Stenogramă plen

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc în sala de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

V-aș ruga să luați loc, să putem începe ședința.

Vreau să vă anunț că este ora 16.20 și, în mod normal, ar fi trebuit să începem la ora 16.00.

Domnule senator Nicoară! Domnule senator Nicoară! Am

- observat că sunteți pătruns de discuția la care participați. Domnule senator Arcaș! Nu mă aude.

Domnule senator Arcaș! Vă salut și vă rog să luați loc. Domnule senator Georgică Severin, v-aș ruga să luați loc. Vă mulțumesc.

Domnule senator Corlățean, poate-l rugați pe domnul să nu vă mai țină de vorbă.

Da, bine... N-aș fi vrut să-i fac observație doamnei senator Cristiana Anghel.

V-aș ruga să luați loc, doamna senator, să putem începe ședința.

Vă mulțumesc.

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 165 de senatori, și-au înregistrat prezența 109. Prin urmare, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Ședința va fi condusă de mine, împreună cu colegii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi pentru ședința plenului v-a fost distribuită? Dacă sunt intervenții, vă dau cuvântul. Dacă nu sunt...

Da, doamna senator Câmpeanu. Microfonul 2.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

## Domnule președinte,

Am citit cu surprindere ordinea de zi pe care o avem astăzi și am văzut că avem două proiecte de legi care au trecut prin adoptare tacită. Și vă rog să ne explicați: cum se poate acest lucru?

Noi ședința trecută am terminat-o mai devreme, pentru că n-am mai avut pe ordinea de zi alte proiecte de legi. Astăzi avem numai opt puncte de discutat și cum se poate să existe legi care să fie adoptate tacit? Mi se pare ceva impardonabil pentru Senatul României.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamna senator, vă mulțumesc pentru intervenție.

În legătură cu cele două proiecte, la unul nu s-a primit raportul, la celălalt a venit raportul după ședință. Și, ca atare, sunt incluse pe ordinea de zi pentru a vă anunța că au intrat în adoptare tacită. Da?

Dacă alte observații nu sunt, vă

Vă supun aprobării dumneavoastră modificarea programului de lucru pentru această săptămână, pe care îl aveți în mapă.

Luni, lucrări în plen. De îndată ce terminăm ordinea de zi, vă rog să fiți de acord să intrăm la capitolul întrebări, interpelări și răspunsuri, deci să nu mai așteptăm ora 18.15. Marți, 24, miercuri, 25, joi, 26, lucrări în comisiile permanente.

- Vineri, 27, sâmbătă, 28, activități în circumscripțiile

- electorale.

Sunt intervenții în legătură cu programul de lucru? Dacă nu,

La punctul 1 din secțiunea I a ordinii de zi avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 noiembrie – 5 decembrie 2015.

- Biroul permanent vă propune următorul program de lucru,

- și anume:

- luni, 30 noiembrie, și marți, 1 Decembrie, vor fi zile libere;

– miercuri, 2 decembrie, începând cu ora 9.00, activități în comisiile parlamentare; la ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; la ora 13.00, ședința Biroului permanent; de la ora 16.00 la ora 18.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de întrebări, interpelări și răspunsuri;

- joi, 3 decembrie, lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 4, și sâmbătă, 5, activități în circumscripțiile

- electorale.

Sunt intervenții?

Dacă nu,

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2015 pentru aprobarea participării Ministerului Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, la Centrul de Excelență NATO pentru Operații de Stabilitate;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor;

– Lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri;

– Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo;

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă prezint o informare privind Proiectul de buget al Senatului României pe anul 2016.

Potrivit prevederilor art. 64 din Constituția României, republicată, resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugete aprobate de acestea.

Proiectul de buget propus de Senatul României pentru 2016, finanțat din resurse de la bugetul de stat, este în sumă de 129.468 de mii de lei, din care: cheltuieli curente – 122.668 de mii de lei; cheltuieli de capital – 6.800 de mii de lei.

La fundamentarea bugetului propus de Senatul României pentru anul 2016 s-au avut în vedere următoarele:

– la titlul „Cheltuieli de personal”: asigurarea creditelor necesare pentru plata indemnizațiilor senatorilor, a salariului personalului angajat în aparatul Senatului și a contribuțiilor aferente acestora de către bugetul de stat general consolidat...

La titlul „Bunuri și servicii”, creditele asigură, în principal:

– cheltuieli privind consumul de utilități aferent părții de imobil a Palatului Parlamentului aflate în administrarea Senatului României, poștă, telefon, achiziții de carburanți, materiale și bunuri de strict necesar;

– cheltuieli cu reparații curente la aparatura tehnică și informatică aflată în dotarea Senatului;

– cheltuieli cu deplasările în străinătate și în țară ale senatorilor, cheltuielile de cazare, suma forfetară etc.;

– cheltuieli de protocol și reprezentare, în principal cheltuieli cu delegațiile străine sosite la Senat, și cheltuieli cu prime de asigurare pentru autoturismele aflate în dotarea parcului auto al Senatului.

La titlul „Transferuri între unități ale administrației publice”, credite care asigură funcționarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, ordonator terțiar de credite, aflat în subordinea Senatului României.

La titlul „Alte transferuri”, contribuții și cotizații la organismele internaționale – creditele sunt necesare pentru plata de către Senatul României, în 2016, a cotizațiilor anuale datorate de Parlamentul României la organismele internaționale din care acesta face parte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul chestor senator Niculae Bădălău a făcut prezentarea raportului.

Doresc să le mulțumesc și celorlalți chestori: domnul senator Cristian Bodea, domnul senator Neculai Bereanu și domnul senator Attila Verestóy, pentru contribuția avută la elaborarea și prezentarea proiectului de raport.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare sau din partea senatorilor cu titlu individual?

La punctul 3 de la secțiunea I a ordinii de zi avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea 2015. Îi dau cuvântul domnului senator Dumitrescu Florin pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul III al anului 2015

În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2015, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și a soluționa 229 de petiții. Din cele 229 de petiții analizate, 213 au fost luate în considerație și 16 petiții au fost clasate. În 119 din cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționarea problemelor care fac obiectul petițiilor, evidențiate în anexele nr. 2–4, iar în 77 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor.

Restul raportului se află pe site-ul Senatului. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Grupurile parlamentare doresc să intervină? Nu.

## Bine.

Raportul să știți că nu se supune la vot. Am luat cunoștință de raport.

Suntem la punctul 4, secțiunea I, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 19 noiembrie 2015, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 97 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L445/2015);

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul Iliescu. Da. Bine.

Atunci supun aprobării dumneavoastră solicitarea de aprobare în procedură de urgență.

Votul este deschis.

95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. S-a aprobat.

2. Proiectul de lege privind achizițiile publice. La fel, este susținut de Guvern.

3. Proiectul de lege privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (b615/2015).

Domnul Iliescu, da?

Guvernul susține proiectul de lege.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

„De servicii” (b616/2015).

Tot Guvernul susține proiectele.

5. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Cine susține proiectul?

Nimeni.

Nu se susține, nu se supune la vot.

## Bună ziua!

Am solicitat procedură de urgență, întrucât un asemenea proiect ar fi trebuit adoptat cu 26 de ani în urmă. Aș vrea să precizez că voi depune un amendament în comisie, așa cum am anunțat a doua zi după ce a fost înregistrată această propunere legislativă..., respectiv interdicția s-ar referi la „organizațiile cu caracter totalitar comunist”, nu la „organizațiile cu caracter comunist”.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator a susținut propunerea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu raport la Comunicarea Comisiei: Proiectul de raport comun 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010–2018).

Comunicarea Comisiei privind Proiectul de raport comun privind cadrul reînnoit de cooperare în domeniul tineretului prezintă situația tinerilor din Europa, precum și abordarea pe care au avut-o factorii de decizie în perioada 2013–2015.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la comunicarea Comisiei.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului hotărârea de adoptare a opiniei.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Am omis să vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Albania în domeniul securității sociale, semnat la București la 27 februarie 2015.

Adoptat de Camera Deputaților.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Înțeleg că participă domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale, domnul Gabriel Lungu.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Da.

**Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:** Da? Domnul Gabriel Lungu, secretar de stat. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Textul noului acord de securitate socială a fost convenit în cadrul mai multor runde de negocieri în perioada 2012–2014. Acordul se va aplica tuturor persoanelor care sunt sau au fost supuse legislației uneia sau ambelor părți contractante. Este prevăzut principiul egalității de tratament. Este prevăzută, totodată, posibilitatea totalizării perioadelor de asigurare realizate în cele două părți contractante atât pentru prestațiile de boală și maternitate, cât și pentru pensiile de bătrânețe, de invaliditate și de urmași, precum și pentru ajutorul de deces. Acordul va fi încheiat pe perioadă nedeterminată.

În contextul turismului și în perspectiva creșterii relațiilor economice între statele noastre, apreciem ca utilă actualizarea cadrului juridic.

Față de cele prezentate, Guvernul susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Frătean. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Dați-mi voie să vă informez faptul...

Comisiile avizatoare au dat avize favorabile, în totalitate. Comisia pentru muncă și protecție socială a adoptat, în unanimitate, un raport de admitere, pe care îl supune dezbaterii și adoptării în plenul Senatului.

Legea este ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Sunt întrebări pe care membrii Senatului doresc să le adreseze inițiatorului?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare.

Nu sunt. Bine.

Atunci declar dezbaterile încheiate.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Așa cum ați fost înștiințați, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul, domnul secretar de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu. Da? Microfonul 9.

Vă rog. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are în vedere definirea noțiunilor cu care operează actul normativ și managementul financiar al sumelor provenite din fonduri europene. De asemenea, stabilește mecanismele financiare necesare derulării fondurilor menționate, precum și creșterea gradului de absorbție a acestora, eficientizarea procedurilor de plată, monitorizare și control.

Un alt obiectiv important este cel privitor la sursele de finanțare, fluxurile financiare aferente sumelor alocate din fondurile europene, precum și contribuția din fondurile naționale pentru cofinanțare și prefinanțare.

Sunt reglementate, de asemenea, modificările și completările actelor normative din domeniul garantării, în sensul instituirii mecanismului de garantare a scrisorii de garanție și a garanțiilor pentru credite acordate pentru proiectele de investiții aferente perioadei 2014–2020.

De asemenea, în cadrul instrumentelor financiare gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale...

Ca atare, vă rugăm, față de cele prezentate, să aprobați prezentul proiect de act normativ.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Saghian să prezinte raportul comisiilor.

Microfonul 6.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului? Intervenții din partea grupului? Mă scuzați, grupurilor. Înțeleg că nu sunt. Bine.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

- Vreau să vă informez că raportul comun al comisiilor este

- de admitere.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea art. 49 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Declar deschise dezbaterile generale.

- Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent inițiatorul. Nu este.

Dacă nu, atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului

- pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

- Doamna chestor Irina Alexe, Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog, aveți cuvântul la microfonul 8.

**Doamna Irina Alexe** _**–** secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să vă informez că Guvernul nu a formulat un punct de vedere cu privire la această inițiativă legislativă, dar am participat în cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate și am propus explicitarea textului în vigoare, în sensul în care constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor să se facă și de către ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției de Frontieră Române pentru faptele constatate în zona specifică de competență, de ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și de ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, astfel încât astăzi vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea textului în forma propusă de comisie și vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian.

- Microfonul 6.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru afaceri europene au depus avize favorabile.

În ședința din 17 noiembrie 2015, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului comun de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Comisia pentru mediu a depus aviz favorabil.

În ședința din data de 17 noiembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea raportului de admitere, cu un amendament. Amendamentul este cuprins în anexa la prezentul raport.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament, asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Sunt membri ai Senatului care doresc să adreseze întrebări sau grupurile parlamentare să-și precizeze poziția? Dacă nu, atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Supun acum votului propunerea legislativă. Votul este deschis.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 31 octombrie 2014 (L574/2015).

Inițiatorul?

Vă rog, domnule senator, la microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă are ca scop principal includerea și promovarea intereselor micului producător în înțelesul noilor dispoziții ale Legii nr. 145/2014.

În acest sens, acestei categorii sociale de mici producători, formată în mare parte din bătrâni, i se elimină o mare posibilitate de venit, sursă de existență, ei activând preponderent în zona montană, unde produc aceste produse destinate vânzării. Întrucât, prin omisiunea reglementării drepturilor acestei categorii fără a se ține cont de statutul separat al acestor mici producători, persoane fizice, s-a ajuns să li se impună și acestora aceleași obligații prevăzute ca și în cazul marilor fermieri și asociații, în sensul obligativității deținerii unui certificat de producător și a unui carnet de comercializare... Au fost introduse, fără a se face distincție pe categorii, atestatul de producător și obligativitatea deținerii acestui carnet de comercializare.

Măsurile prevăzute de Legea nr. 145/2014 sunt bine-venite însă în ceea ce privește supravegherea activității de comercializare a producției din ferme și asociații. În schimb, când se pune în practică situația acestor mici producători, măsura împovărează și nu poate fi aplicată ca una egală în drepturi.

Prezenta inițiativă legislativă de completare a legii redă posibilitatea eliberării de către primării a actului doveditor necesar micului producător, prin care își valorifică produsele, fiind scutit de un parcurs birocratic și dificil.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule senator Dobra.

Dau acum cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Daniel Botănoiu.

Microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunerea legislativă instituie o normă de excepție de la lege privind valorificarea produselor obținute de către producătorii agricoli persoane fizice în ferma proprie, dacă suprafața utilizată este mai mică de două hectare. Și vreau să reamintesc că aici discutăm despre o lege a piețelor, nu o lege a producătorilor agricoli, și ei sunt exceptați. Ei pot participa oricând pe piață, dar trebuie să avem o trasabilitate foarte clară a acestor produse, pentru că, dacă luăm în calcul toate aceste mici produse care vor apărea pe piață fără să avem o reglementare foarte clară, sigur că ne vom lovi de ceea ce ne lovim astăzi în piață, cu acel control ineficient și cu produse care să nu răspundă calității.

Ca atare, această formă de propunere pe care o aveți dumneavoastră considerăm că trebuie îmbunătățită. Ca atare, nu putem s-o susținem în forma actuală. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian. Microfonul 6.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au depus avize negative.

Vorbiți mai aproape de microfon, că nu se aude, domnule senator.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au depus avize negative.

În ședința din data de 17 noiembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Întrebări dacă aveți să adresați inițiatorilor?

Domnule senator Bumbu, dumneavoastră sunteți inițiator. Cui adresați întrebarea?

Poftiți?

Nu la întrebări. Mai târziu, dacă vreți să interveniți. Domnul senator Calcan.

Microfonul 4.

Și doamna senator Câmpeanu, după aceea.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu o să susțin această propunere legislativă și vreau să vă spun și de ce. Pentru că este un pas înainte pentru a rezolva o situație practică.

Astăzi există acești mici producători. Astăzi, aceștia vând, dar, de fapt, ne facem că nu-i vedem. Eu am înțeles poziția domnului ministru, dar, până la urmă, și Domnia Sa ar putea să găsească o soluție și să vină în fața Parlamentului cu o soluție pentru a rezolva această situație.

Sunt convins că și dânsul, și noi mergem, de exemplu, la Ploiești. Mergeți la Potigrafu și vreți să cumpărați roșii sau mai știu eu ce altceva, nu de la cei care sunt aprovizionați dimineața de tirurile alea mari, ci de la cei care au în spate o seră de 100 de metri pătrați. Aceia nu pot să vândă.

Altă situație. Sunt foarte multe pensiuni în zona agricolă, restaurante care doresc să aibă produse ecologice. Până mai ieri, puteau să se ducă și să cumpere pe baza acestor acte minimale ale micilor producători și, pe baza unui borderou, să-și cumpere, de exemplu, la pensiunea respectivă, 10 kg de roșii sau – știu eu? – ceapă sau ce mai au nevoie. Astăzi nu mai pot, pentru că ele, din punct de vedere fiscal, nu mai pot fi deductibile.

Astăzi, dacă vrei să cumperi de la acești mici producători, care, încă o dată, există, să nu ne facem că nu-i vedem, nu se poate să cumperi de la ei, nu se poate ca micii întreprinzători să cumpere de la ei, pentru că, fiscal, aceste cheltuieli nu pot fi deduse.

De aceea, eu cred că această propunere – că o fi mai puțin bună decât își dorește ministerul – este, oricum, un pas înainte și cred că ar trebui s-o votăm și să deblocăm situația acestor – zic eu – mii de mici producători care, până la urmă, vând în fiecare zi produse din propria ogradă.

