncă, pot să facă lucruri care să respecte toate legile, dar să le fie și dumnealor în folos, și angajaților.

Nimeni nu vrea să ucidă oameni, ci se dorește o libertate de gândire, astfel încât economiei europene și românești să-i meargă mai bine.

Noi nu vom fi de acord cu respingerea.

Am înțeles, domnule deputat. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu sunt. Vot final.

60. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, Pl-x 205/2015. Inițiatorii? Comisia pentru muncă?

Mulțumesc, domnule președinte. Raport suplimentar asupra Pl-x 205/2015

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 141 din Legea nr. 53/2003 cu două noi alineate, în scopul creării posibilității ca și celelalte categorii de angajatori în afara celor care conduc o activitate ce nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității să-și poată desfășura activitatea în zilele de sărbătoare legală, în baza unei informări adresate inspectoratelor teritoriale de muncă pe raza cărora au puncte de lucru sau activități declarate.

De asemenea, se preconizează acordarea unui spor de 100% aplicat la salariul de bază pentru fiecare oră lucrată sau acordarea de ore suplimentare, ore libere plătite, echivalent al dublului orelor lucrate, în următoarele 30 de zile, pentru salariații care desfășoară activități în zilele de sărbătoare legală.

Se menține soluția de respingere a propunerii legislative. Legea face parte din categoria legilor organice. A fost respinsă de Senat în 4 martie 2015. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputați din totalul de 33 de membri. A participat, de asemenea, secretarul de stat Daniel Botănoiu.

S-a hotărât, cu majoritate de voturi, o singură abținere, respingerea acestui proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Vot final. Sunt?

Vă rog, domnule Tinel.

Domnule Tinel, eu am întrebat și am stat...

Ați întrebat, dar nu ne vedeți, domnule președinte. Și secretarii sunt timizi, să știți. De aceea nu...

Dacă ați da la o parte ecranele acelea ne-ați vedea. Vedeți numai ce... vă interesează.

Dacă dumneavoastră ați fi atent când întreb eu dacă sunt dezbateri generale, și nu să spuneți după două minute, aș vedea.

Da. Păi nu, eram cu mâna sus...

Lăsați ecranele, vă rog.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

Păi nu, dar vă incomodează, să știți, și culmea e...

Vot final.

61. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, PL-x 208/2016.

Inițiatorii?

Nu.

Comisia pentru agricultură? Domnul Munteanu.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 19 aprilie 2016.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizele favorabile de la Comisia pentru buget și Comisia juridică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020.

Ședința comisiei s-a ținut în data de 20 septembrie 2016.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog, vă rog...

Vă rog să interveniți la dezbateri generale.

Domnule președinte de ședință, Păi mai multă transparență...

Da...

...și vizibilitate vă cer.

Aveți dreptate...

Proiectul acesta de act normativ, la momentul acela la care a fost inițiat, propus, era corect sau a fost corect fundamentat, pentru că el venea să modifice un act normativ intrat în vigoare – Ordonanța nr. 3 – în 2015, care obliga asociațiile de producători agricoli constituite în baza Legii nr. 26/2000 să se transforme în cooperative agricole sau grupuri de producători. Ce să-i faci? Are stânga aceasta o nostalgie extraordinară cu cooperativele acestea agricole de producție. Nu te lasă până nu te înregimentezi, neam.

Și noi spuneam atunci: domnule, lăsați-le să funcționeze. Spuneam în comisie. Și eram de acord cu inițiatorii, că ar trebui lăsate asociațiile acestea de producători să funcționeze așa cum s-au constituit ele, pentru că erau la început, încă nu prinseseră forma aceasta de finanțare, în așa fel încât să se dezvolte. Când vii dintr-o dată și spui: nu, te transformi în grup de producători, îi dai și termen, dacă nu, nu primești subvenție, e clar că apare acolo un talmeșbalmeș, nimeni nu mai știe ce are de făcut.

A venit Guvernul și a spus: sub nicio formă, de la 1 ianuarie 2016, nimeni nu primește – deci după 2 ani de finanțare, 2014–2015 erau oricum pierduți –, nu primește subvenție dacă nu se transformă în cooperativă agricolă. Ceea ce... eu întreb Guvernul, dar n-am pe cine să întreb: câte s-au transformat în cooperative agricole? Pentru că acesta era sen... Niciuna!

În loc să lăsăm textul, că era corect, Guvernul greșise și Parlamentul venea să îndrepte o greșeală, o eroare, a venit onor Guvernul și a spus: nu, voința noastră este aceasta.

Și eu cred că era corectă propunerea. Și ar fi propunerea corectă și acum. S-o rediscutăm, s-o întoarcem în comisie. Eu m-așteptam ca domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, care este și el inițiator al acestui text de lege, să vină și să spună: domnule, haideți s-o mai gândim o dată, s-o reîntoarcem în regim de urgență în comisie, s-o discutăm, pentru că nu e viabilă legislația pe care a adoptat-o Guvernul Ponta atunci.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal se va abține... la acest text de lege, pentru că noi spunem că ea ar fi trebuit mult aprofundată și discutată. Nu produce efecte textul de lege care este în vigoare acum.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

62. Propunerea legislativă privind completarea art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, actualizată, Pl-x 342/2016. Inițiatorii, dacă sunt? Nu.

Comisia pentru politică externă sau Comisia pentru apărare?

Doamna Intotero.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 30 alin. (3) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.

Prin această inițiativă se dorește instituirea unei noi excepții de la dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. b)–d), astfel încât minorii să poată călători însoțiți de unul dintre părinți sau de un însoțitor adult fără a fi nevoiți să prezinte declarația celuilalt părinte sau declarațiile ambilor părinți, atâta timp cât se face dovada dublei cetățenii.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru politică externă și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat propunerea legislativă în ședințe separate.

Potrivit art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, referitor la propunerea legislativă menționată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate de invitați, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative legislative, având în vedere următoarele considerente: adoptarea unei asemenea soluții legislative astfel încât minorii să poată călători însoțiți de unul dintre părinți sau de un însoțitor adult fără a fi nevoiți să prezinte declarația celuilalt părinte sau declarațiile ambilor părinți, chiar dacă se face dovada dublei cetățenii, ar putea crește riscul de expunere a minorului asupra unei situații de trafic.

Una din ipotezele care ar favoriza traficul de minori ar putea fi în cazul în care unul dintre părinți, prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate ori profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane..., din Codul penal, conform art. 211, coroborat cu art. 210 alin. (1) lit. a) și b), ar putea profita de propriul copil și l-ar expune traficului.

În unele cazuri de trafic de minori având ca modalitate de săvârșire exploatarea sexuală a rezultat că racolarea s-a realizat prin înșelarea de către traficanți a părinților sau a reprezentanților legali, astfel încât aceștia să își dea acordul pentru ca minorul să poată părăsi teritoriul țării însoțit de unul dintre membrii grupării ori pentru întocmirea actelor notariale necesare trecerii frontierei de stat a acestuia. Și, în acest caz, lipsa declarațiilor părinților minorului ar putea genera situații favorizante unei expuneri suplimentare a minorului asupra unei situații de trafic.

De asemenea, comisiile consideră că eliminarea acordului celui de-al doilea părinte ar duce la o îngrădire a drepturilor și libertăților părintești.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Ciuhodaru. Dezbateri generale, da?

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt convins că inițiatorii au avut în intenție simplificarea acestor proceduri, dar uneori și drumul spre iad este pavat cu bune intenții.

Pe de o parte, sunt limitate drepturile fiecărui părinte și, în acest context, nu putem fi de acord cu acest proiect de lege, iar, pe de altă parte, este deschisă calea spre traficul de minori.

În aceste condiții, susținem respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu; vot final.

63. Propunerea legislativă pentru reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei „Istorie” în învățământul preuniversitar, Pl-x 352/2016.

Din partea inițiatorilor? Domnul Gheorghe.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Acest proiect de lege l-am conceput, la momentul respectiv, ca un semnal de alarmă la adresa modului în care în sistemul românesc de educație sunt tratate o serie de materii, părerea mea, esențiale în formarea unui om. Și mă refer aici la istorie, dar este și cazul altor domenii de educație, cum ar fi: fizica, economia, filozofia, educația religioasă și multe altele, inclusiv geografia, chimia.

Din păcate, există o anumită tendință de marginalizare a anumitor științe și de ideologizare a învățământului românesc.

Consider că ora de istorie, în acest context, are un rol fundamental, pe lângă elementul științific și cultural, lucruri pe care nu le punem aici în discuție, în formarea individului ca un cetățean responsabil. Pentru că istoria reprezintă deopotrivă educație democratică și educație patriotică. Fără educație democratică și educație patriotică, noi nu putem avea o națiune care să fie cu adevărat responsabilă și care să aibă capacitatea de a-și autogestiona destinul cu bună știință și într-un mod evolutiv.

Din păcate, este foarte important ca și Ministerul Educației, în urma acestui semnal de alarmă pe care l-am tras prin această inițiativă legislativă, dat fiind faptul că atributul respectiv, conform legii, revine... atributul alcătuirii planurilor-cadru de învățământ revine ministrului educației naționale, prin ordinul de ministru, să ia în seamă acest apel pe care l-am făcut.

O țară care nu-și cunoaște istoria nu știe cine este, nu știe ce dorește și nu știe unde vrea să ajungă...

Mi se pare fundamental să gândim școala, să gândim educația într-un spirit al patriotismului și într-un spirit al respectului față de noi înșine și de trecutul nostru, ca națiune. Vă mulțumesc.

Doamna Gavrilă, comisia.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a citi materialul comisiei, intrând într-un dialog cu domnul deputat, aș vrea să spun că se poate face o pledoarie la fel de pătimașă pentru fiecare disciplină de studiu care înseamnă conturarea unui profil de personalitate, fie că vorbim de domeniul științific, de domeniul umanist sau artistic.

În al doilea rând, nu cantitatea este cea care face diferența, nu un număr de ore care să încarce și mai mult un demers curricular deja sancționat prin comparație cu toate cele europene, ci calitatea, relevanța conținuturilor, nu adăugând de fiecare dată alte și alte discipline – fie ele de curriculum obligatoriu sau opțional – rezolvăm formarea

elevilor, ci cred că țintele, profilul absolventului pentru fiecare nivel de studiu sunt mai importante. Există o filosofie de concepere a oricărui demers curricular.

Revenind la abordarea comisiei, este vorba deci de Propunerea privind reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei „Istorie”, Pl-x 352, și se referă la creșterea numărului de ore alocate studiului disciplinei Istorie în învățământul preuniversitar la un număr de minimum două ore pe săptămână la nivelul ciclului gimnazial și între două și patru ore în ciclul liceal, în funcție de profil. Totodată, se dorește introducerea disciplinei Istoria românilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în septembrie 2016.

În urma dezbaterii din septembrie 2016, comisia a propus, cu 13 voturi pentru, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: prevederile Legii educației, cu modificările și completările ulterioare..., prin aceste prevederi, planurile-cadru, programele școlare pentru discipline, modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se aprobă prin ordin al ministrului.

Potrivit prevederilor art. 66 din Legea educației, cu modificările și completările ulterioare, numărul de ore alocate disciplinelor de studiu este stabilit prin planurile-cadru de învățământ, se aprobă prin ordin de ministru al educației, cercetării și tineretului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățare.

Deci inițiativa excedează cumva cadrului legal. Asta nu înseamnă însă că nu putem să pornim totuși anumite dezbateri pe probleme curriculare, în cadrul Comisiei pentru educație, la care vă așteptăm cu opiniile dumneavoastră, în continuare, în noul mandat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Dezbateri generale? Domnul Zisopol.

Mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Propunerea legislativă face parte din categoria celor foarte dezbătute în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților.

De nenumărate ori am întâlnit astfel de propuneri legislative și, din păcate sau din fericire, cu același rezultat, deci cu un vot negativ.

În ceea ce mă privește, sunt de acord, în principiu, cu tot ceea ce a fost dezbătut și susținut în propunerea legislativă, lucruri care au fost menționate aici de președintele comisiei noastre, inclusiv cu introducerea Istoriei românilor, un număr mai mare de ore, dacă vreți dumneavoastră, cu un management educațional necorespunzător. Dar, cu toate acestea, noi nu avem în portofoliu, din punct de vedere legislativ, acest lucru, adică intervenția pe sistemul curricular, mărirea sau micșorarea numărului de ore, acesta fiind apanajul ministerului de resort, adică Ministerului Educației Naționale. În consecință, în conformitate cu legea, nici membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale nu pot susține această propunere legislativă pe care ne-am fi dorit-o. Vă mulțumesc.

Domnul Bichineț. Deschideți microfonul.

Cred că un sfert din parlamentarii din Camera Deputaților la origine sunt profesori. Unii dintre ei și-au păstrat catedrele, alții nu. Oricum, toți am trecut pe la școala generală, facultăți, masterate, doctorate.

Atunci când e vorba de curriculum, fiecare profesor dorește ca disciplina pe care o predă să aibă cât mai multe ore. Astfel, copiii ar trebui să aibă 50 de ore pe săptămână. Însă când este vorba de istorie, având în vedere greșelile care s-au făcut în ultimii 15 ani privind programa școlară, ar trebui ca toți să gândim că e necesar, și la școala generală, și la liceu, să se facă Istorie altfel.

Vă rog să verificați manualele alternative și veți afla noutăți extraordinare. Și vă dau două exemple: sunt mai multe ore alocate pentru Doina Cornea decât pentru Ștefan cel Mare; mai multe ore de istorie pentru Cristian Tudor Popescu decât pentru Mihai Viteazul, ceea ce este foarte grav.

V-aș propune ca la Comisia pentru învățământ, Comisia pentru cultură, oriunde, să pledăm cu toții pentru ca istoria neamului românesc să fie cunoscută, pentru că astfel copiii își vor cunoaște rădăcinile. Și maturii își pot redescoperi rădăcinile. Să știm unde suntem și încotro mergem.

Vă mulțumesc.

Domnul Solomon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca profesor de istorie, nu pot să nu remarc ideea bună a colegului nostru de la liberali. E drept, nu putem să o legiferăm astfel, ci poate doar să transmitem... și ar fi cazul să propunem chiar o declarație a Parlamentului către Ministerul Educației, să aibă grijă cei din minister, și mai ales cei de la comisiile de curriculum, ce istorie vor să învețe copiii noștri. Pentru că învățământ național fără istoria patriei, fără literatura și limba română și fără geografia patriei nu există. Restul pot fi oricum și oriunde la fel. Aceste trei elemente ale învățământului național sunt cele care ne dau nouă identitate și ne dau nouă, în acea unitate în diversitate, specificitate.

De aceea trebuie, înainte de toate, să cerem Ministerului Educației să revizuiască de urgență ceea ce se predă la școală elevilor.

Este inadmisibil ca în clasa a IV-a un copil să fie supus aceleiași programe, la fel ca un copil de clasa a VIII-a sau ca un copil de clasa a XII-a, când învață istoria neamului nostru.

Eu țin minte, când eram în clasa a IV-a, obiectul respectiv era centrat pe figurile importante ale istoriei naționale, nu pe tot felul de amestecuri de popoare. Ce să înțeleagă unul de clasa a IV-a ce sunt aceia migratori, care erau obiceiurile grecilor, care erau obiceiurile romanilor și așa mai departe?!

Din istoria patriei am ajuns să facem o mică parte de istorie a românilor într-un amalgam de acesta, al istoriei Europei, care nu cred că face bine ființei noastre naționale.

Dacă vrei să dezrădăcinezi un popor, dacă vrei să-l deznaționalizezi, predă-i Istoria în halul în care se predă de 10 ani de zile această Istorie la noi.

Și decăderea disciplinei a început nu din tăierea și reducerea orelor la disciplină, ci din schimbarea modului de a preda Istoria românilor, odată cu celebrul mandat al domnului Funeriu, care probabil numai interesele noastre nu le slujea.

Felicitări, dar trebuie făcut altceva!

Da.

Mulțumesc. Domnul Ciuhodaru.

Istoria românilor trebuie să ajungă o icoană printre disciplinele de studiu. Este vorba de ființa noastră națională.

Și voi susține orice demers prin care aceste lucruri vor fi făcute, în așa fel încât românismul să ajungă în prim-plan între ceea ce învață copiii români la școală.

Eu susțin un astfel de demers legislativ. Trebuie găsită o formulă. Pentru că lucrurile esențiale pentru noi – istorie, istoria românilor, geografie, educația pentru sănătate, noțiunile de prim ajutor – sunt aruncate deoparte, în locul lor fiind discipline de tipul Educație cibernetică, ca și cum mâine am fi ținta unui atac informatic la nivel de școală.

În al doilea rând, vorbesc la nivel parlamentar. Credeam că sub această cupolă se pot lua orice fel de decizii. Știam că legile se fac în Parlament. Iar dacă un ordin de ministru rămâne mai important și mai valoros decât o lege făcută de cei care au ajuns aici, dați-mi voie să pun sub semnul întrebării ceea ce mai înseamnă puterea legislativă în Parlamentul României.

Istoria trebuie să fie altfel apreciată. Și voi fi de fiecare dată un susținător al unui astfel de proiect de lege, indiferent din care parte a spectrului politic ajunge în Parlament. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Nu mai sunt... Domnul Tomac.

Domnule președinte, Stimați colegi,

N-aș fi intervenit dacă n-aș fi fost profesor de istorie. Sunt două chestiuni pe care vreau să le subliniez, și anume cred că se impune ca la Comisia pentru învățământ să existe o dezbatere serioasă pe acest subiect.

De ce pun accent pe acest element? Sunt două chestiuni care mă preocupă în mod special, de foarte mult timp. Ar trebui să nu mai discutăm superficial despre această chestiune și să cădem în capcana în care au căzut cei dinainte de 1989, când au folosit elementele de identitate în propaganda comunistă. Pentru că ne-au adus în situația în care... astăzi, pentru că nu știm să ne respectăm cum se cuvine elementele care definesc identitatea românească, în situația în care în capitala României, în București, nu avem, de exemplu, o statuie a celui mai mare român din toate timpurile, așa cum s-a prezentat la un moment dat, și mă refer aici la Ștefan cel Mare. Nu avem o statuie a lui Avram Iancu.

Deci există foarte multe elemente care definesc identitatea românească, pe care o tratăm superficial.

Imaginați-vă cum ar arăta Parisul fără o statuie a lui Napoleon sau, mai știu eu?, alte capitale importante europene.

Deci cred că ar trebui să existe o dezbatere deschisă și sinceră, la Comisia pentru educație, pe acest subiect, pentru că...

Vă mai spun un lucru important legat de istorie. Sunt unul dintre cei care au luptat dincolo de Prut, în Republica Moldova, ca statul să renunțe la propaganda sovietică și să revină Istoria românilor în școlile din Republica Moldova, lucru care astăzi este în pericol.

Dacă noi nu vom da tonul cuvenit legat de această problematică și nu vom trata în spiritul responsabilității, să știți că le vom da exemple proaste și celorlalți care luptă cu toată forța pentru a șterge identitatea românească acolo unde există mari comunități de români sau cum este situația din cel de-al doilea stat românesc.

Deci cred că acest subiect trebuie tratat cu multă responsabilitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu aș fi vrut să iau cuvântul, dar se pare că în Parlamentul României operează gândirea de tip renascentist, _uomo universale,_ oricine din sală se pricepe la orice.

Subiectele cele mai abordate sunt – observați prin propunerile legislative ce le avem săptămânal – sănătate, educație, buget, Cod fiscal și cam așa. Și toată lumea face propuneri.

Antevorbitorul meu, Tudor Ciuhodaru, voia să propună o perfuzie pentru ameliorarea educației, dar perfuzia aceea... era nemulțumit de faptul că îl încurcă legea.

Puteți schimba legea, dar, atâta timp cât ministrul are puterea aceasta, ministrul dă un ordin.

Haideți să schimbăm legea și să o dea Parlamentul, și să se ocupe și de strategia educației! Așa cum Comisia SRI operează la nivelul celor două Camere, de ce nu și problema educației să fie tratată așa? Dar propuneți schimbarea legii!

Altfel, vă spun, transformăm copiii, pentru care aveți cu toții preocupări, copiii, nepoții, într-un sac în care toată lumea îndeasă tot felul de cunoștințe.

Și gândiți-vă la un lucru: studenților de la licență nu ai dreptul să le pui mai mult de 22 de ore pe săptămână. Au fost 20 de ore până anul trecut, 20 de ore pe săptămână. Calculați câte ore au copiii de la învățământul primar și gimnazial și dacă mai e loc la fiecare disciplină să mai adauge fiecare câte o oră sau două. Îi distrugem.

Mai avem și after-school-ul, unde, de asemenea, copiii, într-o zi, au mai multe ore de muncă decât părinții lor.

Aici ducem educația, dacă fiecare propunem tot felul de discipline cu tot felul de bune intenții.

Dar lăsați-i pe aceia care diriguiesc școala să o facă. Și să venim cu propuneri, chiar de tip legislativ, dacă asta credem că este varianta. Dar gândiți-vă întâi la copii!

Da.

Mulțumesc, domnule profesor. Mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Mulțumesc.

64. Proiectul de lege pentru completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, PL-x 335/2015.

Inițiatorul?

Nu mai e parlamentar.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru administrație? Vă rog, doamnă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond, în vederea examinării și depunerii unui nou raport pentru proiectul de lege menționat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege în cauză are ca obiect de reglementare completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, în sensul interzicerii debranșării de la rețelele de distribuție a apei a utilizatorilor care achită contravaloarea serviciilor furnizate prestate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților menținerea raportului inițial de respingere a Proiectului de lege pentru completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt; vot final.

65. Propunerea legislativă privind acordarea cetățeniei române membrilor comunităților românești de pretutindeni victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice, Pl-x 189/2016.

Domnul Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă vizează satisfacerea unuia dintre acele elemente care țin de Strategia națională pe termen mediu și lung și care decurg din punctul 1 din Constituția României, care spune că România este stat național. În special mă refer aici la ceea ce înseamnă cele între 7 și 10 milioane de români care se găsesc în afara granițelor. Această lege, care dorește pur și simplu să acorde cetățenia extinsă românilor, este concentrată pe trei paliere, trei grupuri. În primul rând, ne referim la cetățenii români și urmașii cetățenilor români, indiferent de originea etnică, oameni care și-au pierdut cetățenia în urma rapturilor istorice – și ne referim aici, în primul rând, la tragedia reprezentată de Pactul Ribentropp–Molotov și cel de-al Doilea Război Mondial –, la membrii comunităților istorice din jurul României – și ne gândim aici, de exemplu, la românii din Timoc, în număr de 350.000, la românii din Bucovina și restul Ucrainei, în număr de 450.000, și la alte grupuri, precum sunt armânii și macedoromânii din Balcani, și apoi ne gândim, bineînțeles, și la reprezentanții vechii diaspore românești, care în ultimul secol au migrat în Europa Occidentală și în Statele Unite.

De aceea, acest element de păstrare a identității românești mi se pare esențial.

