Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 3 mai 2018.

Pentru stenograma ședinței, menționez că ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari – domnul senator Marian Pavel și domnul senator Gheorghe Baciu.

Îl rog pe domnul senator Stan Ioan să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

Doamnelor și domnilor colegi,

În dorința de a adopta reglementări de natură a rezolva probleme reale și de mare impact în domeniul achizițiilor publice, Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice, respectând și de această dată principiul transparenței, și-a manifestat intenția de a aduce modificări de substanță Legii achizițiilor publice.

Prim-ministrul anunța în ședința de Guvern din data de 18 aprilie anul curent că trimestrul II al acestui an va marca implicarea concretă a Guvernului în domeniul investițiilor. În virtutea acestui fapt, asigurarea unui cadru legislativ menit „să ridice barierele în calea investițiilor în România” era de la sine înțeles. Necesitatea modificărilor legislative la care mă refer s-a evidențiat în urma discuțiilor purtate cu autoritățile locale, cu autoritățile centrale, cu investitorii. În acest sens, atât restructurarea Agenției Naționale a Achizițiilor Publice, cât și restructurarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor vor fi de natură a reduce numărul de contestații și, mai ales, vor determina scurtarea semnificativă a timpului de soluționare a contestațiilor.

Nu cred că există persoană, aflată prin natura funcției în situația de a angaja instituția ori autoritatea în cadrul căreia activează într-un proces de achiziție publică, să nu se fi confruntat cu împrejurări ce frizau absurdul în timpul licitațiilor pentru contractarea obiectivelor sau serviciilor pentru care exista interesul.

S-a exagerat în așa măsură cu practica de a contesta rezultatele licitațiilor încât s-a ajuns la termene de soluționare de ani de zile. Nu puține au fost cazurile în care tergiversarea soluționării contestațiilor l-a pus pe cel care dorea contractarea în situația de a trebui să obțină noi avize obligatorii, întrucât legislația în acest domeniu suferea schimbări. Proiectele de fezabilitate supuse licitației își pierdeau astfel valabilitatea, obligând la pierderea unor termene de mare importanță, unele chiar cu componente de natură vitală. Nu exagerez cu nimic făcând astfel de afirmații, câtă vreme am trăit o astfel de experiență – de fapt, câteva astfel de experiențe – pe parcursul edificării Spitalului Municipal Fălticeni, obiectiv a cărui punere în funcțiune era așteptată de mai mult de 150.000 de locuitori arondați.

Și să nu trecem cu vederea situațiile, deloc puține, în care instituția sau autoritatea contractantă a suferit însemnate pierderi de resurse financiare din același motiv al tergiversărilor contestațiilor.

Iată de ce salut inițiativa Guvernului de a reconsidera cadrul legislativ în baza căruia se vor pune în practică achizițiile publice. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor în vederea restructurării organismelor existente și de creare a unora noi, îmbunătățite pe baza dezbaterii publice la care sunt supuse în prezent, sunt de natură să limpezească apele, atâta vreme tulburi, în acest domeniu.

În acest sens, nu este lipsit de importanță faptul că una din condiționalitățile ex ante stabilite prin Acordul de parteneriat cu UE în legătură cu utilizarea fondurilor structurale aferente perioadei de guvernare... perioadei de programare financiară 2014–2020, fonduri în valoare de aproximativ 43 de miliarde de euro, vizează înființarea unei unități de achiziții centralizate, adică exact ce se urmărește prin înființarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate. Stabilirea prin ordonanță de urgență a unor termene ferme pentru luarea tuturor măsurilor administrative și organizarea necesară va asigura ONAC-ului posibilitatea inițierii de proceduri de atribuire centralizate începând cu 1.01.2019.

Având în vedere durata punerii în dezbatere a proiectelor de acte normative la care m-am referit, poate că vom avea în sfârșit ocazia de a afla părerea tuturor celor interesați înainte de adoptarea lor, și nu după, cum presupune teoria contestațiilor, pentru unii doctrină călăuzitoare, nu numai în domeniul achizițiilor publice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim și noi.

O rog pe doamna senator Federovici Doina Elena să poftească la microfon.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Transferul contribuțiilor a generat în primul trimestru un plus de 5,3 miliarde de lei pentru pensii și sănătate”.

Stimate colege și stimați colegi,

Execuția bugetară pe primul trimestru arată o creștere semnificativă a veniturilor din contribuții sociale, ceea ce justifică pe deplin măsura transferului acestor contribuții de la angajator la salariat, pe care a adoptat-o coaliția de guvernare. În primul trimestru s-a înregistrat o creștere cu aproape o treime a veniturilor din contribuții pentru pensii și sănătate, adică peste 5,3 miliarde de lei. Este un rezultat pentru toți cei care au criticat această măsură a transferului contribuțiilor, evident, bineînțeles, dacă vor să îl vadă. Așa cum anticipam, în urma acestor măsuri, românii vor avea mai mulți bani pentru pensii și pentru sănătate.

În opinia mea, unul dintre motivele principale care au stat la baza acestei creșteri este faptul că, odată cu transferul contribuțiilor, a apărut și sancțiunea penală pentru angajatorii care nu plătesc la bugetul de stat sumele reținute de la salariați. În mod evident, gradul de conformare al agenților economici s-a îmbunătățit semnificativ, ca urmare a sancțiunii penale pentru neplata sumelor reținute la sursă. Dacă până acum se evita plata contribuțiilor din sarcina angajatorului, după transferul la salariat angajatorii nu-și mai permit să riște să nu plătească aceste obligații, iar acest lucru se vede acum în creșterea veniturilor din aceste contribuții.