Mulțumesc.

Doamna senator Câmpeanu. Microfonul 2.

Eu vreau să-l întreb pe domnul reprezentant de la Ministerul Agriculturii dacă o femeie care vine în piață și vinde pătrunjel și mărar trebuie să aibă certificat de producător și certificat de comercializare și mai trebuie să elibereze și o chitanță fiscală atunci când mă duc să cumpăr două legături de leuștean.

Asta este o întrebare și chiar îl rog insistent să-mi răspundă.

În al doilea rând, să-mi spună Domnia Sa dacă strategia ministerului are în vedere, în vreun fel, să ajute acești mici producători, că a spus că legea-i bună, dar ar mai trebui făcute unele perfecționări. De ce nu le-a făcut în comisie? De ce nu vine cu o altă propunere legislativă?

Aștept un răspuns.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

La capitolul întrebări aș vrea să-i întreb pe foarte simpaticii și dragi colegi de-ai mei dacă au făcut o analiză de impact când au propus această înlesnire, având în vedere că este un sistem care a început să funcționeze și, odată ce deschidem o portiță, apar abuzurile din partea unora, care, folosind această portiță, eludează legea.

Întrebarea este dacă s-a făcut o analiză de impact, ce număr sau care este numărul fermierilor care vor beneficia de o asemenea înlesnire.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Isăilă. Microfonul 3.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Țin să-i mulțumesc domnului senator Calcan pentru că, într-adevăr, ceea ce a susținut este adevărat. Și doamna ministru, la fel.

Îi spun domnului ministru – fost ministru – Tánczos Barna că are și nu are dreptate, parțial. De ce? Pentru că, dacă ne uităm... Este de ajuns să ne uităm la fețele oamenilor care vând acele produse și să ne dăm seama că nu sunt niște simpli speculanți. Ei, pur și simplu, își duc viața vânzând acele produse.

Cu alte cuvinte, inițiativa este bună. Îl rog pe reprezentantul Ministerului Agriculturii să vadă..., în așa fel încât această inițiativă să treacă, pentru că este o inițiativă bună.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Pereș.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, aș pune problema aia cu agricultura... la agricultură toată lumea se pricepe. Și este foarte bine că avem aceste luări de cuvânt.

Dau dreptate și domnului Calcan, și colegului Isăilă, dar vreau să vă spun că sediul acestei modificări, acestei adăugări nu se află în Legea nr. 145/2014. Asta vă spunea și domnul ministru. Legea nr. 145/2014, de fapt, stabilește o ordine în piață. Și asta dorim să facem.

Nu excludem varianta pe care o spuneți dumneavoastră. Sigur, ar putea să fie obiectul unei alte propuneri legislative. Pentru că și eu îmi pun o întrebare: de ce micul producător trebuie să aibă sub două hectare, și nu sub un hectar, de exemplu? Ar fi o întrebare la care inițiatorii ar trebui să răspundă. Sau, poate, sub trei hectare. Da, cei pe care, într-adevăr, să-i scutim de aceste obligații pe care, hai să spunem, statul, din când în când, le are față de..., adică acești producători le au față de stat.

Deci, la urma urmei, respingerea din comisie a venit pentru că această modificare, chiar și pertinentă și care poate să fie făcută, nu-și are sediul în Legea nr. 145/2014, pentru că, până la apariția acestei legi, din păcate, ați avut dreptate, nu numai aceștia erau cei care deranjau piața. Foarte multă lume care nu avea certificat de producător, nu avea acel carnet pe care acum îl cere orice administrator al pieței...

Deci e puțin cam – cum să spun? – nepotrivită această trimitere puțin spre populism. Ce facem cu acești oameni? Sigur că e o problemă. Trebuie să facem ceva, dar nu în legea aceasta, nr. 145/2014, cu care, de fapt, inițiatorii ne-au sesizat.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Motoc.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 211/27.XI.2015

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă venită din partea colegilor senatori are o importanță deosebită pentru acei bătrâni, acei oameni care au ca singură sursă de venituri cultivarea unor suprafețe foarte mici, în general, de legume. Sunt oameni în vârstă, care figurează cu până la două hectare de teren în proprietate, dar nu le cultivă în întregime – că dacă ai cultiva două hectare de legume ar însemna să fii un om care obține venituri importante –, ci doar câteva sute de metri pătrați. Diferența..., diferența este dată, de obicei, în arendă unor arendași locali.

Însă oamenii ăștia, acum, în loc să beneficieze, așa cum spunea colegul meu Dobra, de un certificat de mic producător, trebuie să se supună legislației și trebuie să aibă un atestat de producător și un carnet de comercializare a produselor, ca un producător de nivel mare.

Să știți că există o nemulțumire foarte mare a acestor mici producători în piețe. De ce vă spun asta? Pentru că el trebuie să facă dovada, în fața unui reprezentant al primăriei, că are în curte, de fiecare dată, un metru pătrat de morcov sau doi metri pătrați de nu știu ce altă legumă și, după aceea, după ce cheamă reprezentantul primăriei în curte să-i vadă astea, poate să iasă cu ele, în mod legal, la piață.

Nu este normal să-i ceri unui bătrân, care și așa are niște venituri extrem de modeste, să se înscrie într-o asociație a producătorilor din zonă, care-i percepe un tarif de vreun milion-două... 100 de lei – 200 de lei noi acum. Mi se pare anormal să gândim în felul acesta. Și, din acest motiv, chiar dacă formularea legii nu este una, să zicem, dintre cele mai fericite, cred că trebuie să avem în vedere considerarea acestor mici producători într-o legislație specifică, și nu să le cerem atestate de producători și carnete de comercializare a produselor ca pentru cei care cultivă astfel de produse la nivel mare.

Vă mulțumesc.

Stimate domnule coleg,

Îmi permit să vă fac o observație, și anume că eram la capitolul întrebări adresate inițiatorului, și nu la dezbateri generale.

Domnul senator Tămagă.

Aveți întrebare sau tot dezbateri vreți să faceți? M-ați auzit ce v-am spus, da? Microfonul 4.

Am o scurtă întrebare adresată inițiatorilor: dacă atunci când au făcut această inițiativă – de bună-credință, sigur – au avut în vedere că tot noi am votat și funcționează scutirea de impozite, taxe locale și toate celelalte până la un anumit cuantum, și la suprafață, și la număr de animale, și la activități considerate pentru nevoi proprii gospodărești. Dacă acum venim cu această inițiativă, n-o neglijăm pe cealaltă? Sau nu-i punem pe oamenii ăștia într-o dificultate majoră în raport cu autoritățile și centrale, dacă e vorba de impozit de stat, și locale, dacă e vorba de impozite locale?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt înscrieri la cuvânt?

Domnule senator Bumbu, aveți întrebare sau la dezbateri generale?

Bine.

Trecem la dezbateri generale atunci, da? Reprezentanții grupurilor parlamentare întâi, da?

Vorbiți din partea Grupului parlamentar al PSD?

Din partea mea: și ca inițiator, și ca senator.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Bine. Vă rog.

Microfonul 3, domnul senator Bumbu.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc totodată domnului senator Motoc pentru că a pus punctul pe „i” în ce privește inițiativa noastră și vreau numai să completez câteva lucruri.

Necesitatea, nici nu mai trebuie să discutăm. Dacă... și ar răspunde la câteva întrebări, dacă s-a făcut un studiu de impact. Nu un studiu, dar mulțimea de oameni care vin la cabinetele noastre, nu numai al meu și al colegului Dobra, ci al tuturor, care vin și se plâng de problemele pe care le întâmpină în comercializarea pătrunjelului sau a unui boț de brânză, cred că reprezintă un argument suficient.

Domnul senator Pereș a spus că nu face obiectul legii. Îmi pare foarte rău, domnule senator, Legea nr. 145/2014 se referă tocmai la reglementarea pieței produselor agricole. Dar piața nu există fără patru actori: un producător, un cumpărător, instituția ca atare, instituția publică, și marfa. Deci, dacă vorbim de marfă și vorbim de producător, se încadrează exact în această problemă.

Ați pus dumneavoastră întrebarea: de ce două hectare, și nu trei sau patru? Sigur că puteați să spuneți și 0,5.

