Sonia Maria Drăghici

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre ocuparea forței de muncă în România.

Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii martie 2013, la nivel național, a fost de 5,58%, cu 0,20 puncte procentuale mai mică decât cea de la începutul anului 2013. În ceea ce privește rata șomajului înregistrat pe sexe, rata șomajului masculin a scăzut de la 6,47%, la 6,22%, iar rata șomajului feminin a scăzut de la 5,02%, la 4,87%, cifre care ar trebui să ne încurajeze, mai ales că România se află printre țările Uniunii Europene cu o rată scăzută a șomajului.

Ceea ce nu este foarte relevant în aceste statistici este faptul că, în rândul persoanelor ocupate, sunt cuprinse și cele care practică agricultura de subzistență, numărul persoanelor neocupate depășește numărul șomerilor înregistrați, iar veniturile salariale ale angajaților sunt printre cele mai mici din Europa.

Șomajul feminin scăzut este dublat însă de veniturile mult mai mici realizate de acestea prin munca lor, deoarece există o segregare de gen, realizată atât pe orizontală, cât și pe verticală.

Populația de sex feminin este concentrată în anumite sectoare de activitate și în anumite profesii. Există o divizare pe orizontală a pieței forței de muncă și tocmai de aceea sectoarele cele mai feminizate au niveluri de remunerare mai mici – de exemplu sănătatea, învățământul, industria ușoară.

Segregarea pe verticală a pieței forței de muncă, și anume concentrarea femeilor în eșaloanele inferioare ale ierarhiei profesionale, întărește efectele de segregare orizontală și, de asemenea, explică salariile mai mici pentru femei. Fenomenul este prezent, deși procentul absolvenților de gen feminin al multor instituții de învățământ superior din România depășește procentul absolvenților de gen masculin.

Suntem în eșalonul de țări ale Uniunii Europene care au o rată a șomajului crescută în rândul tinerilor, mulți absolvenți fiind înregistrați ca șomeri imediat după absolvire.

Dacă toate aceste aspecte ar fi fost legate de întemeierea familiilor și de creșterea natalității, am fi putut să acceptăm situația în care ne aflăm, în speranța creșterii forței de muncă în viitor, când redresarea economică ar fi permis acest lucru, dar România se află, din păcate, printre țările cu spor natural negativ.

Este îngrijorător faptul că unele țări europene dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, aduc în discuție limitarea migrației pe piața muncii a cetățenilor europeni care provin din România, uitând că politicile românești de învățământ furnizează Uniunii Europene specialiști bine pregătiți, care migrează prioritar.

Trebuie să sporim atenția acordată generării de locuri de muncă, dezvoltării învățământului profesional, racordării sistemului de învățământ subvenționat de stat la nevoile pieței de muncă din țara noastră pentru a nu crește numărul șomerilor cu diplomă, care vor alege calea migrației.