În primul trimestru din 2018, veniturile din contribuții de asigurări au ajuns la valoarea de 21,96 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 31,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, când veniturile din această sursă au fost de doar 16,76 de miliarde de lei. Creșterea nu a fost doar în valoare nominală, ci și ca pondere în produsul intern brut. Astfel, în primul trimestru din 2018, ponderea veniturilor din contribuții sociale a ajuns la 2,4%, față de aceeași perioadă din 2017, când această categorie de venituri a reprezentat doar 2% din produsul intern brut.

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Ghica Cristian să poftească la microfon și îi mulțumesc domnului Oprea pentru înțelegere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Pe 2 mai este Ziua tineretului în România. Pentru mulți tineri români, aceasta nu este însă o sărbătoare. Aproape o treime din tineri se încadrează la categoria „Not in Education, Employment or Training”, adică tineri care nu urmează vreo formă de educație și nici nu sunt angajați în câmpul muncii. Mai îngrijorător este că în cadrul acestei categorii femeile sunt de șapte ori mai reprezentate decât bărbații. Este la fel de adevărat că atât femeile, cât și bărbații din România sunt nevoiți să plece în străinătate, predominant în alte țări membre UE, în căutarea unui loc de muncă și a unui venit care să le permită formarea unei familii, dezvoltarea profesională, personală mai mult decât în țara natală. Odată cu ei, România nu pierde doar forță de muncă, pierde un potențial enorm pentru dezvoltarea economică și socială, pentru toate categoriile de cetățeni, nu doar tineri.

## Stimate colege și stimați colegi,

Soluțiile pentru o viață mai bună a tinerilor români în țara lor sunt educația, inclusiv învățământul profesional, din păcate cvasiinexistent în acest moment în România, crearea de noi locuri de muncă și stimularea antreprenoriatului.

Contextul socioeconomic actual favorizează mobilitatea, creativitatea, inovația. Tinerii de astăzi nu-și mai petrec zeci de ani într-o singură companie sau instituție, ci concurează pe o piață liberă în care ideile și inițiativa aduc prosperitate și progres.

O mare parte a ideilor și a inițiativelor aparțin tinerilor, iar România este deja un centru de inovație și dezvoltare în sectorul IT&C și al industriilor creative, în general. Dar antreprenoriatul agricol și alimentar, artizanatul și meșteșugurile pot revigora atât economia României, cât și dezvoltarea comunităților, la nivel rural și urban, printr-o mai mare contribuție a tinerilor care și-ar găsi oportunități să se dezvolte și să construiască un viitor în propria țară.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Prin sprijinirea oricărei inițiative legislative privind antreprenoriatul ne putem asigura că România de mâine este cu adevărat o țară europeană, un centru de inovație și de prosperitate pentru tinerii ei.

Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să poftească la microfon și pe doamna Dinică Silvia Monica să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „3.600 de euro este salariul unui medic la ora actuală. Orice medic”.

Sunt obligat astăzi să am ca subiect al declarației politice exclusiv declarația plină de politicianism a unui ministru, doamna Olguța Vasilescu, ministrul muncii, care crește salarii cu fiecare afirmație pe care o face. Numai virtual, evident. Asta mă obligă la restabilirea adevărului.

„3.600 de euro este salariul unui medic la ora actuală. Orice medic”, spune fostul primar al Craiovei, acolo unde s-a inaugurat de patru ori aceeași secție a unui spital, ca să pară că autoritățile chiar fac ceva pentru sănătate. Această afirmație periculoasă a doamnei ministru, încă în funcție, nu numai că este o minciună, ci naște frustrări și patimă falsă în rândul cetățenilor de bună-credință care chiar o ascultă pe cea care stabilește grilele de salarii în România. Nu mă miră nemulțumirea altor categorii de salariați din România care, la auzul acestor salarii uriașe ale medicilor, se întreabă pe bună dreptate: de ce mai protestează angajații din sănătate dacă este atât de multă bogăție pe fluturașul de salariu?

Ei bine, doamna ministru, la salariul de 3.600 de euro poate ajunge doar un medic primar cu cel mai înalt grad, angajat la urgențe, la terapie intensivă, la medicină legală sau care are funcții de conducere în spital. Restul medicilor din România doar visează la ziua în care fluturașul va conține această cifră avansată de dumneavoastră, unii dintre ei grăbind acest viitor frumos prin plecarea din țară și angajarea în spitale care chiar plătesc salarii de mii de euro, nu numai directorilor.

Minciuna propagată de ministrul muncii a provocat reacții, cum era de așteptat, iar la ora actuală găsiți în presă demonstrații ale exagerării grosolane pe care Olguța Vasilescu a făcut-o salarizării în sănătate. Jurnaliștii au ales spitale din țară, la întâmplare, în căutarea salariului general de 3.600 de euro. Nu l-au găsit. În orice altă țară europeană sau nu, aceste minciuni ar fi plătite cu funcția. În România, sub PSD, ele nu au nicio urmare, nici măcar una firească de a-și cere scuze cel care a mințit. Pot doar să anticipez continuarea protestelor din sănătate, plecarea în continuare a medicilor buni, care chiar își doresc acum salariul de 3.600 de euro, și mai ales scăderea în credibilitate a Guvernului României și a miniștrilor care guvernează prin minciună și manipulare.