De asemenea, România, ca o națiune puternică, trebuie să-și valorifice capitalul simbolic, capitalul material, uman și cultural, reprezentat de diaspora românească și de comunitățile istorice de pretutindeni din lume.

Să ne gândim. Acesta reprezintă puntea și un colac de salvare pentru unele comunități care se află în pragul dispariției. Și există posibilitatea ca peste 100 de ani niciunul dintre urmașii tracilor de la sudul Dunării să nu mai vorbească un dialect românesc, indiferent dacă vorbim de românii timoceni sau vorbim de istroromâni, sau meglenoromâni, sau macedoromâni.

În continuare, este foarte important să nu uităm un alt aspect: elementul care ține de circulația și folosința a ceea ce înseamnă forța de muncă.

Vom vedea că va veni un moment în care vom avea de ales între a atrage imigranți care pot veni din țări cu un anumit potențial, îmi permit să spun, chiar terorist, din Orientul Mijlociu sau Africa, și aici am putea alege oameni care sunt mult mai apropiați de cultura noastră, de identitatea noastră și care vorbesc aceeași limbă și au aceeași origine și care trăiesc în țările din jurul nostru sau ai căror părinți și bunici au migrat din România pentru o viață mai bună în Europa Occidentală.

Să nu uităm că în Europa există mai multe legi de acest tip și sunt țări absolut respectabile pe mapamond care au legi, inclusiv... mult mai permisive decât ceea ce propunem noi în acest proiect de lege. Și mă refer aici la Israel, mă refer la Polonia, mă refer la Ungaria. De exemplu, Legea cu privire la cetățenia maghiară, o lege chiar mai avansată decât aceasta pe care o propunem acum, se aplică și are consecințe juridice inclusiv pe teritoriul României.

Așadar, nu înțelegem de ce această lege nu ar putea să funcționeze. Ea, bineînțeles, nu vizează, așa cum greșit s-a spus, din punctul de vedere al fostului Guvern și al fostului ministru al justiției, cum că ar provoca forme de discriminare.

Nu, nu provoacă o discriminare față de nimeni. De exemplu, românii basarabeni sau românii transnistreni au fost discriminați de regimul stalinist. Asta ar însemna că noi, pe undeva, acum, venim și discriminăm regimurile totalitare care au dus la aceste tragedii istorice, în urma cărora milioane și milioane de români au rămas în afara granițelor.

Cred că este foarte important să ne gândim că o treime din națiunea românească trăiește în afara granițelor.

Și este foarte important, dacă vrem să fim una dintre țările care au un cuvânt de spus în Europa și în lume, să-i avem aproape pe acești frați ai noștri, pe care vitregiile istoriei i-au ținut departe de noi.

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PNL, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Deci aveți...

Domnule Bichineț, numai o secundă, că am o propunere. Termen?

Două săptămâni.

Vă rog.

Avem propunerea Grupului parlamentar al PNL, retrimitere la comisie două săptămâni. Vot.

- 46 pentru, 73 împotrivă. A picat.

Domnule Bichineț... numai o secundă, că nu am cum să...

- nu am procedură... Vreți la dezbateri generale?

Păi știu, dar dumneavoastră ați venit, nu v-am chemat eu! Comisia?

Raportul Comisiei juridice.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor reglementări care să asigure un cadru legal pentru acordarea de urgență a cetățeniei române membrilor comunităților istorice românești de pretutindeni, indiferent de țara, regiunea ori continentul unde își găsesc domiciliul.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, membrii Comisiei juridice au ținut seama de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și de avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Bichineț. Dezbateri generale.

Intervin, domnule președinte, din două motive:

1. Să surprind apariția unui tânăr liberal foarte inteligent – lucru cum rar se întâmplă în Parlamentul României.

Vă felicit, prietene – îmi permit să spun așa, cred că suntem colegi de breaslă –, v-am urmărit la mai multe intervenții și cred că sunteți o promisiune, dacă nu veți fi dat afară de la liberali.

2. Al doilea motiv ce mă determină să intervin...

Domnul Nicolăescu se bagă și Domnia Sa în seamă, dar v-a trecut vremea...

Al doilea motiv este proiectul de lege în sine, care, chiar dacă este trimis la comisie, eu zic că este foarte bun. Stimați colegi,

Suntem cu toții români, sau o parte dintre noi; o treime din români trăiesc în afara granițelor țării, din diferite motive. Cel mai grav este că noi avem posibilitatea, prin eliminarea taxelor, să acordăm cetățenie tuturor românilor. Și vă rog să medităm la această chestiune. Duceți-vă la ambasada noastră, Ambasada Republicii Moldova în București, să vedeți ce troc, ce piață infectă este acolo, cum o anumită specie mai întunecată, așa, jecmănește basarabenii care vin în fiecare dimineață, cum pot și ei, de acolo, pentru a-și obține cetățenia. Noi stăm aici în condiții foarte bune. Am avut privilegiul să văd ce se întâmplă și în Voivodina sârbească, ce prigoană este împotriva celor care își spun români, ce pățesc preoții de acolo și eu cred că este momentul să luăm exemplul Ungariei, Ungaria care a acordat cetățenie tuturor maghiarilor din Transilvania și le-a acordat-o și românilor din Transilvania.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Sunteți trei de la minorități. Domnul Ganț. Doi maximum. Domnule Ganț, vă rog. Mai erau două cereri în spate...

Stimate domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Am decis, prin vot, să nu retrimitem la comisie, dar nu știu dacă am procedat bine, pentru că tema în sine e extrem de importantă, și n-am să mă refer la toate argumentele valabile, de altfel, ale inițiatorului. Dar e un aspect absolut îngrijorător care se manifestă, și anume lipsa acută de forță de muncă calificată pe care economia românească o reclamă. Dacă nu înțelegem faptul că sunt zone importante ale României, cu contribuții mari la produsul intern brut, către care se produc mutații de populație, pentru că nu mai există populație locală care să muncească, înseamnă că ignorăm realitatea.

Această gravă problemă economică trebuie să-și găsească rezolvarea, iar tendința demografică din România este negativă. Nici acest aspect n-are voie să fie ignorat, nu văd și nu s-au întâmplat în ultimii ani măsuri pentru compensare, pentru echilibrarea acestei situații demografice catastrofale pentru țara noastră.

În plus, e o practică europeană consacrată, multe state europene au astfel de legislație de încurajare a obținerii cetățeniei pentru conaționalii care nu locuiesc pe teritoriul statului respectiv.

Deci, abstracție făcând acum de verdictul pe care l-am dat – repet, în opinia mea, greșit – și de menținerea raportului de respingere, cred că ar trebui să fie o preocupare atât pentru Parlament, cât și pentru Executiv a găsi soluții pentru problemele semnalate de inițiator.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. La dezbateri generale? Domnul Márton Árpád.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Din start trebuie să vă spun – se poate verifica votul electronic –, eu am votat pentru retrimiterea la comisie a acestei legi. Și vă spun de ce. Această lege, așa cum este ea, nu poate fi adoptată. Deci, dacă rămâne așa, cu acest raport, cu acest text, atunci trebuie să fie respinsă, cel puțin din două considerente. Și a fost invocată chiar de doi oratori legea maghiară.

Vă mulțumesc, domnule deputat, că ați spus dumneavoastră ce doream eu să spun.

Legea maghiară nu leagă cetățenia de etnie. În momentul în care leg cetățenia de etnie este o discriminare etnică inacceptabilă. Și vă dau un alt exemplu: prin inițiativa dumneavoastră, un cetățean care și-a pierdut cetățenia românească, pentru că s-a dus în Israel și nu se consideră a fi român, nu poate dovedi că este român, nu are dreptul să-și redobândească cetățenia românească. Este bine pentru țară?

Nu cred.

Deci ar fi fost bine să fie reîntoarsă legea, ca această discriminare etnică să dispară.

Mai este acolo un articol, iarăși, problematic: cum poate și de unde să aducă persoana respectivă o hârtie prin care să dovedească că nu a fost condamnată pentru crime de război? De la cine să aducă așa ceva? De unde să aducă? Este inaplicabilă legea, pur și simplu, din această cauză. Unde este prezumția de nevinovăție?

Deci sunt câteva lucruri prin care această lege este inaplicabilă, deși noi susținem că ar trebui să avem o astfel de lege.

Ca atare, în mod evident, în forma pe care o are, legea respectivă nu poate fi adoptată.

Ca atare, eu, cel puțin, care am votat pentru retrimitere, voi vota împotrivă, pentru că este o lege discriminatorie în Europa de astăzi, inacceptabilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Tomac.

## Domnule președinte,

Și grupul nostru, al Partidului Mișcarea Populară, solicită să mai dăm un vot pentru retrimiterea la comisie, pentru că am avut în fața dumneavoastră doi vorbitori: domnul deputat Ganț, care reprezintă comunitatea germană din România și care reprezintă un model și ar trebui să reprezinte un model pentru noi, românii... De ce spun acest lucru? Pentru că, nu știu dacă dumneavoastră cunoașteți, peste hotarele României avem astăzi zeci de mii de profesori care predau în limba română și nu au niciun fel de suport din partea statului român, în condițiile în care toți cei care predau în limba germană din România se bucură de sprijinul statului german. Nu mai vorbesc de atenția pe care o acordă statul maghiar comunității maghiare din România.

Deci cred că ar trebui să dăm dovadă de mai multă responsabilitate și să retrimitem această lege la comisie, să o dezbatem cu multă atenție și să le oferim românilor care locuiesc fără voia lor peste hotare o șansă de a redeveni români și în acte.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule deputat, am avut o propunere, am votat-o, îmi pare rău.

Alte intervenții?

Termen?

## **Domnul Eugen Tomac**

**:**

Două săptămâni.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/1.III.2017

Vot. 56 pentru, 67 împotrivă. E același vot. Vă rog. Vă rog, știu că doreați să luați cuvântul, nu? Nu vă înțeleg nemulțumirea, domnule deputat.

Nu cu malițiozitate, dar v-a spus colegul, din păcate, din cauza ecranelor, nu se vede, iar colegii sfioși nu vă informează atunci când solicităm cuvântul.

Domnule deputat, haideți să lămurim pentru toți colegii. Așa cum domnul Daniel Gheorghe, domnul Tomac, domnul Márton Árpád și dumneavoastră... Cred că sunteți domnul Pașcan, da?

Da.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Am fost informat de domnii secretari – și sunteți înregistrat aici, vă văd aici – că ați cerut cuvântul. Nu v-am oprit cu nimic, doar că eram într-o cerere de retrimitere, că trebuia să

## Mulțumesc.

Vă rog să o întrebați pe colega dumneavoastră din dreapta dacă am cerut cuvântul înainte ca dumneavoastră să supuneți votului și atunci e OK. În regulă, nu e niciun fel de problemă de orgoliu, suntem la început de legislatură, așa că o să trecem peste inadvertențe.

Ceea ce doresc să vă spun este că v-aș ruga să citiți cu atenție observațiile și argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, care sunt de-a dreptul jignitoare pentru noi, ca români, în primul rând. Spre finalul acestui argument al Guvernului se spune că a recunoaște etnicii români din afara granițelor ar fi o procedură discriminatorie și oarecum preferențială pentru acei români.

Eu cred că proiectul colegului nostru nu venea în contradicție cu actuala lege a cetățeniei, ci venea în completare. Tocmai de aceea – pentru că și din punct de vedere demografic, și al populației, România se află într-un regres, și din punctul de vedere al natalității, negativ – eu cred că nu este rău să ne aplecăm cu foarte mare atenție asupra situației acestor români care doresc, adică o fac voluntar, fac această solicitare să devină cetățeni români. Iar actuala lege cred că este perfectibilă.

