Daniel Olteanu

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am aflat săptămânile trecute, punând cap la cap răspunsuri din partea Ministerului Transporturilor la interpelările mele, răspunsuri ale Comisiei Europene la adrese pe care le-am făcut, precum și alte înscrisuri, faptul că România a reușit să șteargă, pur și simplu, un coridor european de transport nu doar din strategia sa, ci și din documente.

Conform datelor oficiale, în 1998 autostrada Tișița–Albița, 155 km, avea studiu de prefezabilitate făcut de Iptana.

Peste cinci ani, în Legea nr. 203 din 2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, autostrada Tișița–Albița figura la poziția 11 în „Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015”.

Notați, vă rog, faptul că la vremea elaborării acestei legi, în Ministerul Transporturilor, pe diverse poziții, de la consilier personal al ministrului și până la director general, activa un specialist pe care astăzi îl regăsim în funcția de ministru al transporturilor: domnul Lucian Șova.

Despre cum se fac autostrăzile în România, în teren, nu are sens să dezvolt acum. Pentru mine, există trei categorii: autostrăzi care se execută și în teren – cele din Transilvania și din sudul țării, spre București; autostrăzi care se fac doar pe hârtie – cele care au legătură cu Moldova; și autostrăzi care au dispărut și de pe hârtie, șocând probabil și Comisia Europeană – și aici mă refer la autostrada Tișița–Albița.

Paradoxal, e vorba de tronsonul care unește, pe traseul cel mai scurt, cele două capitale românești, București

și Chișinău, o legătură simbolică și economică de importanță strategică, în momente în care discutăm de Centenarul Unirii.

Cu privire la modul în care politicieni și funcționari români, într-o complicitate rușinoasă, au asistat, de-a lungul elaborării Master Planului General de Transport, la ștergerea acestui tronson din documentul strategic urmează să ne lămurim. Cert este că toți cei care au avut atribuții în domeniul transporturilor, la nivel guvernamental, toți cei care au avut un cuvânt de spus, de la nivel de consilier al prim-ministrului, consilieri în minister și până la nivel de ministru, din 2016 și până în 2016, se fac vinovați de sacrificarea întregii zone din estul Siretului.

Strategia Uniunii Europene este una a solidarității și a integrării. Strategia tuturor acestor cetățeni, români doar cu buletinul, a fost una a sabotajului și a dezbinării. A condamnării celor săraci într-o și mai mare izolare.

Vreau să vă transmit un mesaj foarte clar. Bătălia pentru autostrada Tișița–Albița nu doar că nu se oprește aici, ci acesta este doar începutul, pentru că am și avem, de câteva zile, și susținerea în scris a Comisiei Europene și a doamnei comisar Corina Crețu, pentru care legătura cu Republica Moldova pe coridorul european către Vama Albița este prioritară.