Atât am considerat noi că este rezonabil, cât deține majoritatea producătorilor sau a locuitorilor din zona de munte, și nu numai, și care au un excedent mic.

Vreau să vă întreb și eu în același timp. Ați văzut, Legea nr. 145/2014 este onorabilă, a vrut să reglementeze comercializarea produselor, unde era un mare vid. Ea a fost generoasă, dar foarte cinică pentru micii producători – și nu mai vreau să repet ce au spus domnul senator Motoc și colegul inițiator –, pentru că îi supunem, îi facem să dispară, de fapt, de pe piață, din acest joc al comerțului. Pentru că atât de greu trebuie..., atât de greu se obțin celelalte documente, încât se lasă, se lipsesc de această activitate. Deci numai atât. Ei cer să poată vinde produsele pe baza unui certificat de producător emis de către primărie și evidențiate de către primar..., emis și evidențiate de către secretarul primăriei, și nu să mai facă dovada deținerii unui atestat de producător și a unui carnet de comercializare, care chiar înseamnă un efort care-i depășește pe acești mici agricultori, care sunt grupul-țintă pe care l-am avut în vedere.

Dacă ar fi să vă citesc numai câteva elemente din argumentele pentru care a fost respins la comisie – și vreau să fac precizarea că reprezentantul ministerului a fost o doamnă jurist, care probabil este foarte bine pregătită, dar nu a fost reprezentativitatea stabilită de către Regulamentul Senatului –, spune că domeniul este reglementat juridic. Păi, sigur că este reglementat, dar noi venim tocmai ca să-l modificăm în acest punct sensibil, și anume la micii agricultori. Sau exact ce a spus domnul senator Pereș, că nu face obiectul legii. E o copilărie asta, după părerea noastră. Și că nu respectă normele de tehnică legislativă. Da, e adevărat, este scris acolo „Ministerul Agriculturii”, nu „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”. Dacă astea sunt defecte prin care-i eliminăm pe micii agricultori de pe piață, atunci... ne-am făcut datoria aici, în Senat. Vă mulțumesc.

Domnul senator Tánczos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Respect cu sfințenie procedura stabilită de dumneavoastră. La capitolul întrebări am pus o întrebare, la care încă nu am primit un răspuns. Acum aș vrea să intervin la capitolul dezbateri generale.

Avem în față un proiect legislativ care... cel puțin inițiatorii spun că vine în întâmpinarea micilor producători, în ajutorul lor, și stabilește, ca o limită de suprafață a fermei mici, două hectare de teren agricol.

Vreau să vă spun că, în conformitate cu statistica oficială a ministerului, pe două hectare se pot produce peste 30.000 de kilograme de roșii, peste 40.000 de kilograme de varză, peste 40.000 de kilograme de pepeni verzi. 30.000 de kilograme de roșii nu cred că înseamnă producția unui mic fermier. În primul rând, de asta am întrebat dacă s-a făcut un studiu de impact în momentul în care ați propus ca mica fermă, la categoria producției vegetale, să dau un exemplu, este sau nu fundamentată. Eu cred că nu este.

Nu poți să spui că un producător agricol care obține peste 10.000 de euro venit din producția agricolă este fermierul mic și este fermierul pentru care dumneavoastră vă plângeți acum că se duce cu sacoșica și cu căruciorul la piață și vinde 10-20 de kilograme de roșii. Nu, este o estimare greșită și este nefundamentată. Este primul motiv pentru care nu o să votez inițiativa asta legislativă... sau această inițiativă legislativă.

Al doilea motiv este că legea, așa cum este astăzi în vigoare, este primul pas, după 25 de ani, care încearcă să pună ordine în piață. Și orice produs agricol care, într-o formă sau alta, ajunge la comercializare trebuie să aibă un document în spate. Noi vorbim de cei mici, foarte mici, extrem de mici, pentru care ne plângem, și în paralel deschidem o portiță pentru toți samsarii din această țară, care sub egida unei... sau cu un certificat de mic producător sau de foarte mic sau de extrem de mic producător tot anul vând, comercializează, tranzacționează mărfuri agricole sau produse agricole. Este primul pas, prin legea care astăzi este în vigoare, de reglementare a comercializării produselor agricole.

Vă spun din proprie experiență. La noi, în comuna Sâncrăieni, județul Harghita, obținerea acestui atestat de producător în paralel și împreună, cum vreți să spuneți, cu certificatul sau carnetul de comercializare durează exact cinci minute. Ele sunt comandate de primărie, sunt tipărite de Imprimeria Națională, sunt la primărie și orice producător agricol care se duce la primărie, cu 60 de lei, obține acest certificat, atestat de producător și carnet de comercializare în cinci minute și le are la dispoziție timp de un an de zile.

Domnul senator Tămagă.

Acum, domnul Barna a fost nemulțumit de răspuns. Eu nu l-am primit și aș insista, domnule coleg Dobra, totuși să...

Dragi colegi, după ce se termină dezbaterile...

Mulțumesc.

...da, după aceea cer reprezentantului Guvernului și comisiei să răspundă la întrebările formulate.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, atunci, vă rog foarte mult, din partea Guvernului întâi și după aceea din partea comisiei, pentru a răspunde la întrebările formulate.

Domnul secretar de stat.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș începe cu întrebarea doamnei senator, spunându-vă că, sigur, ne gândim la alte instrumente în afara celor pe care le vedeți astăzi. Doar cinci luni de la punerea în aplicare a acestor documente avem și am constatat că sunt câteva lucruri care ar trebui reglate, dar nu modificând legislația de maniera asta.

Și aș vrea să vă aduc aminte un singur lucru: evaziunea care se producea înainte, cu acele borderouri de achiziție. Și era vorba de 1.200.000 de tone de cereale anual. Asta însemna 250 de milioane de euro pe care noi le suportam, sub o formă sau alta, prin emiterea acelor borderouri. Pentru că aici nu este vorba numai de două hectare ocupate numai cu grâu sau ocupate numai cu porumb, aici este vorba de două hectare care pot cuprinde de la cartofi până la sfeclă și legume, așa cum ați amintit mai devreme.

Pentru eliberarea acelor atestate de producător... atestatul îți dă dreptul de a realiza un proiect, îți dă dreptul de a te recunoaște în mediu, acolo unde primești și acele subvenții pentru calamități, și acele subvenții la care ai dreptul la ele, să poți să le accesezi fără să ieși în piață. Când am gândit Legea nr. 145/2014, a fost numai pentru acele produse care ies în piață. Acum ar trebui să ne întoarcem la Codul fiscal, să renunțăm la acele reduceri de impozite sau acele scutiri de taxe și impozite pe care le-am acordat, pentru că noi discutam de persoane care își consumă ceea ce produc în propriile ferme. Legea nr. 145/2014 a venit după apariția Codului fiscal și a spus: cei care ies în piață... așa cum ne-a spus consumatorul de fiecare dată... trebuie să fim atenți la ceea ce le oferim. Și, atunci, sigur că el trebuie să dovedească că este producător în primul rând.

Un alt argument pe care vi-l spun: spargerea exploatațiilor agricole. Pentru că, dacă facem o facilitate, fiți convins că mâine cel care avea 5 hectare sau 7 hectare, ca să beneficieze de aceste gratuități, mâine sigur că va sparge și se va duce în 2 hectare, pentru că știe că primește acel certificat de mic producător, știe că birocrația este redusă și că nu dă justificare absolut nimănui.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, dacă mai sunt... nu mai doriți să...

Inițiatorul!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu. Inițiatorul nu răspunde la..., răspund comisia și Guvernul.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

- 78 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 11 abțineri.

- Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă. Stimați colegi,

Este ora 17.24. În mod normal, la ora 17.00 ar fi trebuit să intrăm la votul final.

Eu vă propun să continuăm cu ordinea de zi de la punctul II, în așa fel încât să ajungem și la votul final.

Dacă sunteți de acord,

- S-a aprobat prelungirea programului.

Suntem la punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă își susține propunerea legislativă.

Domnule senator Bumbu, microfonul 5, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știm foarte bine că prin Protocolul de aderare la Uniunea Europeană nu aveam voie sau nu avem voie..., de fapt, prin Tratatul de aderare nu avem voie să reducem suprafața ocupată de pajiști, cea înregistrată la data de 1 ianuarie 2007, sub motivația de conservare a biodiversității. Deoarece au fost solicitate totuși aceste terenuri să fie utilizate, aceste suprafețe de teren, pentru investiții, unele chiar europene, noi am prevăzut în modificarea ordonanței posibilitatea scoaterii totuși a acestor suprafețe prin recuperarea altora din neproductiv, astfel încât suprafața totală să fie menționată. Dar...