Ca principiu vă spun, stimați colegi, nu văd de ce atunci când se solicită reîntoarcerea în comisie, respectiv o reanaliză, suntem de principiu, cu o majoritate, în dezacord, adică suntem negativiști. La urma urmei, suntem Cameră decizională. Câtă vreme pornim de la un principiu că orice act normativ este perfectibil și că interesul nostru este ca legea să fie cât mai largă, favorabilă tuturor celor pe care-i reprezentăm, haideți să fim de acord, în principiu, fiindcă în comisie se vine cu argumente în plus și acest lucru nu face decât să valideze buna noastră credință și bunăvoință în a promova acte normative și chiar corectoare atunci când este cazul, când se simte nevoia unei completări.

De aceea, eu fac apel la buna dumneavoastră credință și, ca principiu, atunci când se solicită acest lucru, indiferent

din partea cui vine solicitarea, să acceptați să se întoarcă la comisie, mai ales în cazul unor proiecte în care noi suntem Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Am înțeles.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale la acest proiect de lege?

Domnul Vexler.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Am ascultat cu atenție intervenția colegului de la PMP și trebuie să fac o completare. Nu știu care sunt acele atacuri împotriva comunității românești din Voivodina. Întâmplarea face că viitoarea mea soție este din Voivodina și eu sunt de cel puțin șase ori pe an acolo și Dumnezeu mi-e martor că a fost întotdeauna o vizită impecabilă.

Doi. S-a menționat situația statului Israel. Respectuos, comparația nu se poate face, pentru că acolo este o lege a reîntoarcerii, total diferită, pe motive religioase, și nu etnice.

Trei. Trebuie să fiu de acord cu domnul Árpád, colegul nostru de la UDMR, care se referă la faptul că există unele prevederi care sunt complet inaplicabile și a menționat foarte bine cazul cetățenilor români care au plecat în Israel și, cu această ocazie, au fost obligați să renunțe la cetățenie.

Să-mi fie iertat, dar cum anume se poate face dovada că nu au acționat contrar intereselor statului român sau că nu au fost condamnați pentru genocid? Unde depui cererea? Cine ți-o aprobă și în ce formă?! Dacă există un răspuns, poate, dar eu acum nu l-am văzut.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Sistăm dezbaterile generale aici pentru acest proiect de lege.

Vă reamintesc...

Sunteți al treilea, domnule deputat, de la PMP, îmi pare rău.

## Domnule președinte, mulțumesc.

Subiectul cred că este destul de important și cel puțin declarativ și, cu mici excepții și aplicații practice, a fost susținut de toate guvernele României.

Cetățenii români din afara granițelor și în special cei din Republica Moldova au fost subiecte sau au făcut parte din teme majore ale României, fie că vorbim de instituțiile internaționale, fie că vorbim de relațiile bilaterale dintre România și Moldova.

Evoluția atitudinii statului român față de cetățenii Republicii Moldova este o evoluție pozitivă și, din acest punct de vedere, ca primul parlamentar român care și-a deschis cabinete în Republica Moldova, în 2007, pot să vă spun că de la programarea pentru obținerea cetățeniei pe internet – și dura un minut timpul de programare, pentru că mafia pașapoartelor românești, a actelor cetățeniei din Republica Moldova funcționa și statul român avea o imagine cât se poate de proastă în Republica Moldova. Astăzi avem consulate deschise la Bălți, la Ungheni, la Cahul, la Chișinău, avem acorduri interguvernamentale semnate de România și Republica Moldova, de sute de milioane de euro, prin care statul român și-a asumat angajamentul de a susține independența energetică, și nu numai, a Republicii Moldova.

Cred că este timpul să coborâm și la nivelul problemelor cetățenilor Republicii Moldova. Acest proiect de lege respins arată, de fapt, faptul că cel puțin punctul de vedere al Guvernului nu este decât demagogie, pentru că acest proiect de lege putea fi completat, puteam scoate lucrurile care nu se pot aplica, dar trebuia să arătăm că există o concordanță între declarațiile noastre, ale tuturor politicienilor, și practică.

Republica Moldova nu este o țară oarecare, nu este o relație oarecare. Am evitat chiar și noi, Parlamentul, să avem grup de prietenie cu Republica Moldova, am făcut delegații permanente, orice, numai să arătăm că Moldova este altceva pentru România, iar noi nu am fost capabili nici să recunoaștem veteranii armatei române, care și-au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor. Nu am fost capabili să micșorăm taxele consulare și am făcut bani pe reîntoarcerea românilor din Moldova acasă. Toate aceste lucruri să știți că vor costa, chiar dacă la nivel de principii generale toată lumea va lăuda și va iubi Moldova de la microfon.

Trebuie să facem lucruri clare, concrete pentru cetățenii Republicii Moldova. Foarte mulți dintre ei sunt cetățeni români și ne fac cinste. Sunt medici, sunt oameni de afaceri, sunt colegi parlamentari. Ar trebui să ne oprim odată cu această minciună! Ori suntem capabili să facem ceva concret pentru Republica Moldova – să avem un model de minister pentru relația specială cu Republica Moldova, să integrăm toate acțiunile statului român – sau, dacă nu, să închidem acest subiect. Iar votul dat acestui proiect de lege astăzi arată foarte clar cât de mică este diferența dintre discurs și minciună.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

6. Conform înțelegerii liderilor grupurilor parlamentare și deciziei Biroului permanent, întrerupem respingerile și mergem la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Suntem în procedură de urgență. Comisia juridică? Raport. Doamna Florea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 14 februarie 2017. Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Ministerul Justiției susține adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis o adresă prin care precizează că „se impune adoptarea acestui proiect de lege, în forma aprobată de Senatul României”.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017, precum și modificări în fondul activ procesual-penal, și anume se va interveni expres în textele Codului de procedură penală modificate anterior prin Ordonanța de urgență nr. 13/2017, astfel încât acestea să revină la forma avută anterior intervenției menționate.

La ședință au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 și a Legii nr. 135/2010, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna Turcan.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Este bine că majoritatea parlamentară nu a boicotat dezbaterea acestei ordonanțe de urgență. Evident că urmează votul final și ne exprimăm convingerea că la votul final Ordonanța nr. 14 va fi adoptată.

PNL va vota pentru adoptarea Ordonanței nr. 14.

În același timp, trebuie să recunoaștem că, în mod normal, trebuie ca Ordonanța nr. 14 să fie dublată în acțiune politică și decizie parlamentară de respingerea Ordonanței nr. 13.

Partidul Național Liberal a solicitat dezbaterea în regim de urgență, la Senat și în Camera Deputaților, a Ordonanței nr. 13, în continuarea Ordonanței nr. 14, tocmai pentru a transmite fără niciun fel de echivoc că o uriașă eroare și un uriaș atac la adresa justiției vor putea fi stopate de către actuala majoritate parlamentară.

Decizia politică, evident, este la majoritate și sperăm ca, mutată problema de la Guvern la Parlament, greșeala făcută prin elaborarea Ordonanței nr. 13 să fie oprită.

De asemenea, cerem majorității parlamentare și domnilor Dragnea, Tăriceanu și Grindeanu să renunțe la orice altă atitudine sau orice alt comportament politic care poate să se transforme într-o lovitură la adresa justiției și care să continue pe o cale greșită de atac la adresa instituțiilor statului, așa cum s-a procedat prin Ordonanța nr. 13.

Partidul Național Liberal solicită majorității parlamentare să spună transparent, predictibil, cu fermitate cum intenționează această majoritate să pună în acord deciziile Curții Constituționale în Codul penal și în Codul de procedură penală. Este obligatoriu să existe această predictibilitate în spațiul public, tocmai pentru ca cetățenii nemulțumiți, ca societatea nemulțumită să înțeleagă că o greșeală uriașă făcută de guvernarea Grindeanu nu va mai fi repetată.

În plus față de această decizie pe care trebuie să o luați și să v-o asumați public, Partidul Național Liberal vă solicită să încetați cu amenințările la adresa celor care au protestat.

Vă solicită să renunțați la atacurile la adresa multinaționalelor, să încetați să mai descurajați investitorii români și străini.

Dragi colegi din majoritatea parlamentară,

Vreau să vă spun că în momentul de față există 4-5 miliarde de euro la saltea în România. Există 35 de miliarde de euro bani în străinătate care nu sunt investiți. Dacă vreți să aveți resurse pentru cheltuielile pentru care v-ați angajat în programul de guvernare, concentrați-vă pe lucrurile serioase. Nu atacul la multinaționale, nu descurajarea investitorilor români și străini reprezintă soluția!

Or, atacul la justiție îi descurajează pe aceștia, îi transformă în niște oameni care evită să lase bani în România, să creeze bunăstare în România.

Mai mult decât atât, vreau să vă mai spun un lucru: această atitudine duplicitară pe care premierul dumneavoastră o are creează o nemulțumire uriașă în rândul oamenilor de bun-simț. Pentru că nu poți să spui la Bruxelles că ordonanța a fost o eroare, iar în țară să spui că Ordonanța nr. 13 a fost o greșeală de comunicare.

Să știți că partenerii noștri străini se prind imediat! Și, din nefericire, acest guvern și-a pierdut toată credibilitatea și în interiorul țării, și în exteriorul țării.

În concluzie, după ce respingem Ordonanța nr. 13, Ordonanța nr. 14 trebuie aprobată și Guvernul ar trebui să plece. Aceasta este o soluție pentru ca România să poată să aibă credibilitate, să genereze bunăstare și cetățenii să aibă...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

De la început mi-am exprimat poziția foarte ferm că decizia de a aborda, de a corela deciziile Curții Constituționale cu privire la Codul de procedură penală, Codul penal este o greșeală, dacă se ia o decizie la nivel de ordonanță de urgență. A fost o greșeală anul trecut, este o greșeală anul acesta și va fi oricând o greșeală.

Vă aduc aminte de inițiativa noastră, care a fost trimisă tuturor grupurilor politice din Camera Deputaților, în care cerem expres să semnăm un acord politic între grupurile parlamentare, prin care niciodată, dacă o forță politică, un partid politic ajunge la guvernare, nu va mai utiliza în acest mandat de patru ani ordonanța de urgență pentru a modifica codurile.

Totodată, vreau să spun foarte răspicat: la ora actuală legislația românească, deciziile Curții Constituționale încă nu sunt transpuse, nu sunt reglementate. Este o responsabilitate a tuturor forțelor politice din Camera Deputaților să punem la punct Codul de procedură penală și Codul penal, în așa fel încât să nu mai fie discuții în spațiul public, incertitudine în spațiul public, incertitudine în deciziile instanțelor, pentru că legislația nu este finalizată. Este responsabilitatea noastră. Acele 45 de zile semnalate de câteva ori în câteva decizii ale Curții Constituționale s-au terminat. La ora actuală, ceea ce se aplică în instanțe este o legislație distorsionată.

De aceea, stimați colegi, trebuie să ne apucăm de treabă, trebuie ca forțele politice, grupurile politice să-și definească punctele de vedere cu privire la Codul penal și Codul de procedură penală și să începem să modificăm în Parlament legislația, pentru că, altfel, dacă nu este dezbatere, dacă nu sunt exprimate poziții, dacă amânăm săptămâni întregi, luni întregi modificările, desigur vor veni și alte decizii ale Curții Constituționale, sunt convins, atunci va fi haosul prea mare să putem să mai gestionăm problema aceasta. Mulțumesc.

Mulțumesc.

## **Doamna Raluca Turcan:**

...perspectiva reușitei în interiorul țării noastre. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog. În ordinea înscrierilor la cuvânt...

