Octavian Motoc

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă venită din partea colegilor senatori are o importanță deosebită pentru acei bătrâni, acei oameni care au ca singură sursă de venituri cultivarea unor suprafețe foarte mici, în general, de legume. Sunt oameni în vârstă, care figurează cu până la două hectare de teren în proprietate, dar nu le cultivă în întregime – că dacă ai cultiva două hectare de legume ar însemna să fii un om care obține venituri importante –, ci doar câteva sute de metri pătrați. Diferența..., diferența este dată, de obicei, în arendă unor arendași locali.

Însă oamenii ăștia, acum, în loc să beneficieze, așa cum spunea colegul meu Dobra, de un certificat de mic producător, trebuie să se supună legislației și trebuie să aibă un atestat de producător și un carnet de comercializare a produselor, ca un producător de nivel mare.

Să știți că există o nemulțumire foarte mare a acestor mici producători în piețe. De ce vă spun asta? Pentru că el trebuie să facă dovada, în fața unui reprezentant al primăriei, că are în curte, de fiecare dată, un metru pătrat de morcov sau doi metri pătrați de nu știu ce altă legumă și, după aceea, după ce cheamă reprezentantul primăriei în curte să-i vadă astea, poate să iasă cu ele, în mod legal, la piață.

Nu este normal să-i ceri unui bătrân, care și așa are niște venituri extrem de modeste, să se înscrie într-o asociație a producătorilor din zonă, care-i percepe un tarif de vreun milion-două... 100 de lei – 200 de lei noi acum. Mi se pare anormal să gândim în felul acesta. Și, din acest motiv, chiar dacă formularea legii nu este una, să zicem, dintre cele mai fericite, cred că trebuie să avem în vedere considerarea acestor mici producători într-o legislație specifică, și nu să le cerem atestate de producători și carnete de comercializare a produselor ca pentru cei care cultivă astfel de produse la nivel mare.

Vă mulțumesc.