Menținută.

Să fie menținută. Să fie menținută. Mulțumesc.

Dar, cu toate acestea, ordonanța are unele scăpări, mai ales de tehnică și de metodologie, și noi am venit cu niște completări foarte simple, și anume am precizat ca la aceste scoateri din categoria de arabil sau pajiște de peste un hectar să fie avizul eliberat de către direcția de specialitate din Ministerul Agriculturii, iar la sub un hectar să fie eliberat de către direcția agricolă, cu toate procedurile care urmează, ca beneficiarul să notifice primăriei și primăria să notifice instituției de cadastru și cărții funciare. Nu am avut altă intenție decât aceea de a operativiza această activitate, care, din păcate, încă este foarte dificilă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Daniel Botănoiu.

Vă rog.

Microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunerile inițiatorului clarifică aspecte de ordin procedural cu privire la aplicarea măsurilor referitoare la aprobarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor arabile, altele decât cele prevăzute în art. 77, vii, livezi și pajiști permanente, din art. 4 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013, totodată instituind obligativitatea înregistrării acestor modificări la primărie și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Sigur că pe Legea nr. 18/1991 avem mult mai multe modificări de adus, în conformitate cu regulamentele care au apărut ulterior, în conformitate cu noua politică agricolă comună și cu noul Program Național de Dezvoltare Rurală. Ca atare, din punctul nostru de vedere, sigur, dacă inițiativa este bine-venită, considerăm că nu este suficientă pentru a aduce acele modificări de esență la Legea nr. 18/1991, astfel încât să facilităm accesul fermierilor și să debirocratizăm ceea ce înseamnă modificările și transferul acestor categorii de folosință.

Ca atare, nu susținem forma depusă de inițiator, cu rugămintea de a reveni asupra ei cu toate aceste precizări pe care le-am făcut.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian.

Microfonul 6.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a depus aviz negativ.

În ședința din data de 17 noiembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Doriți să adresați întrebări inițiatorului? Nu sunt.

Dezbaterile generale..., grupurile parlamentare dacă doresc să intervină.

Reprezentanții grupurilor?

Nu.

Atunci declar încheiate dezbaterile.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Așa cum ați auzit, raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Prin urmare propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Inițiatorul?

Un număr de senatori... Cine vorbește din partea inițiatorului?

Eu.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 5.

Prin prezenta propunere legislativă se are în vedere armonizarea legislației în vederea repatrierii corpurilor românilor decedați – ca urmare a ceea ce s-a întâmplat la „Colectiv”, numărul crește, a crescut și poate mai crește – sau a sprijinirii românilor aflați în situații deosebite, în care sănătatea le este afectată.

Susținerea instituțională este necesară în cazul Ministerului Afacerilor Externe, însărcinat cu rezolvarea problemelor românilor din străinătate, instituție care ar trebui să se bucure de un sprijin consistent la nivel bugetar.

Propunerea legislativă nu aduce o sporire a numărului taxelor sau o diferență a cuantumului acestora, neexistând astfel un impact la nivel bugetar.

Propunerea legislativă mai prevede sprijinul financiar pe care statul român ar trebui să-l ofere în cazul transportului către România, dar și al spitalizării cetățenilor aflați în stare deosebit de gravă a sănătății, precum și sprijinul pentru transportul unui însoțitor atunci când cetățeanul român spitalizat nu poate lua decizii în nume propriu în privința stării de sănătate deosebit de gravă.

Considerăm că este de datoria statului român să intervină în sprijinul propriilor cetățeni, oriunde s-ar afla, la fel cum la nivelul instituțional Ministerul Afacerilor Externe, în acest caz, ar trebui să beneficieze de o atenție sporită din partea Parlamentului, adică a noastră, armonizând legislația în acest fel pentru a înlesni operativitatea instituției în rezolvarea problemelor expuse.

Totodată, aducem în actualitate faptul că românii din diaspora trimit anual peste 4 miliarde de euro în România, o mare parte din aceștia ajungând în bugetul de stat. Românii din afara granițelor țării sunt primul investitor al României și singurul mare investitor care nu a cerut României niciun fel de sacrificiu, nutrind atât la dezvoltarea economică, socială a țării-mamă, cât și la bunăstarea cetățenilor români aflați în România.

Vă mulțumesc și vă invit să votați inițiativa legislativă.

## Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna secretar de stat Carmen Burlacu, din partea Ministerului Afacerilor Externe. Aveți microfonul 8.

## **Doamna Carmen Liliana Burlacu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Externe nu susține acest proiect în această formă, deoarece considerăm că nu răspunde în mod eficient obiectivului vizat de inițiatori.

De asemenea, există o serie de probleme care pot apărea din modul de gestionare a acestui fond și, nu în ultimul rând, din punctul de vedere al echității, din punctul de vedere al principiului solidarității sociale, care nu ar fi respectate în aceste condiții.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru politică externă, domnul senator Filip. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a analizat această inițiativă parlamentară, mai ales că acest subiect nu este unul nou. El a mai făcut obiectul și al unor alte inițiative în același sens. Nu pentru că problematica nu este reală, ci mai degrabă din cauza modului în care ea poate fi pusă în aplicare. În urmă cu câteva luni, o inițiativă exact cu același subiect a fost aprobată inclusiv în Senatul României, dar cu alt tip de rezolvare, în sensul în care administrațiile publice locale, făcând analiza solicitării familiilor aflate într-o astfel de situație – mă refer la decedați aflați în afara granițelor țării –, pot solicita un ajutor de transport al trupului celui decedat aflat în exterior. De fapt, această inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare face o modificare... sau introduce un subiect privind modul de cheltuire a 10% din taxele consulare. Pentru că legea, pe fond, stabilește nivelul taxelor consulare și faptul că aceste taxe consulare se fac venit la bugetul de stat. Ea, de fapt, are un alt rol propriu-zis, Legea nr. 198/2008: stabilește taxele consulare. Acest proiect legislativ spune ca o parte – 10% din aceste taxe – să fie cheltuită pentru aducerea în țară a trupurilor celor decedați.

Ceea ce vă pot spune este că, din punctul de vedere al experienței similare din țările Uniunii Europene, nu mai există nicio astfel de abordare, ca cea prevăzută în proiectul legislativ.

Ceea ce vrem să spunem este că această problemă există. Ea este rezolvată în acest moment punctual de către Ministerul Afacerilor Externe, în situații de criză: că este vorba de un accident petrecut în afara granițelor..., vezi situația din Muntenegru de anul trecut sau acum doi ani, vezi situația dintr-o altă țară. Și, atunci, sigur, printr-o decizie guvernamentală, aceste cazuri se rezolvă.

Rezolvarea însă printr-o abordare legislativă incumbă o mult mai mare responsabilitate decât a trece 10% din taxele consulare, care or fi mari, or fi mici..., din aceste taxe se plătesc și alte proiecte ale Ministerului Afacerilor Externe și, după aceea, ele sunt cheltuite după un anumit normativ, după o anumită regulă. Și în ce condiții?! Pentru ce tipuri de familii care sunt într-o astfel de situație?!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului? Mă refer la membrii Senatului.

Nu.

În cadrul dezbaterilor generale, dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare.

Nu sunt intervenții. Atunci, declar...

A... Scuzați-mă! Doamna senator Câmpeanu, vă rog. Microfonul 2.

Eu am înțeles perfect argumentația reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe și probabil că, într-adevăr, ar presupune multe alte schimbări în activitatea consulatelor, dar aș vrea totuși să vă spun că ambasadele României, consulatele României nu beneficiază de niciun suport financiar care să fie la dispoziția lor pentru a ajuta un român care se află într-o situație dificilă într-un stat.

Nu mă refer numai la repatrierea persoanelor decedate, cu toate că avem sute, sute de români care zac prin frigiderele unor alte țări, dar, în afara acestui lucru, dacă mergi undeva și îți piezi actele și banii, îți sunt furate, o ambasadă nu are posibilitatea să-ți dea niște bani nici cu împrumut, numai dacă un membru al ambasadei respective face un efort propriu, te împrumută pe propria răspundere că, eventual, îi dai banii.