Vă rog, domnule Nicolicea.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Așa cum am discutat, Ordonanța nr. 14 a fost votată în Comisia juridică, cu unanimitate, în procedură de urgență. Restul sunt declarații politice.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Domnule Pașcan, v-ați înscris la cuvânt sau ați rămas de data trecută? De data trecută, da?

Vă rog, domnule Korodi.

Domnul Korodi, așa este ordinea aici.

Domnul Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul, vă rog!

Nu aș fi intervenit dacă asupra mea nu s-ar fi oploșit un noian de adjective, dintre care „uriaș” a fost adjectivul predilect, încercând să sublinieze prestația acestui Guvern, sigur, cu semnul negativ.

Aș vrea să adresez Parlamentului câteva îndemnuri. De la acest Parlament se așteaptă foarte multe lucruri. Este un Parlament care poate să dovedească maturitatea unei tranziții care deja a depășit cu mult cele două decenii în care se spunea că o să învățăm ce e democrația. Nu numai că n-am învățat, dar am uitat câte ceva și din ceea ce mai știam.

Așadar, în acest Parlament, dragii mei, noi trebuie să producem argumente în fața străinătății, și nu să venim cu argumente ale străinătății spre a ne convinge pe noi.

De aceea, să nu încercăm aici să limpezim lucrurile cu argumente pe care le aflăm în afara hotarelor țării. Acest Parlament reprezintă poporul român, el e cel care trebuie să furnizeze argumente românilor și străinătății, și nu să vină cu argumente de împrumut. În al doilea rând, vorbesc ca un om care nu am jignit cu nimic protestele, ba chiar am subliniat faptul că acolo erau și persoane care își manifestau nemulțumirea de ansamblu cu privire la modul în care merge tranziția. Dar, stimați colegi, haideți să facem o comparație între ceea ce strigau unii parlamentari despre clasa politică și ce a spus clasa politică despre proteste. Și cred că primul îndemn pe care trebuie să-l facem este ca în spațiul civic, atunci când manifestăm, să fie chiar o conduită civică.

De aceea, eu cred că îndemnul acesta trebuie lansat tuturor protagoniștilor evenimentelor din ultimele săptămâni, și nu doar celor care au ripostat în fața unor sloganuri și lozinci, dintre care unele, recunosc, erau pline de haz, însă altele, mai ales reproduse în fața copiilor, care ei înșiși au fost puși să le repete, erau, credeți-mă, complet nelalocul lor și o să vină o zi când, privind aceste documentare, cu copii care joacă șotron pe verbe la indicativ prezent, care calcă în picioare păpuși cu nume de oameni și părinți extaziați, s-ar putea să ne fie puțină stânjeneală.

În al treilea rând, eu nu știu, nu sunt specialist în probleme legate de saltele, pot însă să vă spun că sunt îndemnuri mai grave care împiedică capitalul străin, când Președintele României spune că bugetul este riscant, el dă un mesaj extrem de negativ.

De aceea, sunt de acord să dăm mesaje pozitive, dar acesta este un lucru pe care trebuie să-l asumăm cu toții.

Și, în al patrulea rând, care mie mi se pare unul din punctele nodale ale descâlcirii realităților noastre...

Stimați colegi,

România este într-un moment foarte delicat. Dacă începem să dăm vina unii pe alții, arătăm că n-am învățat nimic în 30 de ani.

Această tranziție nu este nici economică, nici politică, în primul rând, e culturală! Ea nu se va încheia nici în anuarul statistic, nici în memorandumurile cu Fondul Monetar. Se va încheia atunci când mentalitățile noastre se vor emancipa. Cuvântul-cheie este responsabilitatea.

Pe vremea comuniștilor, de vină erau întotdeauna alții. De vină era Partidul Comunist, de vină era Ceaușescu...

După 30 de ani, de vină iarăși sunt alții. Nu mai e Ceaușescu, eu știu?, e PSD-ul, e Guvernul... Noi nu suntem niciodată de vină! Guvernul e întotdeauna de vină! Eu vă spun ceva: toți suntem de vină! Și clasa politică, și magistrații, și oamenii de cultură, și clerul, și sindicatele, și patronatele, și presa, pentru că această clasă politică este produsul unui popor.

Ideea că justiția este infailibilă și că orice tentativă de reformare a justiției este un atac la justiție e o idee foarte greșită.

Eu mă așteptam ca cei care vorbesc de necesitatea protejării Justiției să-și asume și ce s-a întâmplat zilele trecute la CEDO, când statul român a pierdut șapte cauze, să spună și ce se întâmplă cu procurorii care se laudă cu protecția serviciilor de informații...

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

...și, de aceea, să tratăm cu mai multă înțelepciune acte normative care abordează chestiunea reformei în justiție, și nu ca pe un atac la adresa Justiției.

Și închei cu asta: noi avem nevoie de o justiție corectă, în primul rând, și nu de o justiție puternică, așa cum scrie

în platforma PNL, luată de la Dacian Cioloș. Pentru că justiția ține în mână o balanță, nu o ghioagă! Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul Barna – USR.

Domnul Barna este înscris înaintea dumneavoastră.

Am spus: domnul Barna – USR. E înscris înaintea dumneavoastră, se vede aici! Cu rugămintea să închideți și să redeschideți microfonul, să văd timpul. Închideți și redeschideți! OK.

## **Domnul Ilie Dan Barna:**

Apreciem cu toții discursul domnului Vosganian, mai degrabă artistic decât legat de realitate. Dacă este să găsim un lucru bun în abuzul de drept care s-a întâmplat pe 31 ianuarie este că acest abuz de drept a adus dreptul în societate mai mult decât orice dezbatere despre Constituție sau despre altă lege care s-a adoptat până în prezent în România. Cetățenii de toate nivelurile discută despre ordonanțe, ceea ce este până la urmă un element pozitiv.

Ceea ce vreau să spun este, în formările pentru adulți, pe diverse materii, se adresează întrebări pentru creativitatea oamenilor. Una din aceste întrebări este: ce trebuie făcut cu un cal mort? La această întrebare majoritatea participanților la aceste instruiri vin cu diverse variante creative. Răspunsul întotdeauna este același: un cal mort trebuie îngropat.

De aceea, ceea ce solicită USR este că, alături de Ordonanța nr. 14, pe care o vom adopta cu toții, am impresia, este necesar ca adevăratul cal mort, Ordonanța nr. 13, să se regăsească în același pachet și să o adoptăm – și asta vă solicit, domnule președinte, pentru ordinea de zi – să o adoptăm înainte... respingerea ei să o adoptăm înainte de aprobarea Ordonanței nr. 14, pentru că în acest fel mai rezolvăm unul din acele multe scenarii care au fost dezbătute zilele acestea, multe dintre ele cu șanse foarte mari de realitate juridică, pentru a nu ne trezi într-o aparentă fatalitate juridică la un moment dat, în viitor.

Mulțumesc.

A, mai am o intervenție, mă scuzați!

Apropo de afirmația: „Toți suntem de vină!” Nu. Întotdeauna când se întâmplă un abuz de drept, Guvernul care face acel abuz de drept, acel Guvern este de vină! Și acesta este un lucru important. Iar când președintele spune că un buget nu este tocmai realist este un tip de mesaj. Dar când ministrul energiei Guvernului în funcție dezinformează despre o imaginară criză energetică care spulberă prețul energiei, impactul este mult mai grav și îl vedem fiecare dintre noi în costurile reale ale energiei de astăzi.

Mulțumesc.

Domnul Tomac – PMP.

Domnul Vosganian mai devreme a spus că suntem cu toții vinovați. Eu nu mă simt vinovat cu nimic și aceasta îmi dă și libertatea de a spune ceea ce gândesc.

Mă mir însă că de fiecare dată când unii politicieni rup contactul cu realitatea în minte le apare imediat un pericol străin și mă miră cu atât mai mult cu cât aud acest lucru din partea unui om politic care și-a dorit să devină și comisar european la un moment dat.

Păi, lămuriți-vă: ori vreți să fiți european și să facem parte dintr-o structură europeană în care se respectă niște reguli și principii, fie vreți să ne închidem aici, în țărișoara noastră, și să vedem peste tot numai amenințări?

Din acest punct de vedere, cred că lucrurile sunt destul de clare și, așa cum s-a discutat și s-a transmis de la această tribună mai devreme, avem obligația să tratăm cu multă responsabilitate și înțelepciune tot ceea ce decide Curtea Constituțională aici, în Parlament, nu seara, pentru interesul unor anumite grupuri politice, în ședință de guvern, și, desigur, să transpunem în legislația națională și directivele Uniunii Europene.

Nu putem trăi cu sentimentul că nu vede nimeni ce se întâmplă aici, în țărișoara noastră! Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Au luat cuvântul toate grupurile. Mulțumesc.

Nu avem amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

7. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, PL-x 137/2017. Procedură de urgență.

Comisia juridică? Doamna Florea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 20 februarie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În urma examinării inițiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, precum și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Amendamentele respinse sunt redate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale din partea grupurilor, vă rog. Domnul Stelian Cristian Ion, primul înscris... electronic. USR, da? Vă rog.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Grupul parlamentar al USR este pentru adoptarea acestei legi de respingere a Ordonanței nr. 13/2017, însă am propus amendamente cu singurul scop de a elimina niște vulnerabilități din punct de vedere constituțional. Este vorba de a pune de acord Legea pentru respingerea Ordonanței nr. 13 cu Ordonanța de urgență nr. 14/2017 și cu Legea pentru aprobarea Ordonanței nr. 14/2017.

În mod normal, adoptarea unei legi de respingere a unei ordonanțe de urgență are ca efect lipsirea pentru viitor de efecte juridice a acelei ordonanțe.

Ca atare, adoptarea acestei legi de respingere ar avea ca efect pentru viitor încetarea aplicabilității Ordonanței nr. 13, dar acest lucru nu se întâmplă, pentru că anterior s-a adoptat Ordonanța nr. 14.

Ceea ce trebuie făcut și ceea ce am propus noi este, în loc de adoptarea unui singur articol, să adoptăm trei articole, în care să precizăm expres data la care și-au încetat efectele articolele din Ordonanța nr. 13: art. I, art. II și art. III. Aceasta, repet, pentru a pune în acord legea de respingere cu dispozițiile constituționale și cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 98/2001.

Este amendamentul pe care îl susținem și dorim să se voteze asupra lui în cele ce urmează.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Avem trei amendamente respinse. Vă rog, la nr. crt. 1, dacă susține cineva? Domnul Cupșa.

Mulțumesc, domnule președinte. Sărut mâinile, doamnelor! Bună ziua, domnilor!

Onorat Parlament,

Se vorbește foarte des, folosim și demonetizăm expresia „statul de drept”, de-a dreptul o bagatelizăm.

Un reputat teoretician al dreptului, John Rose, definea succint și foarte exact ce înseamnă statul de drept. „Stat de drept înseamnă că în acea democrație dreptul, adică legea scrisă cu litere capitale, circumscrie, limitează puterea de stat, indiferent care e aceea.”

Altfel spus, statul de drept se regăsește, instituționalizat, normă cu normă, inclusiv în Constituția României. Art. 16 alin. (2) ne spune că „nimeni nu este mai presus de lege”. Altfel spus, noi, cu toții, puterea legislativă, suntem ținuți de tot ceea ce înseamnă lege – subliniez: „LEGE” cu litere mari, litere capitale.

Ne mai spune, de asemenea, art. 147 alin. (4) din Constituție că „deciziile Curții Constituționale” – acea instituție jurisdicțională esențială pentru funcționarea statului român – „sunt general obligatorii”.

Demersul nostru legislativ trebuie să fie în mod necesar unul riguros, exact, practic, chiar scrupulos.