Și noi vă mulțumim.

O rog pe doamna senator Dinică Silvia Monica să poftească la microfon și pe domnul general, domnul Salan Viorel să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

10 aprilie 2018 – „România, țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe decese cauzate de accidente rutiere”.

Cu 98 de decese provocate de accidente rutiere la un milion de locuitori, față de 97 în 2016, România s-a clasat pe primul loc în Uniunea Europeană în 2017, urmată de Bulgaria și Croația. Același raport al Comisiei Europene remarcă că între 2016 și 2017 siguranța rutieră pe drumurile din România nu s-a îmbunătățit.

Și totuși, pentru că cinci oameni mor, în medie, pe zi în accidente de mașină, vă invit să vă gândiți la următoarea întrebare: este ceva mai presus decât viața?

Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2015, peste un milion de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în întreaga lume, costând guvernele la nivel global în jur de 3% din produsul intern brut în fiecare an. În Uniunea Europeană s-au înregistrat peste 25.000 de decese, iar dacă privim punctual la fiecare țară în parte, observăm că Suedia se evidențiază de departe – a înregistrat cele mai mici cifre. De aceea cred că este important să ne uităm în jurul nostru la aceste măsuri care funcționează.

Totuși ce face Suedia atât de bine? Are un plan concret prin care-și propune să reducă la zero numărul de accidente rutiere. Un rezultat incredibil, pentru că Suedia înregistra în anii 1970 un vârf de decese rutiere. De atunci, numărul de mașini și distanțele parcurse s-au dublat, în timp ce numărul de decese a fost redus la jumătate în 2000. În 2012 un singur copil sub șapte ani a decedat din cauza unui accident rutier. Cum au făcut suedezii? Au reconstruit drumuri pentru a acorda prioritate siguranței la viteze mari. Au creat treceri de pietoni sigure, montând lumini intermitente sau _bumpere_ de viteză. Au construit mai multe poduri pietonale sau au redus limitele de viteză în zonele urbane.

La polul opus suntem noi, românii. Pentru a nu deveni dumneavoastră o victimă a accidentelor rutiere, este necesar să identificați în primul rând postura în care vă aflați ca participant la trafic și după aceea să respectați, pentru siguranța dumneavoastră, toate normele de circulație în vigoare.

Vă mulțumim și noi, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon și pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de azi am intitulat-o „Doar diplomația, respectul și competența definesc politica de înalt nivel”.

Întâlnirile politice la cel mai înalt nivel reprezintă și rămân cea mai eficientă platformă de dialog direct între națiuni. Sunt cel mai bun prilej pentru a impulsiona evoluția relațiilor bilaterale sau multilaterale între state, prin luarea unor decizii importante cu impact hotărâtor.

Din această perspectivă, prezența unei delegații românești în timpul ceremoniilor care marchează aniversarea a 70 de ani de independență a Israelului reflectă relația specială dintre cele două națiuni de-a lungul multor decenii. Cu acest prilej a fost evidențiat, totodată, nivelul excelent atins în prezent în cadrul cooperării dintre România și Statul Israel și s-a ajuns chiar la un acord privind organizarea unei ședințe de Guvern comune la București în lunile următoare. Tot în acest an, România și Israelul sărbătoresc 70 de ani de relații bilaterale neîntrerupte. Să ai astfel de relații diplomatice într-un context politic internațional care de multe ori a suferit modificări dramatice presupune că între țările noastre există o legătură strânsă de prietenie.

Faptul că o vizită oficială a unor înalți demnitari români într-o țară prietenă a generat o polemică în plan intern nu este o situație lăudabilă și nici nu face o impresie favorabilă în plan internațional. Semnalele pe care România le trimite astfel în exterior nu sunt de bun augur.

Două reproșuri au fost formulate oficial de către Președintele României și adresate explicit către conducătorii delegației. Primul a sancționat absența unui mandat validat prezidențial pentru discuțiile de la nivel guvernamental de acolo, iar cel de-al doilea a acuzat secretomania organizării acestei deplasări. Concluzia președintelui a fost că nu mai există altă soluție pentru situația creată decât ca personal săși retragă încrederea acordată prim-ministrului la învestire, iar premierul să-și dea demisia imediat. Dacă însă examinăm cu atenție cele două acuze prezidențiale, vom constata cât de relative sunt.

Mai întâi, cadrul constituțional românesc prevede că Parlamentul poate acorda mandat premierului în cazul unei vizite oficiale în străinătate și nu este prevăzută necesitatea vreunei aprobări din partea Președintelui României. Nici chiar mandatul Parlamentului nu are caracter imperativ, fiind unul general, susținut prin votul de învestitură. Desigur, nu sunt excluse situațiile excepționale, în care Guvernul poate solicita un mandat din partea Parlamentului, menit să confere mai multă greutate poziției sale în fața partenerilor străini. Astfel, consultarea președintelui cu Guvernul este, conform Constituției, opțională, și nu obligatorie, și poate fi făcută fie prin participarea acestuia la ședințele de Guvern, fie prin adresarea de scrisori către prim-ministru.

Mulțumim. Mulțumim și noi, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon și pe domnul senator Baciu Gheorghe să se pregătească.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației: „Vasilică Elena – una din cele doar trei femei primar din județul Giurgiu!”.