Eu cred că trebuie constituit un astfel de fond la dispoziția consulatelor tocmai pentru a putea interveni în cazuri de urgență pentru rezolvarea unor situații de criză în anumite momente și pentru românii care se află în dificultate...,

nu numai cei care muncesc în țările respective, ci și pentru un turist, de exemplu, căruia i se fură toate actele și bagajele și nu se mai poate întoarce în țară.

Mulțumesc. Alte intervenții, dacă sunt? Domnul senator Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sincer, nu intenționam să intervin în dezbateri, pentru că am avut, într-adevăr – și menționa domnul președinte Filip –, am avut această dezbatere în mod repetat și în comisii, și în plenul Parlamentului.

Da, este adevărat, această problemă există, este extrem de delicată. Există, pe de altă parte, pragmatic vorbind, și o serie de costuri care sunt importante. Cum să găsești soluția cea mai bună?!

Pur și simplu – ar fi multe de spus și s-au spus, parțial, anumite lucruri –, vreau să menționez un lucru, pentru că practica celorlalte state europene nu include această abordare paternalistă, din care nu reușim să ieșim chiar în situații dramatice, în care statul trebuie să facă orice, oricând, pentru cetățenii săi în străinătate, sistemul european spune foarte clar: fiecare om apelează la instituția asigurării, se asigură! Și prin această asigurare se rezolvă problemele mai mici sau mai mari, pe care cetățeanul respectiv...

Da, sunt situații excepționale, grave, catastrofe, în care statul român întotdeauna a intervenit. A intervenit cu repatrieri de cadavre, a intervenit cu sprijin financiar. Dar aceste chestiuni trebuie să fie excepția. Statul nu poate rezolva problemele tuturor, pentru că trebuie... și asta e o chestiune de mentalitate, o mentalitate care ține de o lume civilizată: fiecare trebuie să apeleze la instituția asigurării și, în acest fel, se pune la adăpost pe el și familia lui de orice fel de situație neprevăzută.

Iar în privința pierderii de documente și alte chestiuni, vă asigur că – din practica Ministerului Afacerilor Externe – întotdeauna se eliberează titlurile de călătorie, se dau chiar și bani și, după aia, se transmit banii înapoi, pentru cumpărarea de bilete. Lucrurile astea se rezolvă în baza aprobării centrale ori de câte ori se întâmplă și există solicitări. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc mult, domnule senator Corlățean, pentru precizările pe care le-ați făcut.

Din partea Guvernului dorește cineva să răspundă la întrebările formulate?

Nu.

Din partea comisiei, domnul senator Filip? Nu.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

V-am dat cuvântul, domnule senator, nu mai aveți dreptul la cuvânt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Votul este deschis. ##

Nu e corect, dar e regulamentar.

E regulamentar!

94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 7 abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Domnul senator Fifor sau... Cine este? Doamna senator. Da, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat...

Nu, pardon! Domnul secretar de stat Liviu Stancu. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Distinse domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Guvernul nu susține acest proiect legislativ, motivat de faptul că textul propus ar lăsa nereglementată competența de soluționare a contestațiilor împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, _de lege lata_ , se soluționează tot în completuri de cinci.

Totodată, în ceea ce privește alin. (2), propus a fi introdus la art. 24, potrivit căruia apelul prevăzut la alin. (1) nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului, opinăm că, de vreme ce textul ar urma să interzică procurorului promovarea unui apel prin care să ceară condamnarea inculpatului, fie condamnarea s-a achitat la fond, fie majorarea pedepsei aplicate în ultimă instanță, reglementarea ridică probleme prin prisma conformității sale cu dispozițiile art. 131 alin. (1) din Constituție.

Acestea sunt, foarte pe scurt, motive pentru care, așa cum am spus, Guvernul nu susține proiectul înaintat. Vă mulțumesc foarte mult.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru această propunere legislativă, Comisia pentru drepturile omului a acordat un aviz negativ.

În consecință, în data de 10 noiembrie 2015, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Grupurile parlamentare doresc să intervină prin reprezentanți la dezbaterile generale?

Dacă nu, atunci declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Trecem la secțiunea III, votul final.

Avem un singur proiect, și anume punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc.

Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 18 noiembrie.

S-au supus votului atât proiectul de lege privind respingerea ordonanței, cât și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței și nu au întrunit numărul necesar de voturi.

În aceste condiții, votul se reia.

Stimați colegi, raportul de respingere a fost respins.

Supun votului proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Vă rog să votați.

Două voturi pentru, 105 voturi împotrivă, nicio abținere. Prin urmare proiectul de lege a fost respins.

Vă mulțumesc.

Stați, stați, numai o clipă! Numai o clipă!

Trebuie să supunem votului și proiectul de lege pentru respingerea ordonanței, da?!

Veniți înapoi! Veniți înapoi!

Pe loc. Pe loc, da?!

Deci supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind respingerea ordonanței.

97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat respingerea ordonanței.

Urmează întrebări, interpelări, răspunsuri.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Vasile Nistor să preia conducerea ședinței.

Microfonul 7.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Stimați colegi,

Începem sesiunea de întrebări, interpelări adresate Guvernului și răspunsuri.

Așa cum v-am obișnuit, întâi doamnele.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește doamna senator Doina Elena Federovici. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată următorilor miniștri: domnului Costin Grigore Borc, viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice, domnului Marius Raul Bostan, ministrul comunicațiilor și pentru societatea informațională, domnului Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei.

Stimați domni miniștri,

Vă rugăm să ne comunicați care au fost costurile totale, precum și defalcarea acestora, ale reorganizării ministerelor pe care le conduceți, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 871 din 20.11.2015.

Stimate domnule Costin Grigore Borc, viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri,

Vă rugăm să ne precizați care minister va avea atribuții legate de turism, dat fiind faptul că, din denumirea acestora, nu rezultă acest lucru.

Stimate domnule ministru al energiei, Victor Vlad Grigorescu,

Vă rugăm să ne precizați care minister va avea atribuții legate de IMM-uri, dat fiind faptul că din denumirea acestora nu rezultă acest lucru.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Stimate domnule prim-ministru,

Vă rugăm să ne puneți la dispoziție o informare cu privire la toate costurile generate de măsurile de reorganizare la nivelul administrației centrale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 871 din 20.11.2015.

Întrucât în textul actului normativ citat se menționează că: „în cazul neadoptării măsurilor propuse, nu se pot asigura punerea în aplicare a programului de guvernare acceptat de Parlament și îndeplinirea principalului rol al Guvernului, de a realiza politica externă și internă a țării și de a exercita conducerea generală a administrației publice, cu repercusiuni directe asupra cetățenilor”, vă rugăm să exemplificați această afirmație, în sensul identificării unor efecte negative concrete, în special asupra cetățenilor.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici. Se pregătește doamna senator Vasilica Steliana Miron.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea din această seară este adresată doamnei Cristiana Pașca Palmer, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Stimată doamnă ministru,

Aduc în atenția Domniei Voastre situația decontării dosarelor de finanțare depuse în cadrul Programului „Casa verde”. În ediția 2011 a Programului „Casa verde”, pentru județul Botoșani au fost depuse un număr de 482 de dosare, din care au fost respinse 15.

Din cele 467 de dosare aprobate, Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani a semnat și transmis către Administrația Fondului de Mediu un număr de 310 dosare de finanțare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă întreb, stimată doamnă ministru, care este stadiul acestor dosare și termenul în care contractele de finanțare precizate mai sus vor fi decontate.

În același timp, am rugămintea să-mi comunicați dacă ministerul pe care-l conduceți are intenția de reluare a Programului „Casa verde”, deoarece acest program reprezintă o soluție optimă pentru protecția mediului, reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a efectelor schimbărilor climatice, precum și în ceea ce privește eficiența energetică.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Interpelarea din această seară este adresată doamnei Claudia Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Stimată doamnă ministru,

Aduc în atenția Domniei Voastre situația modificării și completării Ordinului nr. 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap.

Criteriile de încadrare în grad de handicap pentru persoanele cu neoplasm nu sunt aplicabile persoanelor cu anumite tipuri de afecțiuni. În Ordinul nr. 762/2007, la pagina 55, capitolul 6 – „Funcțiile urogenitale”, se precizează: sunt considerate cu grad de handicap neoplasmele urogenitale operate cu recidive și neoplasmele mamare inoperabile în fază de generalizare.

Vă mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna Vasilica Steliana Miron. Se pregătește doamna senator Silistru Doina. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș. ## Domnule prim-ministru,

În Rădăuți, în zona centrală a orașului, există o cafenea extrem de drăguță. Zilele trecute, lucrătorii ISU au vizitat-o și au sancționat-o cu o amendă de 20.000 de lei. Inspectoratul pentru Situații de Urgență ne arată în fiecare zi ce poate: sancțiuni discreționare, dar fără nicio îndrumare.

Dar de ce trebuie să ne mire? După ce Arena Națională a fost închisă de ISU, efectul a fost doar o știre de televiziune. Dacă Inspectoratul pentru Situații de urgență vrea, blochează mâine România.

Nu cu mult timp în urmă, un șef de la finanțe voia să pună sechestru pe Gara de Nord. Nu făcea nimic altceva decât să aplice legea.

Domnule prim-ministru,

Și Inspectoratul pentru Situații de Urgență aplică legea. Dacă autoritățile statului, indiferent cine sunt ele, privesc agenții economici ca pericol public, dispunând măsuri excesive, cum considerați că se va dezvolta în viitor țara noastră?

Vă mulțumesc. Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc, doamna senator. Vă invit la Bacău...

Vă invit la Bacău! Au scăpat două cafenele! Vă aștept acolo la o cafea.

Vă invit la microfon.

Doamna senator Silistru Doina. Se pregătește domnul senator Bujor Marcel.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sunteți pus pe glume în seara aceasta.

Întrebarea mea este adresată domnului Achimaș-Cadariu Patriciu, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

În condițiile în care numărul persoanelor depistate cu cancer este din ce în ce mai mare, oncogenetica, a cărei eficacitate a fost demonstrată în lumea occidentală de câțiva ani, este o soluție pentru reducerea și depistarea din timp a unor posibili pacienți și a familiilor acestora.

În acest sens, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași a înființat cu resurse proprii singurul Departament de oncogenetică din țară, însă doar eforturile unei singure instituții nu sunt suficiente în lupta cu acest flagel: cancerul.

Totodată, cheltuielile cu analizele pentru depistarea cancerului sunt foarte mari pentru persoanele afectate sau cu risc de apariție a cancerului, motiv pentru care implicarea Ministerului Sănătății și a altor autorități în domeniu ar putea veni în sprijinul pacienților și al aparținătorilor acestora.

Astfel, vă întreb, domnule ministru: care sunt programele, strategiile sau măsurile pe care le are în vedere ministerul pe care-l conduceți în ceea ce privește atât sprijinirea Departamentului de oncogenetică de la Iași, cât și înființarea și dezvoltarea altor asemenea centre în vederea adaptării sistemului medical românesc la provocările mediciniei personalizate, cu scopul acordării unei șanse la viață pacienților cu risc ridicat de cancer?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru Marcel. Se pregătește domnul senator Corlățean Titus. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere ospitalitatea moldovenească, mă alătur și eu invitației dumneavoastră și o invit pe doamna senator la o cafea în Onești.

Nici nu mă așteptam să invitați un bărbat.

Întrebarea este adresată domnului Adrian Curaj, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Obiectul întrebării: „Școlile fără avize de protecție împotriva incendiilor”.

Stimate domnule ministru,

Din cele 19.000 de instituții de învățământ existente la nivelul întregii țări, doar 7% au autorizație de protecție împotriva incendiilor.

În evidențele pompierilor, doar 1.700 de instituții de învățământ figurează cu autorizație de securitate la incendii și 2.300 sunt în curs de avizare.

Având în vedere siguranța elevilor, cadrelor didactice și a personalului din cadrul unităților de învățământ, vă întreb, domnule ministru: care sunt măsurile pe care le veți întreprinde cu privire la instituțiile de învățământ care nu dețin avize de protecție împotriva incendiilor?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor

Și o interpelare, domnule președinte.

Vă rog.

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Patriciu AchimașCadariu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Stadiul Proiectului «Spitalul Regional de Urgență Iași»”.

Stimate domnule ministru,

Spitalul Regional de Urgență Iași ar trebui să reprezinte una din prioritățile Ministerului Sănătății, ținând cont de necesitatea acestuia pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare în Regiunea Nord-Est a țării.

Din Programul de modernizare a infrastructurii sanitare de urgență inițiat în anul 2006 a făcut parte și construirea unor spitale regionale și județene de urgență.

La sfârșitul anului 2008, erau în curs de semnare opt contracte de construire și dotare la cheie pentru spitale de urgență, în urma organizării procedurii de achiziție publică, printre care era și Spitalul Regional de Urgență Iași.

Având în vedere contextul economic nefavorabil, toate procedurile au fost anulate, din cauza lipsei resurselor de finanțare.

În aceste circumstanțe, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați:

1. Care este stadiul proiectului „Spitalul Regional de Urgență Iași”?

2. Care sunt sursele de finanțare pentru acest obiectiv medical care să deservească întreaga zonă a Moldovei?

3. Care este ultima locație convenită de Ministerul Sănătății și autoritățile locale pentru Spitalul Regional de Urgență Iași?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Îl invit la microfon pe domnul senator Corlățean Titus. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru. Aveți cuvântul, domnule ministru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, prim-ministru, domnului Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe, doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice, domnului Constantin Borc, viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relației cu mediul de afaceri, doamnei Claudia Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și, în sfârșit, doamnei Raluca Alexandra Prună, ministrul justiției.

Obiectul interpelării se referă la „Adoptarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015”.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În luna august anul curent a fost promulgată Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu pentru membrii Corpului diplomatic și consular al României.

Din păcate, termenul legal de 30 de zile pentru publicarea Proiectului de hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 nu a fost respectat și, în consecință, aplicarea concretă a legii este amânată în mod nejustificat.

Acest fapt a fost sesizat, de altfel, și de către Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România în mesajul adresat cu ocazia învestirii noului Guvern.

Față de cele de mai sus, vă solicit să aveți amabilitatea să precizați măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru rezolvarea situației prezentate, astfel încât cei îndreptățiți să poată beneficia integral și cât mai curând posibil de drepturile care decurg din aplicarea Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu pentru membrii Corpului diplomatic și consular al României.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cu considerație, senator Titus Corlățean. Vă mulțumesc.

Cu toate acestea, medicamentul încă nu se găsește în farmacii, ceea ce pune în pericol grav viața pacienților cu afecțiuni cardiovasculare.

Stimate domnule ministru,

Știind că susțineți actul medical în România, vreau să-mi precizați ce măsuri vor fi luate pentru asigurarea necesarului de Digoxin în farmacii.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Este adresată domnului Vasile Dîncu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Finalizarea construcției Casei de cultură din municipiul Turda, județul Cluj”.

Stimate domnule ministru,

Clădirea în construcție a Casei de cultură din municipiul Turda, județul Cluj, se află într-o stare deplorabilă, din cauza faptului că, din anul 1990, nu a fost efectuată nicio lucrare pentru a se finaliza construcția.

Potențialul turistic al municipiului Turda, precum și punerea în valoare a valorilor culturale locale necesită existența unui centru cultural care să poată găzdui evenimentele artistice.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Cunoscând susținerea pe care o acordați demersurilor autorităților locale, vă rog să ne spuneți cum va acționa Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru punerea în funcțiune a Casei de cultură din municipiul Turda, județul Cluj.

Solicit răspuns în scris.

Dacă-mi permiteți și interpelarea, foarte scurt, domnule președinte.

Vă rog, vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Patriciu AchimașCadariu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Lipsa Digoxinului din farmacii”. Stimate domnule ministru,

La biroul senatorial am primit mai multe sesizări referitoare la faptul că, de cel puțin o lună, medicamentul Digoxin, medicament fără înlocuitor, care este utilizat de peste 150.000 de pacienți suferind de boli cardiovasculare, lipsește din farmaciile din România. Motivul este oprirea producției de către producătorul autohton pe fondul lipsei de calitate a materiei prime.

Firma producătoare a anunțat că va relua producția la începutul lunii decembrie. În compensare, Agenția Națională a Medicamentului a emis o autorizație de nevoi speciale pentru Unifarm, în baza căreia această societate să poată să aducă în România Digoxin, un medicament având aceeași formulă farmaceutică și concentrație de substanță activă ca și medicamentul autohton.