Date fiind aceste considerații, am formulat amendamente, Grupul Partidului Național Liberal, în Comisia juridică, amendamente care însă, din păcate, au fost respinse cu majoritate și astfel aveți parte de raportul pe care îl aveți de la Comisia juridică. Legea de respingere a Ordonanței de urgență nr. 13/2017 trebuie să conțină în mod esențial amendamentul pe care noi l-am formulat. L-am formulat nu pentru că noi ne dorim și nu este o decizie politică, ci este o decizie de responsabilitate!

Curtea Constituțională, în două dintre deciziile pronunțate în cursul anilor, obligă Parlamentul ca în legile de respingere a ordonanțelor abrogate să cuprindă ca normă și situația, starea pe care o vor urma efectele juridice care s-au produs sau nu prin acea ordonanță de urgență. Și aici vă pomenesc Decizia nr. 98/2001 și Decizia nr. 761/2014, ale Curții Constituționale.

Subliniez încă o dată, indiferent care este opțiunea noastră politică, suntem cu toții datori, dacă înseamnă ceva statul de drept pentru noi, să ne supunem unei anumite rigori în legiferare. În primul rând, să respectăm legea, să ne supunem acestei legi.

Repet încă o dată, în considerarea art. 147 alin. (4) din Constituția României, în considerarea art. 16 alin. (2), suntem datori ca amendamentul pe care noi l-am formulat și care spune așa, în esență: Ordonanța de urgență nr. 13/2017 își încetează aplicabilitatea la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 14/2017 să se regăsească în textul legii.

Vă atenționăm că vulnerabilizăm această lege pe care noi astăzi o s-o adoptăm în Parlament și apoi vom deconta politic. Nu noi, Partidul Național Liberal, dar toți ceilalți!

Interesul pe care noi îl urmărim este relevat rareori de cuvintele noastre și în mod special este relevat de faptele noastre.

PSD și ALDE, dacă cu adevărat vă doriți ca efectele Ordonanței de urgență nr. 13/2017 să nu se mai producă în viitor, sunteți datori să votați amendamentul pe care noi l-am formulat.

Eu vă mulțumesc tuturor.

Deci vorbim de nr. crt. 1, art. unic, care dumneavoastră ați propus să se transforme în art. I – amendament respins la comisie.

Vot, vă rog.

29 de voturi pentru, 161 împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu a votat. Amendamentul a fost respins. Vot pentru textul inițial, vă rog.

166 pentru, 28 împotrivă, două abțineri. Rămâne deci la nr. crt. 1, textul inițial.

- La... Înțeleg că mai aveți un amendament la nr. crt. 2, da? Ca să mergem la rând.

Mai sunt două amendamente, referitoare la introducerea celor două noi articole.

Susțineți unul singur, în ordinea din raport. Deci ori susțineți nr. crt. 2, ori susțineți nr. crt. 3.

Nr. crt. 2.

2. Vă rog.

Este vorba de introducerea unui nou articol, art. II, cu următorul conținut: „Art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 nu a produs efecte juridice.”

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Sigur! Domnule Cupșa, voi supune imediat votului amendamentul dumneavoastră, care era la nr. crt. 2, art. II.

La nr. crt. 1 nu a solicitat nimeni susținerea amendamentului și, dacă nu-l susțineți, nu-l voi putea vota. Am înțeles, dar trebuia să fiți atenți!

O să vă dau cuvântul... mă întorc.

Amendamentul dumneavoastră nu a fost admis.

Textul de la nr. crt. 2 rămâne în forma inițială.

Și ne întoarcem la nr. crt. 1.

Dacă susțineți amendamentul? Grupul USR, da?

Noi am avut trei amendamente. Primul dintre ele se referă doar la redenumirea articolului, din articol unic în art. I, pentru a permite introducerea și a celorlalte două articole. Acesta este primul amendament.

Am înțeles. Amendament respins de comisie. Vot, vă rog.

41 de voturi pentru, 152 împotrivă, două abțineri. Amendamentul a fost respins.

Vot pentru textul inițial, care era, tot la art. I. Vot pentru textul inițial.

156 pentru, 42 împotrivă, 5 abțineri, doi colegi care nu votează.

Textul a rămas în varianta inițială. Punctul 3. Nr. crt. 3. Dacă susțineți? Vă rog.

Al treilea amendament este în sensul de a introduce art. III, cu următorul conținut: „Art. 2 și art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13 din 2017 au produs efecte juridice până la data abrogării acesteia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14 din 2017.”

Amendament respins de comisie. Vot, vă rog.

33 pentru, 168 împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Vot pentru textul inițial, vă rog.

172 pentru, 29 împotrivă, 4 abțineri, 3 colegi care nu votează. DUPĂ PAUZĂ

Am încheiat dezbaterea pe articole. Proiectul de lege rămâne la votul final.

Și următorul și cred că ultimul proiect al ordinii de zi de astăzi...

Vă rog, domnule Munteanu, propuneți.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun să modificăm programul. Dezbaterile, până la ora 12.30; vot final la ora 13.00.

Am înțeles. Vot. 137 pentru, 52 împotrivă.

Uitați-vă la votul electronic.

8. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate? Comisia pentru sănătate?

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Stimați colegi, vă rog să luăm loc în bănci.

Întrucât am fost informat de stafful tehnic că sunt colegi care și-au introdus cartelele de vot în mod eronat, vă propun să facem un vot de control.

Nu eronat. După care, liderii de grup, să verificați colegii asupra modului în care au votat sau au fost prezenți.

Deci facem vot de control. Vă rog să luați loc în bănci. Vot.

Răbdare...

Stimați colegi,

Vă rog, un pic de atenție. Facem vot din nou, vot de control, să verificăm cu liderii de grup prezența și modul de logare.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59 din 2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Ordonanța a modificat art. 890 din Legea nr. 95, în sensul stabilirii prin hotărâre de guvern a metodologiei privind calculul de preț al medicamentelor, precum și a procedurii de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață, cu excepția medicamentelor din categoria OTC-urilor.

Senatul a respins practic această ordonanță.

Am avut în vedere avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu majoritate de voturi, 17 voturi pentru adoptare și două voturi abținere, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu.

Nu sunt amendamente; vot final. Suspend ședința. 13.00, vot final.

Nu.

Înțeleg de la liderul Grupului PNL că mai sunt câteva mici imperfecțiuni. Mai facem încă o dată vot de control. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Membrii staffului tehnic sunt printre dumneavoastră, dacă aveți nevoie de lămuriri, da?

Mulțumesc.

Vot.

Deci suntem în regulă, da?

Mulțumesc.

Punctul 1 al ordinii de zi din ședința de vot final de astăzi. 1. Avem Raportul Comisiei de validare privind validarea mandatului de deputat al doamnei Violeta Răduț.

Potrivit art. 10 alin. (2) din regulament, validarea sau invalidarea mandatului de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot și să votați.

282 de voturi pentru, 3 colegi care nu votează.

Cu majoritate de voturi, raportul comisiei a fost aprobat. Prin urmare, mandatul de deputat al doamnei Violeta Răduț a fost validat. Urmează să depună jurământul.

În conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, deputatul depune în fața plenului Camerei, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor. În desfășurarea procedurii depunerii jurământului, la apelul nominal, deputatul va rosti de la tribuna Camerei, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul solemn, va semna textul acestuia și îl va încredința spre păstrare președintelui Camerei.

Potrivit legii, jurământul se poate depune și fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula „Jur pe onoare și conștiință”, care prefațează jurământul.

O invit pe doamna deputat Violeta Răduț.

Vă rog, doamnă deputat.

PAUZĂ

## **Doamna Violeta Răduț:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, Răduț Violeta, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman,

Jur credință patriei mele, România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

- Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul

- încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă mulțumesc. Felicitări!

Vă rog să-mi aduceți...

Continuăm.

Proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaților.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vot, vă rog.

284 pentru, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind eliberarea din funcție a

secretarului general al Camerei Deputaților, la cerere, ca urmare a pensionării.

Vot, vă rog.

289 pentru, o abținere. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, PL-x 21/2017, în procedură de urgență. Legea este lege ordinară. Comisia propune adoptarea.

Vă rog, vot. Adoptarea proiectului de lege.

260 pentru, 31 împotrivă, o abținere și un coleg care nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 5 al ordinii de zi.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Comisia propune respingerea.

Vot, vă rog.

280 pentru, 6 împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptată.

6. Propunerea legislativă privind adoptarea zilei de

1 septembrie ca zi a comunităților defavorizate afectate de sărăcie, Pl-x 14/2016.

Comisia propune respingerea.

Vot, vă rog.

- 289 pentru, unul împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu

- votează.

Adoptată.

7. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din

Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

- 289 pentru, 4 abțineri, doi colegi care nu votează. Adoptată.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

286 pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

9. Propunerea legislativă privind recuperarea datoriilor

istorice ale unor state față de România. Comisia juridică propune respingerea. Vot, vă rog.

- 280 pentru, 4 împotrivă, 5 abțineri, doi colegi care nu

- votează.

Adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 155/2010 a poliției locale, republicată. Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare propun respingerea.

- Vot, vă rog.

- 290 pentru, un vot împotrivă, o abținere, doi colegi care

- nu votează.

Adoptată.

11. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

275 pentru, 11 împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Comisia pentru buget și Comisia juridică propun respingerea. Vot, vă rog.

- 260 pentru, 30 împotrivă, doi colegi care nu votează. Adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

- Comisia juridică și Comisia pentru apărare propun

- respingerea.

- Vot, vă rog.

- 290 pentru, un vot împotrivă și un coleg care nu votează. Adoptată.

14. Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua comunităților defavorizate afectate de sărăcie. Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă propun respingerea.

Vot, vă rog.

289 pentru, o abținere, un coleg care nu votează. Adoptată.

15. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Comisia pentru agricultură propune respingerea.

Vot, vă rog.

272 pentru, 17 împotrivă, două abțineri, doi colegi care nu votează.

Adoptat.

16. Propunerea legislativă privind completarea art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, actualizată.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare propun respingerea.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptată.

17. Propunerea legislativă pentru reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei „Istorie” în învățământul preuniversitar.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

Vot, vă rog.

204 pentru, 83 împotrivă, 4 abțineri, doi colegi care nu votează.

Adoptată.

18. Proiectul de lege pentru completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

286 pentru, un vot împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

19. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Comisia pentru mediu propune respingerea.

Vot.

206 pentru, 82 împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

20. Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor și a livrărilor intracomunitare de materiale lemnoase.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea.

Vot, vă rog.

295 pentru, 29 împotrivă, 6 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Vă rog, am înțeles că a dispărut elementul de disturbare a ședinței _. (Aplauze.)_

Putem continua, domnule Ponta?

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Comisia juridică propune respingerea. Vot, vă rog.

290 pentru, două abțineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate propune respingerea. Vot, vă rog.

287 pentru, doi colegi care nu votează. Adoptată.

23. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 370 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

289 pentru, 3 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru industrii propun respingerea.

Vot, vă rog. 288 pentru, o abținere. Adoptată.

25. Propunerea legislativă pentru stimularea investițiilor străine directe în România.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

288 pentru, două abțineri, 3 colegi care nu votează. Adoptată.

26. Proiectul de lege pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

262 pentru, 30 împotrivă, două abțineri. Adoptat.

27. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor. Comisia pentru industrii propune respingerea. Vot, vă rog. 223 pentru, 67 de abțineri. Adoptat.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 794 din 31 octombrie 2014.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru agricultură propun respingerea. Vot, vă rog. 288 pentru, 3 abțineri. Adoptată.

29. Propunerea legislativă pentru înființarea Muzeului Istoriei Totalitarismului. Comisia pentru cultură propune respingerea. Vot.

184 pentru, 107 împotrivă, 4 abțineri. Adoptată.

30. Propunerea legislativă privind măsuri temporare de combatere a creșterii prețurilor la combustibili. Comisia pentru industrii propune respingerea. Vot, vă rog.

288 pentru, un vot împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Adoptată.

31. Proiectul de lege privind modificarea art. 2 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

288 pentru, o abținere, un coleg care nu votează. Adoptat.

32. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Comisia pentru politică externă propune respingerea.

Vot, vă rog.

208 pentru, 79 împotrivă, două abțineri, doi colegi care nu votează.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Comisia pentru politică externă propune respingerea.

Vot, vă rog.

271 pentru, 18 împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului unic al Legii nr. 376 din 28 decembrie 2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 41 împotrivă, 10 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

Numărul 35 al ordinii de zi.

35. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală – lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

36. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală – lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență nr. 13 din 2017.

Explicarea votului?

Vă rog, un minut.

Vă rog, stimați colegi.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi parlamentari,

Mă uit cu atenție în sală și nu văd o persoană care ar fi putut să se exprime pe acest vot, și anume cel care v-a adus în această situație, Liviu Dragnea.

Probabil că i-ar fi tremurat mânuța dacă ar fi votat aceste două proiecte de lege.

Astăzi pare că s-a încheiat epopeea celor două ordonanțe, 13 și 14, și că a fost corectată o greșeală.

Mă gândeam eu că o să reacționați așa. Pentru că „o greșeală” a spus premierul Grindeanu, la Bruxelles, că a fost Ordonanța nr. 13. Însă în țară a spus cu totul altceva.

Și, din fericire, acțiunea abuzivă și netransparentă care a revoltat o Românie întreagă pare a fi fost ștearsă.

Există însă un rău iremediabil, pe care îl știm cu toții, și acela se cheamă decredibilizarea României. Lipsa de încredere în acest Guvern. Lipsa de predictibilitate în acțiunile acestui Guvern.

În mod răspicat, pentru o societate revoltată și tensionată, Partidul Național Liberal solicită actualei coaliții de guvernare, în mod transparent, să spună cum se va comporta în continuare cu privire la transpunerea deciziilor Curții Constituționale în cele două coduri.

De asemenea, Partidul Național Liberal vă solicită, din respect pentru o țară întreagă, ca actualul Guvern să-și dea demisia.

Aceasta este soluția pe care dumneavoastră știți că trebuie să o îmbrățișați. Aceasta este soluția pentru ca partenerii noștri internaționali să aibă încredere, să privească cu optimism și cu speranță că România este un partener loial, solid în familia mare, europeană și internațională din care face parte.

Așadar, ați încheiat epopeea. Nu uitați, faceți presiune pe Guvernul dumneavoastră, pe domnul premier Grindeanu, pentru că tot și-a recunoscut la Bruxelles greșeala, să demisioneze.

Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Domnul Tomac, explicarea votului, un minut.

## **Domnul Eugen Tomac:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

N-ar trebui ca... cei din PSD să fie fericiți astăzi, pentru că au dat un vot împotriva unei prostii pe care tot dumneavoastră ați creat-o.

Este regretabil faptul că am ajuns în această situație astăzi. Și vă rog să coborâți cu picioarele pe pământ, să țineți cont de cei care v-au acordat încrederea. Înainte de a face orice mișcare, gândiți-vă întâi la țară și apoi la cei pe care vreți să-i protejați.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Continuăm, da?

Legi organice. Respingeri.

37. Propunerea legislativă pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

280, unul împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu votează.

Adoptată.

38. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot.

279 pentru, o abținere, un coleg care nu votează. Adoptat.

39. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și abrogarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru buget propun respingerea.

Domnule Voicu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sub un titlu banal, citit fără prea multă pasiune de la prezidiu, se ascunde o datorie de onoare pe care ar fi trebuit să o avem față de compatrioții noștri care nu întotdeauna de plăcere locuiesc și muncesc în străinătate.

Este vorba de un lucru care, mărturisesc, pentru mine este de neînțeles: de ce nu putem accepta ca reprezentarea parlamentară a compatrioților noștri din diaspora să fie pe măsura numărului, măcar a numărului acestora.

Propunerea pe care am respins-o, din păcate, ar fi însemnat dublarea numărului de parlamentari pentru Circumscripția electorală Diaspora, mărire care ar fi intrat în vigoare oricum la următorul mandat, deci nu ar fi stricat cu nimic această minunată majoritate parlamentară.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a votat, evident, împotriva respingerii.

Și sperăm să putem relua cât de curând această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

44. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Comisia juridică propune respingerea. Vă rog, votați.

- 280 pentru, două abțineri, un coleg care nu a votat. Adoptată.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot, vă rog. 215 pentru, două împotrivă, 65 de abțineri. Adoptată.

46. Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru muncă propun respingerea.

Vot, vă rog.

274 pentru, 6 împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

47. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 53 din 2003 – Codul muncii. Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot, vă rog.

- 211 pentru, 73 împotrivă, două abțineri. Adoptată.

48. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot, vă rog.

281 pentru, două împotrivă.

Adoptată.

49. Propunerea legislativă privind acordarea cetățeniei române membrilor comunităților românești de pretutindeni victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice.

Comisia juridică propune respingerea. Vot, vă rog. 299 pentru, 76 împotrivă, 6 abțineri. Adoptată.

Domnul Tomac, explicarea votului, un minut.

## Stimați colegi,

Tocmai ați dat un vot umilitor împotriva a 10 milioane de români care așteaptă să fie repuși în drepturi.

Este regretabil că nu înțelegeți că națiunea română nu se află doar în frontierele României.

Sper ca acest lucru să îl reparăm în curând.

Domnul Gheorghe.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, mulțumim tuturor colegilor care au votat această inițiativă a noastră. Din păcate, după cum este clar, ea nu a trecut.

Dar nu trebuie să uităm niciodată de românii din afara granițelor și nu trebuie să uităm că suntem o națiune mult mai mare decât părem.

Și încă ceva. Art. 2 din acest proiect de lege arăta clar că nu este vorba de absolut nicio discriminare și se adresează în mod egal tuturor cetățenilor români, indiferent de etnie sau religie, care au fost deposedați în mod abuziv de cetățenia română, în perioada regimurilor totalitare, pornind de la Carol al II-lea până la Nicolae Ceaușescu.

Din păcate, asta e, nu există cu adevărat sprijin din partea Parlamentului României pentru românii de pretutindeni și pentru sprijinirea fraților noștri care nu se mai găsesc astăzi în trupul țării.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Și... mai e cineva? Mai e cineva la explicarea votului? Vă rog.

Din partea cărui grup vorbiți?

Constantin Codreanu, Partidul Mișcarea Populară.

Domnule deputat, a vorbit viceliderul dumneavoastră.

Dragi colegi...

Domnule deputat...

Imediat, imediat.

Domnule deputat...

Imediat...

Mă ascultați un pic?

Da.

Deci ați avut explicarea votului din partea viceliderului dumneavoastră.

Vă mulțumesc frumos.

50 – ordinea de zi. Continuăm.

Am vrut doar să spun că mâine începe o delegație...

Domnule deputat...

## **Domnul Constantin Codreanu:**

...a comisiei pe care o reprezint, în Serbia...

Domnule deputat, vă rog să luați loc în sală. Acesta e regulamentul, îmi pare rău.

Propunerea legislativă de la punctul 50... E aceeași situație, domnule deputat. Procedură, vă rog.

## Domnilor colegi,

Respect regulamentul. Am ridicat mâna înainte de procedură. Sigur că o să discut și eu de celebrele ecrane de cinematograf. Trebuie, în esență, rezolvată problema, că nu sunt văzuți toți colegii când ridică mâna.

Iar pe procedură...

## Domnule președinte,

Vă rog, colegul meu Constantin Codreanu este deputatul românilor din Republica Moldova.

Mi s-ar fi părut corect, pe procedură, să-i dăm dreptul să ia cuvântul, la fel ca în situațiile anterioare, când, de la același grup parlamentar, mai mulți colegi și-au exprimat punctul de vedere.

Nu cred că ar fi o problemă ca o cutumă folosită s-o aplicăm și în această situație. Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat. Punctul 50 al ordinii de zi.

50. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Avem termenul pentru dezbatere și vot final depășit, deci propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților.

51. Propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și al altor acte normative.

Comisia juridică propune respingerea. Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

52. Propunerea legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale și a oricărei forme de secesionism. Comisia juridică propune respingerea. Vot, vă rog. În unanimitate, adoptată. 53. Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, din rândul personalului diplomatic și consular, din rândul funcționarilor publici parlamentari, din rândul deputaților și senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și din cadrul Curții de Conturi.

Comisiile pentru muncă și pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

54. Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de kinetoterapeut, constituirea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vot, vă rog.

271 de voturi pentru, 4 împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

55. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției civile și al situațiilor de urgență.

Comisiile pentru administrație și pentru apărare propun respingerea.

Și 63, la fel, avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Cu termenul de dezbatere și vot final depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În continuare vom avea vot secret cu buletine de vot pentru Proiectul de hotărâre privind numirea secretarului general al Camerei Deputaților.

Vă rog, stafful tehnic, organizați votul.

Doamna și domnul secretar, într-un ritm foarte pragmatic, să citim numele colegilor.

Membrii Comisiei juridice, votați primii, că înțeleg că aveți ședință.

Dragi colegi, începem cu miniștrii, dacă sunt prezenți?

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Numai o secundă, domnule secretar! Numai o secundă! Vă explic procedura de vot, stimați colegi.

Potrivit art. 128 din regulament, deputatul votează pentru lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse și votează contra tăind numele și prenumele persoanei propuse.

Începem cu exprimarea votului secret cu buletin de vot asupra numirii doamnei Silvia Claudia Mihalcea în funcția de secretar general.

Domnii secretari, vă rog, citiți.

Domnii chestori, împărțiți buletinele de vot. Vă rog.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptată.

59. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română. Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

- 281 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Adoptată.

60. Propunerea legislativă pentru completarea art. 68 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Comisia juridică propune respingerea.