Constituția României consfințește dreptul femeilor de a avea șanse egale cu bărbații, în viață și în carieră, egalitatea în drepturi politice a femeilor și bărbaților, dar studii recente spun că în România femeile implicate în politică reprezintă un procent cu mult inferior celui din țările vecine sau față de alte state din Europa.

Desigur, în principiu, ceea ce suntem se datorează oamenilor și conjuncturilor din viața noastră. Avem puține femei primar în România, mai ales în mediul rural, deoarece ele încă se feresc de politică și se dedică mai mult treburilor casnice decât bărbații.

În județul Giurgiu, după alegerile locale din 2016, din 54 de primari aleși, doar trei sunt femei, reprezentând 5,5% din total, toate de la Partidul Social Democrat, în contextul în care organizația județeană PSD a câștigat alegerile locale cu cel mai mare procent de voturi din țară exprimat pentru PSD.

Elena Vasilică, primarul comunei Crevedia Mare, de profesie tehnician agronom, este una dintre cele trei femei primar, dar unica femeie primar din județ la al patrulea mandat, din 2004, într-o comună cu circa 4.500 de locuitori, în scădere față de ultimul recensământ, cu șase sate componente – Crevedia Mare, ca reședință, Crevedia Mică, Dealu, Găiseanca, Priboiu și Sfântu Gheorghe – și cu doar 38 de beneficiari de ajutor social.

Face parte dintre acele ființe pe care le îndrăgim fără a produce niciun efort. Este o femeie populară, puternică, cu un profund respect pentru valorile proprii, precum și ale celorlalți, de tipul compasiune, înțelegere, empatie. Mai este, în același timp, vorba și despre susținere, respect, loialitate, omenie, atitudine pozitivă și lucru în echipă. Stă de vorbă și caută să rezolve problemele oricui deschide ușa primăriei, indiferent dacă este vorba de un caz de violență domestică îndreptată asupra femeilor sau copiilor sau orice alte solicitări la care nu te-ai gândi.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumim și noi, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună dimineața, colegi dragi! Și bună dimineața, domnule președinte!

Declarația politică de astăzi se intitulează „Un premier în... premieră”.

Se spune, dar se pare și că este adevărat: în lume, deci și în țara noastră, sunt mai puțini bărbați decât femei. Conform preceptului biblic, cele din urmă au ajuns cele dintâi. Sub semnul acestuia stă și premiera unică în România: pentru prima oară în istoria statului român, în organigrama conducerii Guvernului a fost desemnată și votată, în premieră, o femeie premier. Mai mult, preceptul a funcționat, tot în premieră, și în organigrama partidului de guvernământ: s-a ales în fiecare zonă a țării un număr egal de femei și bărbați ca vicepreședinți, anticipându-se alegerea unei femei în funcția de președinte executiv al PSD. Și astfel s-a făcut voia partidului de guvernământ.

Dar nu pentru ca o femeie să fie desemnată numărul 1 în Guvern și, ca urmare firească, numărul 2 în partid s-a zbătut PSD-ul să ajungă la guvernare. Pentru că, nu-i așa, guvernează în numele maselor largi populare și de preceptul amintit trebuie să beneficieze și cele care dețin majoritatea electoratului național. De aceea în „Biblia” partidului a fost înscris ca prioritar principiul egalității de șanse.

În numele acestui nou și la modă precept, pentru a nu fi discriminată ca fiind mai „bărbată” decât celelalte femei, la început de mandat doamna premier și-a anunțat printre priorități instituirea de drept în societatea românească a egalității de șanse între femei și bărbați, prin impunerea unei inițiative legislative, un act normativ prin care fiecare unitate economică cu peste 50 de angajați să fie obligată să încadreze un expert care să urmărească, să depisteze inegalitățile din relațiile interumane, să urmărească cum acestea sunt duse la bun sfârșit. Acum, unde avem atâția experți, cred că mai merg încă câteva mii.

Sper totuși că pe parcursul perioadei celor șase luni de mandat, cu care este creditată actuala echipă guvernamentală, se vor ivi și alte priorități în guvernarea PSD, ca de pildă: infrastructură, economie, educație, sănătate.

Căci, să recunoaștem, după amara experiență electorală din mandatul actualei guvernări, pe agenda de priorități ale românilor s-a impus necesitatea de a avea experți în buna guvernare – în speranța alegerilor viitoare, experți în bună purtare și în bună creștere – în speranța asigurării unei educații corespunzătoare, în bună conviețuire cu minoritățile – în speranța impunerii egalității de șanse, date fiind concesiile făcute în Parlament pentru a rămâne cu orice preț la putere, și, mai nou, chiar și experți în bună exprimare.

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul senator Mihail Radu Mihai să se pregătească.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Investițiile din Programul național de dezvoltare locală intră în linie dreaptă”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Programul național de dezvoltare locală, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de guvernare ale coaliției PSD–ALDE, va intra într-o nouă fază. Astfel, ne îndreptăm

cu pași repezi spre finalizarea procedurii de semnare a contractelor de finanțare, etapele următoare fiind, de fapt, cele mult așteptate: realizarea proiectării și a execuției efective a lucrărilor.

Pentru județul Iași, suma alocată în cadrul Programului național de dezvoltare, etapa a II-a, a fost de peste 831 de milioane de lei, adică echivalentul a aproximativ 185 de milioane de euro. Vor fi finalizate la sfârșitul programului, deci în prezent finanțate, 234 de obiective de investiții extrem de importante, atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural. Iată, pe scurt, o prezentare a destinațiilor pe care le vor lua fondurile guvernamentale:

– 313 milioane de lei pentru 37 de proiecte care vizează modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare;

– 196 de milioane de lei pentru 130 de proiecte ce prevăd construcția, reabilitarea și modernizarea școlilor, grădinițelor și a creșelor. Concret, se vor construi 10 școli, 20 de grădinițe și 6 creșe. În același timp, vor fi reabilitate, modernizate și extinse 72 de școli, 20 de grădinițe și două creșe;

– 267 de milioane de lei vor fi pentru modernizarea drumurilor județene, comunale și sătești, pentru refacerea de poduri și podețe;

– și 55 de milioane de lei pentru construirea, modernizarea și refacerea a 44 de dispensare medicale umane.

Așadar vorbim despre proiecte de modernizare, reabilitare sau de construcția din temelii a elementelor de infrastructură rutieră, școlară, sanitară și a alimentării cu apă potabilă. În prezent, în județ, la aproximativ 85% dintre cele 234 de proiecte au fost semnate contractele de finanțare. Urmează astfel etapele de proiectare și, ulterior, de implementare. Țin să mai precizez că la suma primită pentru județul Iași s-au mai adăugat alte peste 320 de milioane de lei pentru continuarea și finalizarea proiectelor din cadrul programului PNDL 1.

Vă mulțumim și noi, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon și pe domnul profesor Pănescu Doru Adrian să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Vasilica Viorica Dăncilă, față cu diaspora, România și realitatea”.

Doamna Dăncilă a jignit profund zilele trecute românii din diaspora. Din păcate, asemenea atitudini din partea unor reprezentanți ai PSD devin obișnuință. Pentru pesediști, românii din străinătate rămân un motiv de enervare pentru că nu-i votează.

Doamna premier a declarat într-un interviu că românii din diaspora nu se întorc să lucreze în țară pentru că „sunt oameni care efectiv nu mai cunosc realitatea din țară și nu știu că au crescut salariile și că există locuri de muncă, că nu știu ce oportunități de afaceri sunt în România”. Vasilica Viorica Dăncilă crede că românii din diaspora sunt rupți de realitate, niște oameni care nu știu pe ce lume trăiesc.

Doamna Dăncilă,

Pentru a relua dumneavoastră contactul cu realitatea, ar trebui să urmăriți reacțiile pe care le-a stârnit discursul dumneavoastră: foarte multă indignare, foarte multă furie. Nu păcăliți pe nimeni, doamna Dăncilă, tot repetând că ați crescut salariile celor care lucrează la stat. De ceilalți români, cei care susțin prin munca lor această țară, ați cam uitat. Dacă aveți de gând să le oferiți românilor din diaspora locuri de muncă tuturor în administrație, vă aduc aminte că într-o țară cineva mai trebuie să și producă.

Oricum, nu prea convingeți pe nimeni. Știți ce vă răspundea unul dintre acești români indignați? Îl citez: „Chiar și cu salarii mărite, vreți să mă întorc acasă și să dau de aceleași drumuri pline de gropi, de aceleași sate fără canalizare, de aceeași birocrație excesivă, de corupție?” Încercați să-l convingeți pe acest român să vină acasă, doamna Dăncilă. Vă va fi greu, pentru că românii din diaspora știu foarte bine realitatea de acasă. De unde credeți că au plecat în străinătate? Nu tot din România? Unde credeți că se întorc, de câte ori pot, să-și vadă frații și copiii sau să-și îngrijească părinții? Nu tot în România?

Și românii din diaspora mai au un motiv pentru care nu se lasă păcăliți de promisiunile dumneavoastră, românii mai vor și altceva: vor fără condamnați penal în funcții publice. Numărul celor care semnează pentru inițiativa „Fără penali” crește de la o zi la alta.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon și pe domnul senator Ionașcu Gabi să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Sprijin constant al Secretariatului de Stat pentru Culte pentru comunitățile religioase românești din diaspora”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Anul 2018, prin încărcătura sa simbolică, este un an dedicat tuturor românilor. Și îndrăznesc să cred că în special în acest an ar trebui să ne amintim mai mult de românii din afara granițelor țării. Aceștia sunt cetățeni egali cu noi, care prin munca lor de zi cu zi participă la dezvoltarea României. Deși departe de țară, prin strădaniile lor, ca și prin instituțiile românești – dintre care aș evidenția în primul rând Biserica –,

păstrează și duc mai departe, în condiții de multe ori dificile, identitatea noastră de limbă și de neam.

Biserica Ortodoxă Română a înțeles deja de mulți ani nevoia de a fi aproape de românii din diaspora și are astăzi peste hotare un număr de 1.235 de parohii și mănăstiri, deservite de peste 1.100 de preoți. Românii din afara granițelor se adună în jurul parohiilor, care funcționează ca adevărate centre de incluziune socială. Prin parohii, foarte mulți români ajunși în străinătate își găsesc locuri de muncă, îndrumare pentru rezolvarea problemelor birocratice, cazare, leagă prietenii. Biserica este pentru aceștia principalul reper, factorul de coagulare, de organizare comunitară, de păstrare a identității românești.