## Vă mulțumesc.

Este adresată domnului Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Deficitul de personal al Spitalului Clinic de Recuperare din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj”.

## Stimate domnule ministru,

Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca este o unitate medicală care asigură servicii în specialitățile cardiologie, neurologie, balneologie, reumatologie, ortopedie, chirurgie plastică și reparatorie. De asemenea, în instituție funcționează laboratoare de radiologie și imagistică medicală, analize medicale, explorări funcționale și o modernă bază de tratament.

Anual, sunt tratați peste 50 de mii de pacienți prin internare sau ambulatoriu, care sunt tratați de aproximativ 700 de angajați ai spitalului, un număr insuficient însă, având în vedere numărul mare de pacienți. La nivelul unității medicale există un deficit de peste 100 de cadre medicale calificate.

În data de 30 octombrie 2015, Consiliul Județean Cluj a aprobat trecerea Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca în subordonarea Ministerului Sănătății, care va prelua și managementul unității sanitare. Stimate domnule ministru,

Cunoscând susținerea dumneavoastră în desfășurarea unui act medical de calitate în unitățile medicale românești, vă rog să precizați ce măsuri vor fi luate pentru asigurarea necesarului de personal în cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, județul Cluj.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop Liviu Marian. Se pregătește... credeam că am scăpat, dar n-avem noi șansa asta! Se pregătește domnul Agrigoroaei Ionel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să adresez două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare se adresează domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice.

Obiectul întrebării: „Acordarea unor subvenții pentru perfecționarea didactică”.

Domnule ministru,

Anul trecut, toți profesorii din România au beneficiat, în baza unui proiect european, de suma de 150 de euro pentru perfecționarea didactică, de la bugetul de stat.

Prin proiectul „Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat – promotor al învățării pe tot parcursul vieții”, fiecare persoană care a beneficiat de acordarea subvenției desfășoară, la alegere, activități specifice pentru dezvoltarea profesională, prin participarea la orice formă de dezvoltare profesională/ formare continuă prevăzută de legislația specifică domeniului educațional în vigoare, formal, informal sau nonformal, pornind atât de la nevoile profesionale personale, cât și ținând cont de nevoile instituționale.

Vă întreb, domnule ministru, dacă și anul acesta cei 150 de euro vor fi acordați cadrelor didactice și auxiliare din învățământul preuniversitar și universitar.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare se adresează domnului Dacian Cioloș, prim-ministrul României.

Obiectul întrebării: „Statutul cetățeniei și înființarea unui nou minister”.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

Vă supun atenției două chestiuni ale activității dumneavoastră.

Unu, cetățenia franceză.

S-a vehiculat în presa națională o eroare a Ambasadei Franței, și anume faptul că, în acest moment, nu aveți cetățenie franceză. În acest sens, vă întreb care este sursa acestei erori și care este statutul cetățeniei dumneavoastră. Ați avut cândva cetățenia franceză și ați renunțat la aceasta sau v-ați depus documentele și nu ați obținut încă cetățenia franceză?

A doua, legată de înființarea unui nou minister.

Am observat în organigrama Guvernului înființarea unui nou minister – pentru consultare publică și dialog civic –, unde veți angaja personal.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare, pe care o adresez domnului ministru Patriciu Achimaș-Cadariu, Ministerul Sănătății, din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Doar o treime din dozele de vaccin antigripal au ajuns la Iași”.

Deși este cea mai bună perioadă pentru imunizarea cu vaccinul antigripal, dozele cu ser vin cu țârâita de la Ministerul Sănătății. Județului Iași i-au revenit până acum numai 17.500 de doze, adică 30% din cât au cerut medicii de familie. La Direcția de Sănătate Publică din Iași au venit două tranșe de vaccinuri antigripale. Prima conținea 10.000 de doze, iar cea de-a doua numai 7.500.

Domnule ministru,

Care sunt soluțiile Ministerului Sănătății pentru a urgenta și a finaliza distribuția vaccinului la necesarul real de care are nevoie județul Iași?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte, am rugăminte și interpelarea, pe care vreau s-o adresez domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc mult.

Din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei. Titlul interpelării: „Avem 2 miliarde de euro împrumutați și niciun leu nu merge în marile proiecte naționale”.

România s-a împrumutat, în urmă cu două săptămâni, cu 750 de milioane de euro la o dobândă de 3,41% pe an. Împrumutul, realizat în premieră pe 20 de ani, dovedește că piețele internaționale au fost convinse că economia noastră este una sigură, cu mari oportunități de dezvoltare pe termen lung. În paralel, au mai fost vândute bonduri pe 10 ani, în valoare de 1,25 miliarde de euro, la o dobândă de 2,86% pe an. În total, România a atras de pe piețele internaționale financiare 2 miliarde de euro.

Marea noastră problemă este că avem un paradox: am devenit experți când vine vorba de a ne împrumuta, însă nu suntem capabili să îndreptăm banii luați spre proiecte precise, care să aducă valoare adăugată în economia României. Din păcate, cea mai mare parte a banilor acoperă deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, ne împrumutăm ca să acoperim datorii, ceea ce este cel mai periculos, iar orice economist o știe.

În acest timp, proiecte esențiale pentru România... și mă refer aici, în primul rând, la Moldova, zona cu cel mai mare potențial de dezvoltare, autostrada Iași–Târgu Mureș, Spitalul Regional de Urgențe sau Aeroportul Internațional Iași sunt doar trei dintre proiectele de infrastructură esențiale majore ce trebuie realizate în cel mai scurt timp.

Aici apare o întrebare logică, la care vă rog să vă gândiți și Domniile Voastre: de ce BERD și BEI nu au vrut să finanțeze statul român pentru un proiect strategic pentru economie, precum Comarnic–Brașov sau autostrada Târgu Mureș–Iași–Chișinău–Odessa, dar acceptă să finanțeze deficitul bugetar, care este, de fapt, deficitul bugetului public de pensii, în 2014, de 4,5 miliarde de euro, în loc să promoveze proiecte care dezvoltă România pe termen lung și ar crea zeci de mii de locuri de muncă sau chiar sute de mii în zona Moldovei?

România este în continuare într-o situație critică... cronică de dezvoltare când discutăm de infrastructură. După 25 de ani de la Revoluție, rețelele de gaze, apă, canal sunt la doar 20% din necesar, drumurile, la fel, iar ruralul reprezintă 48% din totalul țării.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Constat că nu mai sunt colegi în sală.

Considerăm că pot fi depuse întrebările și interpelările următorilor senatori:

– Vochițoiu Haralambie, Bota Marius Sorin Ovidiu, Chelaru Ioan, Saghian Gheorghe, Pop Liviu Marian..., scuze, a citit, Lazăr Sorin Constantin, Bodog Florian, Firea Gabriela... a citit – Grupul parlamentar al PSD;

– Tătaru Nelu, Pereș Alexandru, Tișe Alin Păunel, Pașcan Emil Marius, Marian Dan Mihai, Flutur Gheorghe, Ghilea Găvrilă, Obreja Marius Lucian, Popescu Corneliu, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar

- liberal-conservator;

- Biró Rozalia Ibolya – Grupul parlamentar al UDMR. De asemenea, întrebări:

– Chelaru Ioan, Vochițoiu Haralambie, Mohanu Nicolae, Marin Nicolae, Moga Nicolae, Bodog Florian, Lazăr Sorin, Butnaru Florinel, Saghian Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD;

– Tătaru Nelu, Nicoară Marius Petre, Grigoraș Viorel, Tișe Alin, Marian Dan Mihai, Igaș Traian Constantin, Oprea Dumitru, Pereș Alexandru, Ghilea Găvrilă, Flutur Gheorghe, Boeriu Valeriu, Todirașcu Valeriu, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar

- liberal-conservator;

- Biró Rozalia Ibolya – Grupul parlamentar al UDMR. Cu acestea, închidem...

- Declar închisă ședința Senatului, azi, 23 noiembrie 2015. Mulțumesc domnilor senatori Pereș Alexandru și Rotaru

- Ion, secretarii Biroului permanent al Senatului. Președinte de ședință, senator Nistor Vasile. O seară bună!

Mulțumesc mult aparatului tehnic.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815438]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 211/27.XI.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei