Korodi Attila

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră un proiect de lege care chiar dacă în dezbaterile publice a fost catalogat, câteodată, ca o ofensă adusă României, trebuie să vă aduc în atenție că, prin codificările aduse în articolele înșiruite în proiectul de lege, nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei din anul 2012, care a spus că pentru utilizarea limbilor materne ale comunităților etnice din România este recomandată scăderea pragului de 20%. Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei se bazează în această decizie pe o activitate a Comitetului de Experți care este unanim apreciată în cadrul instituțiilor Consiliului Europei, în care Comitetul de Experți face câteva precizări foarte importante cu privire la utilizarea limbii materne. De ce le face? Pentru că după ce a fost adoptată Legea administrației publice locale, România, din fericire – și a fost un pas foarte bun –, a ratificat și Carta limbilor regionale și minoritare.

Aducând cele două documente foarte importante care există în legislația românească, Consiliul Europei, prin Comitetul de Experți și după aceea prin Comitetul Miniștrilor, da, deci forul cel mai important, decizional al Consiliului Europei, recomandă României să abordeze mult mai deschis și prin scăderea pragului utilizării limbii materne în administrația publică.

De ce? Pentru că administrația publică înseamnă servicii publice către toți cetățenii României. Și acest lucru, dacă se întâmplă într-o manieră deschisă și într-o manieră în care fiecare cetățean se simte confortabil în relația cu administrația publică, aduce un beneficiu României.

De aceea, tot ceea ce propunem noi și am propus noi este în concordanță cu Constituția României, în concordanță cu normativele europene definite de Consiliul Europei, instituția europeană unică, care, la ora actuală, emite normative, standarde la care și România a aderat.

De aceea, vă rugăm să susțineți acest proiect de lege, pentru că este important să arătăm, în 2017, că România știe să-și asume identitatea europeană, știe să-și asume că este deschisă oricăror soluții care aduc minoritățile etnice naționale mai aproape de țara în care trăiesc. Și acesta este lucrul cel mai importat: să trăim într-o atmosferă în care fiecare cetățean își găsește rostul, își găsește vocația, își găsește viitorul în această țară.

Vă mulțumesc.