În ultimii ani, diaspora a fost una dintre direcțiile strategice de acțiune ale Guvernului României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Concret, în ultimii cinci-șase ani, circa 5% din bugetul acestei instituții a fost direcționat către comunitățile religioase românești din afara granițelor țării. Mai precis, toate solicitările de sprijin financiar venite din afara granițelor țării care au îndeplinit criteriile administrative de eligibilitate au primit finanțare de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Adesea, Guvernul României și în general autoritățile publice au fost arătate cu degetul că nu fac destul de mult pentru românii din diaspora. Este o retorică sterilă, des întâlnită și în media, dar care ar putea fi contrazisă după o minimă informare. De pildă, pentru perioada 2012–2018, dintre acțiunile Secretariatului de Stat pentru Culte se pot enumera:

## Și noi mulțumim, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Ionașcu Gabi să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să se pregătească.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, bună dimineața!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Grupului Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Revoluția fiscală – un experiment PSD+ALDE cu milioane de cobai”.

Mai mult de jumătate dintre salarii sunt mai mici sau egale cu venitul minim brut pe economie după aplicarea Legii salarizării unice și a modificărilor aduse Codului fiscal privind transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Efectele reformei fiscale impuse de Guvern spre sfârșitul anului trecut sunt exact cele preconizate de mediul de afaceri: mai mult de jumătate dintre veniturile înregistrate în februarie și martie sunt mai mici sau egale cu salariul minim brut pe economie, numărul angajaților fiind mai mic cu circa 60.000.

Potrivit datelor publicate deja în Monitorul Social, în luna februarie numărul total al contractelor de muncă era cu 53.215 mai mic decât în luna noiembrie 2017, diferența dintre salariile mici și cele mari neatenuându-se, așa cum preconiza premierul Vasilica Viorica Dăncilă că se va întâmpla. Concret, diferența dintre salariile mici și cele mari s-a atenuat nesemnificativ în luna februarie, respectiv luna martie față de luna noiembrie 2017, scăzând cu doar puțin peste un punct procentual.

Statistica arată că înainte de intrarea în vigoare a noii legislații fiscale existau 1.075.375 de contracte de muncă, 17% din total, sub salariul minim brut pe economie, contracte cu timp parțial, iar alte 1.951.359 de contracte, adică 30,8%, erau la nivelul salariului minim pe economie. După intrarea în vigoare a noilor prevederi privind transferul contribuțiilor de la angajator la angajat erau înregistrate 1.424.523 de contracte sub salariul minim pe economie, 22,7% din total, iar 1.744.990, adică 27,8% din total, erau egale cu salariul minim. Un calcul simplu arată că din noiembrie până în februarie numărul celor care au venituri sub salariul minim pe economie a crescut cu 349.148 de salariați. Potrivit statisticii, la sfârșitul lunii noiembrie erau înregistrate 6.377.641 de contracte de muncă, trei luni mai târziu, 28 februarie, existând doar 6.284.426 de contracte de muncă.

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon.

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi din coaliția majoritară, Felicitări! Ați reușit! Ați reușit să transformați România într-o țară a hoților la drumul mare. La propriu și fără nicio exagerare. Nu se poate să nu fi aflat despre cazul cetățeanului a cărui roată de mașină a fost tăiată pe DN 85 la Sinești și care a scăpat de tâlhari doar pentru că a avut curaj și prezență de spirit. Da, e vorba despre un drum național și un drum european în același timp. Și nu se poate să nu fi aflat că atacul nu a fost singular, ci unul dintr-o serie mai lungă, căreia autoritățile nu au reușit și nu reușesc să-i facă față.

Stimate colege și stimați colegi din coaliția majoritară, Nu încercați să vă autoamăgiți. Aveți o responsabilitate directă pentru ceea ce s-a întâmplat. Prin tot ceea ce ați susținut și ați votat în ultimul an și jumătate aici, în Parlament, ați încurajat infractorii. Pentru amnistierea și grațierea lor luptați aici în Parlament. Pentru asemenea tâlhari votați pedepse alternative cu închisoarea la domiciliu. Pentru recompensarea hoților consumați mai multă energie decât pentru rezolvarea problemelor celorlalți cetățeni români legate de educație, sănătate, protecția mediului, ieșirea din sărăcie.

Acesta este destinul înspre care îndreptați România, un destin în care cetățenii aflați în vacanță sunt atacați la drumul mare – mai exact, la drumul european – și scapă cine poate. Aveți toate motivele să fiți mulțumiți! Ați reușit!

Stimate colege și stimați colegi din coaliția majoritară,

Nu vă culcați pe laurii victoriei. Am și o veste proastă pentru voi. În țara asta mai sunt încă mulți cetățeni cinstiți – zeci de mii, sute de mii și milioane de cetățeni care trăiesc de pe urma muncii lor, nu de pe urma tâlhăriilor, a furturilor, a mitei și a imposturii. Nu, nu vrem „sânge pe pereți”, cum s-a exprimat un domn care, vremelnic, se află la conducerea Senatului. Vrem un lucru mult mai simplu: justiție!

Vă asigur că drumul european al României nu va fi pe vecie drumul hoților și al tâlharilor. Decontul se apropie cu pași repezi. Iar dacă tot vă pasă de drepturile condamnaților penal, vă dau un singur sfat: investiți în pușcării. Să nu ne auzim vorbe mai târziu.

Vă mulțumim, stimate coleg.

DUPĂ PAUZĂ

Îl rugăm pe domnul senator Ganea Ion să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează „Gestionarea deșeurilor din Rezervația Biosferei «Delta Dunării»”.