Gata? Începem cu Cabinetul... Domnul Daniel Constantin? Prezent. Ana Birchall prezentă Toma Florin Petcu, absent, cred. Viorel Ștefan absent Lia Olguța Vasilescu absentă Răzvan Alexandru Cuc absent Gabriel Petrea absent Grațiela Leocadia Gavrilescu prezentă Mircea Titus Dobre absent Colegii parlamentari. Cherecheș Viorica prezentă Abu-Amra Lavinia Corina absentă Chichirău Cosette Paula prezentă Chiriac Viorel prezent Achiței Vasile Cristian prezent Chiriță Dumitru prezent Adnagi Slavoliub prezent Alexe Costel prezent Ciocan Dan prezent Ambrus Izabella Agnes absentă Ciofu Tamara Dorina prezentă Anastase Roberta Alma prezentă Ciolacu Ion Marcel prezent Andrei Alexandru Ioan absent Ciuhodaru Tudor prezent Andronache Gabriel prezent Cîmpeanu Sorin Mihai absent Cîtea Vasile prezent Andrușcă Dănuț prezent Antal István János prezent Cobuz Maricela prezentă Anton Anton prezent Cocoș Vasile absent Andrei Alexandru Ioan prezent Codreanu Constantin prezent Apjok Norbert prezent Coliu Doru Petrișor prezent Ardelean Ben Oni prezent Constantin Daniel prezent Avram Constantin prezent Cosma Andreea absentă Axinte Vasile prezent Coste Marina Adelina absentă Babuș Radu prezent Costescu Manuel absent Badea Leonardo prezent Cozmanciuc Corneliu Mugurel prezent Balan Ioan prezent Cristache Cătălin prezent Balint Liviu Ioan prezent Csép Éva Andrea absentă Banias Mircea Marius prezent Csokany Petronela Mihaela prezentă Barna Ilie Dan prezent Csoma Botond absent Băișanu Ștefan Alexandru absent Cuc Alexandru Răzvan absent Bălănescu Alexandru prezent Cucșa Marian Gheorghe prezent Bănicioiu Nicolae absent Culeafă Mihai prezent Bârlădeanu Dragoș Petruț absent Cupă Ion absent Bejinariu Eugen prezent Cupșa Ioan prezent Bende Sándor absent Dan Nicușor Daniel absent Benedek Zacharie absent Dehelean Silviu prezent Benga Tudor Vlad prezent Dinu Cristina Elena absentă Benkő Erika absentă Dîrzu Ioan prezent Bica Dănuț prezent Dobre Mircea Titus absent Bichineț Corneliu prezent Dobre Victor Paul prezent Biró Rozália Ibolya absentă Dobrică Ionela Viorela prezentă Biro Zsolt Istvan absent Dobrovici-Bacalbașa Nicolae absent Bîzgan-Gayral Oana Mioara prezentă Dobrovie Matei Adrian prezent Boboc Tudorița Rodica prezentă Dohotaru Adrian Octavian prezent Boboc Valentin Gabriel prezent Dragnea Nicolae Liviu absent Bode Lucian Nicolae absent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Bodea Marius prezent Drulă Cătălin prezent Bogaciu Alexandra Corina prezentă Dumitrache Ileana Cristina absentă Bogdan Gheorghe Dănuț prezent Durbacă Eugen absent Bontea Vlad prezent Duruș Vlad Emanuel prezent Boroianu Aurel Robert prezent Erdei-Dolóczki István absent Borza Remus Adrian prezent Farago Petru absent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Fădor Angelica prezentă Botez Mihai Cătălin prezent Firczak Iulius Marian prezent Bozianu Nicoleta Cătălina prezentă Florea Damian prezent Bran Ioana prezentă Florea Oana Consuela prezentă Bucura-Oprescu Simona prezentă Floroiu Ionel prezent Budăi Marius Constantin prezent Furic Iarco absent Buican Cristian prezent Buicu Corneliu Florin prezent Furtună Mirela prezentă Bulai Iulian prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Bumb Sorin Ioan prezent Gavrilă Camelia prezentă Burciu Cristina prezentă Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Calista Mara Daniela prezentă Gavriliță Bianca Miruna prezentă Calotă Florică Ică prezent Găină Mihăiță prezent Căciulă Aurel prezent Georgescu Nicolae prezent Călin Ion prezent Gerea Andrei Dominic prezent Căprar Dorel Gheorghe prezent Gheorghe Andrei Daniel prezent Căruceru Aida Cristina prezentă Gheorghe Tinel prezent Cătăniciu Steluța Gustica prezentă Gheorghiu Bogdan prezent Cherecheș Florica prezentă Ghera Giureci Slobodan prezent

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/1.III.2017

Ghilea Găvrilă absent Nicolae Andrei prezent Ghinea Cristian prezent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Giugea Nicolae prezent Nicolicea Eugen prezent Goga Octavian absent Nistor Laurențiu prezent Grosaru Andi Gabriel prezent Niță Mihai prezent Gudu Vasile prezent Niță Nicu prezent Halici Nicușor absent Nosa Iuliu prezent Havrici Emanuel Iuliu prezent Olar Corneliu prezent Heiuș Lucian Ovidiu prezent Olteanu Daniel prezent Holban Georgeta Carmen prezentă Oprea Dumitru prezent Huncă Mihaela prezentă Oprișcan Mihai Doru prezent Huțucă Bogdan Iulian prezent Oros Nechita Adrian prezent Iacomi Iulian prezent Oteșanu Daniela prezentă Iancu Iulian prezent Palăr Ionel prezent Iancu Marius Ionel prezent Pambuccian Varujan prezent Ibram Iusein prezent Pană Adriana Doina prezentă Iftimie Neculai prezent Paraschiv Rodica prezentă Ignat Miron prezent Pașcan Emil Marius prezent Ilișanu Claudiu Augustin prezent Pau Radu Adrian prezent Intotero Natalia Elena prezentă Păle Dănuț prezent Ion Stelian Cristian prezent Petcu Toma Florin absent Ionescu George prezent Petrea Gabriel prezent Ioniță Antoneta prezentă Petrețchi Nicolae Miroslav prezent Iordache Florin prezent Petric Octavian absent Itu Cornel prezent Peța Eliza Mădălina prezentă Iurișniți Cristina Ionela prezentă Pirtea Marilen Gabriel prezent Jivan Luminița Maria absentă Pistru-Popa Eusebiu Manea absent Kelemen Hunor prezent Pleșoianu Liviu Ioan Adrian absent Korodi Attila prezent Plumb Rovana prezentă Kulcsár-Terza József György prezent Ponta Victor Viorel absent Lazăr Sorin prezent Pop Andrei prezent Leoreanu Laurențiu Dan prezent Pop Georgian prezent Longher Victoria prezentă Pop Rareș Tudor prezent Lovin Dumitru prezent Popa Florin prezent Lungu Tudorița prezentă Popa Mihai Valentin absent Lupașcu Costel prezent Popa Ștefan Ovidiu absent Lupescu Dumitru prezent Popescu Mariana Venera prezentă Macovei Silviu Nicu prezent Popescu Pavel absent Magyar Loránd Bálint absent Popescu Virgil Daniel prezent Manole Petre Florin prezent Preda Cezar Florin prezent Mareș Mara prezentă Predoiu Marian Cătălin prezent Marica Petru Sorin prezent Presură Alexandra prezentă Márton Árpád Francisc prezent Prisnel Adrian Claudiu prezent Matei Călin Vasile Andrei prezent Prișcă Răzvan Sorin prezent Mărgărit Mitică Marius prezent Prună Cristina Mădălina prezentă Meiroșu Marilena Emilia prezentă Radu Anișoara prezentă Mihalescul Dumitru prezent Radu Nicolaie Sebastian Valentin prezent Mihălcescu Carmen Ileana prezentă Raețchi Ovidiu Alexandru prezent Mînzatu Roxana prezentă Răcuci Claudiu Vasile prezent Moagher Laura Mihaela prezentă Rădulescu Alexandru prezent Mocanu Adrian absent Rădulescu Cătălin Marian prezent Mocioalcă Ion prezent Răduț Violeta prezentă Mohaci Mihai prezent Rodeanu Bogdan Ionel prezent Moldovan Sorin Dan prezent Roman Florin Claudiu absent Moșteanu Liviu Ionuț prezent Roman Ioan Sorin prezent Movilă Petru prezent Romanescu Cristinel prezent Munteanu Ioan prezent Rădulescu Dan Răzvan prezent Mușoiu Ștefan prezent Roșca Lucreția prezentă Nasra Gabriel Horia prezent Rotaru Alexandru prezent Năsui Claudiu Iulius Gavril prezent Rotaru Răzvan Ilie prezent Neagu Nicolae prezent Săftoiu Ana Adriana absentă Neață Eugen prezent Sămărtinean Cornel Mircea absent Nechifor Cătălin Ioan prezent Schelean-Șomfelean Valeria Diana absentă Nicoară Romeo Florin prezent Sebestyén Csaba István prezent Sefer Cristian George prezent Seidler Cristian Gabriel prezent Seres Dénes prezent Sighiartău Robert Ionatan prezent Simion Lucian Eduard prezent Simionca Ionuț absent Simonis Alfred Robert prezent Sitterli Ovidiu Ioan prezent Socotar Gheorghe Dinu prezent Solomon Adrian prezent Spânu Ion prezent Stamatian Vasile Florin prezent Stanciu-Viziteu Lucian Daniel prezent Stancu Florinel prezent Stativă Irinel Ioan absent Stănescu Alexandru prezent Steriu Valeriu Andrei prezent Stoica Bogdan Alin prezent Stroe Ionuț Marian prezent Suciu Matei prezent Suciu Vasile Daniel prezent Surgent Marius Gheorghe prezent Szabó Ödön prezent Șarapatin Elvira prezentă Șerban Ciprian Constantin prezent Șimon Gheorghe prezent Șișcu George prezent Șotcan Theodora prezentă Șova Lucian absent Șovăială Constantin prezent Ștefan Corneliu prezent Ștefan Ion prezent Ștefan Viorel absent Știrbu Gigel Sorinel prezent Tabugan Ion prezent Tănăsescu Alina Elena prezentă Terea Ioan prezent Tîlvăr Angel prezent Todor Adrian prezent Todoran Adrian Mihăiță prezent Toma Ilie prezent Tomac Eugen absent Tripa Florin Dan prezent Trușcă Constantin prezent Tudor Beatrice prezentă Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezentă Turcescu Robert Nicolae prezent Tușa Adriana Diana prezentă Ungureanu Emanuel Dumitru prezent Ursu Răzvan Ion prezent Varga Glad Aurel prezent Varga Vasile prezent Vasile Daniel prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Vasilică Radu Costin prezent Vass Levente prezent Văcaru Alin Vasile prezent Velcea Nicolae prezent Vexler Silviu prezent Vișan George Gabriel prezent Vîlceanu Dan prezent Vîrză Mihăiță prezent Vlad Sergiu Cosmin prezent

Vlase Petru Gabriel prezent Vlăducă Oana Silvia prezentă Voicu Mihai Alexandru prezent Vosganian Varujan absent Weber Mihai prezent Zainea Cornel prezent Zamfira Constantin Cătălin prezent Zisopol Dragoș Gabriel prezent

Invit membrii comisiei pentru numărare și validare...

Dacă mai sunt colegi...

Mai sunt?

Vă rog. Csép, prezentă. Farago Petru, prezent. Magyar Loránd, prezent. Biró Rozália, prezentă. Benedek, prezent. Bende Sándor, prezent. Biro Zsolt, prezent. Csoma Botond, prezent. Erdei István, prezent.

Mai sunt colegi care au revenit în sală? Mulțumesc.

Ați terminat, domnule secretar?

Da, domnule vicepreședinte.

Mulțumesc.

Îi invit pe membrii comisiei pentru numărare și validare și pe cei doi secretari de ședință la Biroul permanent, împreună cu cei doi secretari, pentru numărarea și întocmirea procesului-verbal.

Dau citire, între timp, faptului că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 21 februarie, s-au depus la secretariatul general, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

2. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. 3. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Termenul pentru sesizare este de două zile, începând de azi.

## PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

Vă rog, doamna Mareș.

Proces-verbal privind numirea secretarului general al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii Biroului permanent privind numirea doamnei Silvia Claudia Mihalcea în funcția de secretar general al Camerei Deputaților, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților: 329;

- numărul total de voturi anulate: 0;

- numărul total de voturi valabil exprimate: 286, din care: – voturi pentru: 285;

- voturi contra: 1.

Potrivit art. 251 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, secretarul general al Camerei Deputaților se numește cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că din numărul total de 329 de deputați au fost prezenți 306, din care 285 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerute de regulament, doamna Silvia Claudia Mihalcea este numită în funcția de secretar general al Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Potrivit rezultatului votului, Camera Deputaților a adoptat Hotărârea privind numirea secretarului general al Camerei Deputaților.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința de astăzi.

Birou permanent, membrii Biroului permanent, la sala Biroului permanent.

- numărul deputaților prezenți: 306;

- numărul total de voturi exprimate: 286;

## _Ședința s-a încheiat la ora 14.36._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944404]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 27/1.III.2017 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei