Gabi Ionașcu

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, bună dimineața!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Grupului Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Revoluția fiscală – un experiment PSD+ALDE cu milioane de cobai”.

Mai mult de jumătate dintre salarii sunt mai mici sau egale cu venitul minim brut pe economie după aplicarea Legii salarizării unice și a modificărilor aduse Codului fiscal privind transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Efectele reformei fiscale impuse de Guvern spre sfârșitul anului trecut sunt exact cele preconizate de mediul de afaceri: mai mult de jumătate dintre veniturile înregistrate în februarie și martie sunt mai mici sau egale cu salariul minim brut pe economie, numărul angajaților fiind mai mic cu circa 60.000.

Potrivit datelor publicate deja în Monitorul Social, în luna februarie numărul total al contractelor de muncă era cu 53.215 mai mic decât în luna noiembrie 2017, diferența dintre salariile mici și cele mari neatenuându-se, așa cum preconiza premierul Vasilica Viorica Dăncilă că se va întâmpla. Concret, diferența dintre salariile mici și cele mari s-a atenuat nesemnificativ în luna februarie, respectiv luna martie față de luna noiembrie 2017, scăzând cu doar puțin peste un punct procentual.

Statistica arată că înainte de intrarea în vigoare a noii legislații fiscale existau 1.075.375 de contracte de muncă, 17% din total, sub salariul minim brut pe economie, contracte cu timp parțial, iar alte 1.951.359 de contracte, adică 30,8%, erau la nivelul salariului minim pe economie. După intrarea în vigoare a noilor prevederi privind transferul contribuțiilor de la angajator la angajat erau înregistrate 1.424.523 de contracte sub salariul minim pe economie, 22,7% din total, iar 1.744.990, adică 27,8% din total, erau egale cu salariul minim. Un calcul simplu arată că din noiembrie până în februarie numărul celor care au venituri sub salariul minim pe economie a crescut cu 349.148 de salariați. Potrivit statisticii, la sfârșitul lunii noiembrie erau înregistrate 6.377.641 de contracte de muncă, trei luni mai târziu, 28 februarie, existând doar 6.284.426 de contracte de muncă.

Sub conducerea binomului PSD+ALDE, România a devenit: un stat autodeclarat social care ia de la cei cu venituri mici și medii, în loc să ia de la bogați; un stat care transferă întreaga povară fiscală angajatului, crescându-i taxele; un stat care oferă amnistii fiscale dezvoltatorilor imobiliari și altor privilegiați; un stat care suprataxează munca, singura sursă de venit a milioane de oameni; un stat care renunță la investiții publice, care alege să subfinanțeze cronic sănătatea și educația; un stat care nu oferă un minimum de predictibilitate legislativă și fiscală cetățenilor săi.

Așa arată revoluția fiscală în viziunea binomului PSD+ALDE: bani mai puțini pentru cei cu venituri reduse, putere de cumpărare erodată puternic de cea mai mare inflație înregistrată în România în ultimii șapte ani.