Dumitru Bentu

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi „Mecanismul”. Într-o țară tot mai imundă, în care președintele își valorifică, în continuare, vocabularul portuar, de la Bruxelles a venit Raportul intermediar al Comisiei către Parlamentul European.

După cum vă este cunoscut, prin Decizia nr. 2006/928 a Comisiei din 13 decembrie 2006, pentru a sprijini România în vederea remedierii unor deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar, a fost instituit un mecanism de cooperare și verificare a progresului realizat de țara noastră în spațiul de validitate al respectivului domeniu.

Primul raport de monitorizare a fost publicat la 27 iunie 2007, acesta fiind evident cel de-al doilea.

Pentru a fi obiectivi, subliniem faptul că autorii acestui document oficial au apreciat eforturile depuse de România pentru atingerea obiectivelor de referință asumate prin Planul de acțiune.

Dincolo de convenționalismul evaluării, oficialii Uniunii Europene afirmă răspicat: „În domenii-cheie, nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare”.

Astfel, obiectivele prevăzute în planul respectiv sunt contrazise de unele inițiative legislative și politice lansate în această perioadă. Ni se atrage atenția că o chestiune foarte importantă, cea a stabilității legislative și instituționale a cadrului de luptă anticorupție, a fost omisă. Lipsesc strategiile sectoriale în domeniul reformei justiției și al combaterii corupției, care să le substituie pe cele perimate.

Planul nu abordează la nivel de detaliu corupția la nivel local. Posibila clemență a judecătorilor în cazul unor procese de corupție la nivel înalt nu se poate raporta doar la studii privind individualizarea pedepselor.

Există, spun autorii raportului, întârzieri în aplicarea unor strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar, întârzieri în funcționarea Agenției Naționale pentru Integritate, în elaborarea unei strategii globale și în punerea în aplicare a unor proiecte reprezentative pentru a lupta împotriva corupției.

Proiecțiile unei alte atitudini față de resursele umane ale sistemului judiciar sunt așteptate abia în ianuarie 2009, iar parteneriatul cu societatea civilă în sesizarea actelor de corupție devine tot mai mult un deziderat.

Mecanismul de cooperare și verificare a primit un sprijin substanțial din partea Uniunii Europene (Programele PHARE și „Facilitate de tranziție”).

Începând cu 2004, România are la dispoziție peste 187 mi - lioane euro. O mare parte din fonduri s-a cheltuit, dar întrebarea care transpare din raport este clară și seacă: pe ce?

Stimați colegi,

Am extras din raport doar câteva din neîmplinirile din aproape destructurata justiție română, prinsă și ea între focurile încrucișate, marcate sau nu de trasoare, dintre cele două forturi: Cotroceni și Victoria.