Stimați colegi,

Gestionarea deșeurilor, actualele practici de colectare, transport și depozitare din perimetrul rezervației sunt necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu. Impactul generat de deșeurile produse și depozitate necontrolat constă în afectarea calității factorilor de mediu, a solului și a subsolului. Depozitarea ilegală a deșeurilor de orice fel constituie surse de poluare atât pentru apele de suprafață, apele subterane, cât și pentru sol.

La nivelul localităților din perimetrul rezervației, sistemul integrat pentru colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale, a deșeurilor biodegradabile și a celor voluminoase nu funcționează. De asemenea, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, reprezentate de deșeurile de baterii, uleiuri, tuburi fluorescente, vopsea, medicamente, diluanți și ambalajele acestora, aruncate la întâmplare, prin depozitare necontrolată, pot îngreuna procesul de descompunere și pot polua atât apa freatică, cât și solul și subsolul.

Operatorii economici care desfășoară activități în perimetrul rezervației furnizează periodic către rezervație date în acest sens, conform Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidența preluării deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, de către operatorul de salubrizare al orașului Sulina și de către serviciile de salubritate care își desfășoară activitatea în cadrul administrațiilor publice locale. Datele au fost prelucrate pentru a prezenta atât evoluția cantităților de deșeuri generate, cât și cantitățile de deșeuri eliminate sau valorificate de către operatorii economici în perioada 2008–2015.

Astfel rezultă că în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” deșeurile menajere colectate nu sunt supuse niciunui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare. Într-o mică măsură se realizează o sortare manuală a deșeurilor depozitate pentru recuperarea atât a deșeurilor reciclabile de tip PET la Sulina, Chilia și Sfântu Gheorghe, cât și a deșeurilor metalice.

Mulțumim și noi, domnule coleg.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației de astăzi am intitulat-o „Solidari cu doamna prim-ministru”.

Doamnelor și domnilor senatori,

La doar trei luni de la învestirea Guvernului condus de doamna premier Viorica Dăncilă, au început să se vadă roadele unor inițiative și măsuri care ne bucură pe noi, cei care asigurăm majoritatea parlamentară și care vrem să facem ceva bine pentru această țară.

Astfel, se aplică, conform programului de guvernare, reforma fiscală, continuă amendarea legilor justiției, în concordanță cu respectarea drepturilor omului și cu deciziile Curții Constituționale, se fac ajustări la aplicarea Legii salariilor, sunt în grafic realizarea programului de investiții, Legea Codului administrativ, Legea achizițiilor publice, s-a amplificat fluxul de accesare la intrarea fondurilor europene, se poartă un dialog intens cu toate instituțiile statului, inclusiv cu Banca Națională, și multe, multe alte inițiative benefice românilor. De unde adversarii noștri politici vedeau numai crize și dezastre, iată că realitatea nu le-a confirmat relele prevestiri.

Din păcate, pentru că nu le convine o guvernare a Partidului Social Democrat de succes, au trecut la atacuri pe probleme minore și ne critică pentru orice realizare și orice reușim să facem pentru binele cetățenilor României. Mai nou, a intrat în morișca politicienilor din opoziție și a propagandiștilor acestora doamna Viorica Dăncilă, prim-ministrul Guvernului României. A fost și este acuzată că își încalcă atribuțiile, că se bagă peste politica externă, că nu cere voie să se deplaseze în străinătate și multe, multe acuze nemeritate.

Cererea domnului președinte Iohannis de demitere a premierului Dăncilă este o atitudine nedreaptă, pentru că denotă superficialitatea evaluării activității guvernamentale pe durata celor trei luni de la învestirea Guvernului, dat fiind faptul că Guvernul și, implicit, premierul au încrederea deplină a noastră, a parlamentarilor, și nu a președintelui, care nu-și păstrează limitele constituționale ale funcției pe care o ocupă, făcând declarații și jocuri politice inacceptabile pentru un șef al statului.

## Mulțumim.

Dați-mi voie să citesc, pentru a se menționa în stenograma ședinței, numele celor care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice: Brăiloiu Tit Liviu, Manoliu Dan, Vulpescu Ioan, Pațurcă Roxana Natalia, Trufin Lucian, Bodog Florian Dorel, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Moga Nicolae, Țuțuianu Adrian, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Țapu-Nazare Eugen, Popa Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Bulacu Romulus, Alexandrescu Vlad Tudor și Bădulescu Dorin.

Domnule senator Bodog, vă rog.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Transplantul pulmonar în România, de la vis la realitate”.

## Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi aș dori să vă vorbesc despre o reușită remarcabilă a medicinii din România, înregistrată recent în domeniul transplantului de organe și țesuturi.

După cum probabil ați aflat deja, în luna aprilie a acestui an, în premieră pentru țara noastră, s-a realizat primul transplant pulmonar, în cadrul Spitalului Clinic „Sfânta Maria” din București. În cadrul aceluiași spital, în noaptea de 1 mai, s-a realizat cu succes un al doilea transplant pulmonar bilateral. Iată, așadar, două transplanturi reușite, în decurs de doar o lună de zile, la un spital din România.

Ceea ce părea doar un vis în urmă cu câțiva ani, prin efortul comun al specialiștilor și al autorităților, s-a transformat în realitate. Cele două operații sunt o încununare a muncii depuse în ultimii ani în acest domeniu și aș dori să-i felicit pe această cale pe toți cei care au avut o contribuție în ducerea la bun sfârșit a acestor intervenții medicale deloc ușoare. Potrivit comunicărilor oficiale ale Spitalului „Sfânta Maria”, ambii pacienți se simt bine și au o evoluție favorabilă, ceea ce nu poate decât să-i bucure pe toți cei preocupați de îmbunătățirea calității serviciilor din România. Sunt convins că ne aflăm abia la începutul unei serii lungi de succese medicale.

Este extrem de important de reținut faptul că această reușită în domeniul transplantului de organe și țesuturi nu ar fi fost posibilă fără demersurile realizate primăvara anului trecut de către Guvernul PSD–ALDE în ceea ce privește, pe de o parte, acreditarea Spitalului Clinic „Sfânta Maria” pentru transplant pulmonar, în urma unor investiții de peste 10 milioane de euro, pe de altă parte, includerea spitalului în Programul național de transplant pulmonar.

Din păcate, trebuie să remarc și un lucru mai puțin plăcut. Pacienții români puteau beneficia mult mai repede de astfel de intervenții complexe, însă reaua voință a fostului guvern tehnocrat i-a văduvit de acest lucru.

Constat cu surprindere și dezamăgire că, în loc să aprecieze faptul că prin resursele publice puse la dispoziția specialiștilor din sistemul sanitar încep să se producă rezultate, tocmai acele persoane care nu au vrut sau nu au fost în stare să facă acest lucru încearcă să banalizeze și să murdărească această performanță a sistemului medical românesc. Un fost ministru al sănătății, dintr-un guvern tehnocrat cu rezultate nule, în loc să se bucure de faptul că s-a realizat în sfârșit primul transplant de acest gen în România și s-a salvat astfel viața unui om, s-a arătat foarte sceptic și oarecum supărat pentru că o echipă de specialiști români a obținut acest succes. Sunt foarte curios ce atitudine va avea la aflarea veștii celui de-al doilea transplant.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim, domnule senator. Stimați colegi,

Cu acestea, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 3 mai 2018, și vă doresc succes pe mai departe în ziua de astăzi. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Îi rog pe domnii senatori să ia loc în sală să începem ședința de plen.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 3 mai 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în prezent și-au înregistrat prezența la lucru un număr de 74 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Marian Pavel și Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 7–12 mai 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel după cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: 9.00–10.00, declarații politice; 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului; între orele 10.00 și 11.00, ora Guvernului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- joi: lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește expunerile sub formă de obligațiuni garantate – COM(2018) 93 final.

O invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, pe doamna senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba, așa cum s-a precizat, de o modificare a Regulamentului nr. 575/2013, la care am verificat subsidiaritatea și proporționalitatea, împreună cu reprezentanții legali de la Ministerul de Externe, ASF, BNR, Ministerul Finanțelor Publice și, de asemenea, au fost consultate pozițiile colegilor de la comisiile competente pe fond.

Propunerea se referă deci la obligațiunile garantate care sunt titluri de creanțe emise de instituțiile de credit și garantate printr-un portofoliu de active separate la care deținătorii de obligațiuni pot recurge în mod direct în calitate de creditori preferențiali.

Regulamentul inițial este transpus, să spunem, are o formă corespondentă în legislația românească deja din 2015, Legea nr. 304, iar prin această modificare se adaugă cerințe suplimentare privind nivelul minim asupra garantării și activele de substituire, deci e vorba de regulile de prudențialitate.

În realitate, se creează un fel de titluri supragarantate. Sub aspectul subsidiarității, se bazează pe 114 din tratat, care garantează piața internă... reglementează piața internă, atribut exclusiv al Uniunii.

Sub aspectul proporționalității, este un echilibru adecvat între ceea ce-și propune și ceea ce prevede modificarea actuală.

Drept urmare, considerăm că se respectă ambele aspecte și propunem un raport simplu pentru 93 final.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic și pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați văzut din titlu, este tot un act normativ care vizează adâncirea piețelor de capital și regimul prudențial al firmelor care acționează pe aceste piețe.

În cadrul comisiei a fost raportor colegul Marius Dunca. A fost discutat cu participarea și în prezența acelorași instituții prezentate anterior și, de asemenea, analizat documentul și în comisiile de specialitate pe fond.

Fondurile de investiții la care se face referire sunt produse de investiții care..., sunt produse de investiții care creează... care sunt create cu scopul de a colecta capital de la investitori și a investi acest capital în mod colectiv prin intermediul unui portofoliu de instrumente financiare, acțiuni, obligațiuni, alte titluri.

Până acum existau bariere normative, anumite cerințe de comercializare, diferite de la țară la țară, taxe privind reglementarea, cerințe administrative et cetera și acest regulament își propune să armonizeze și să elimine asemenea impedimente.

Sub aspectul administrativ, facilitează circuitul capitalurilor, sub aspectul politic, pe termen lung și economic, pune de fapt în concurență firmele mari și mici la nivelul întregii Uniuni Europene.

Nu avem observații sub aspectul subsidiarității. E vorba de aceeași bază legală. Nici sub aspectul proporționalității. Avem doar comentariu obișnuit cu privire la uniunea piețelor de capital, că s-ar putea să asistăm la o migrare a lichidităților și a investitorilor spre alte societăți și firme din alte state membre ale Uniunii, acolo unde piețele sunt mai dezvoltate.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere de directivă își propune o modificare a unui regulament pe care... a unei directive, practic, pe care am avut-o la transpunere în ședința trecută.

E vorba doar de exceptarea anumitor tipuri de firme, de instrumente de la cerințele care se aplică în general instrumentelor financiare, lucru pe care îl susținem. Nu există probleme de subsidiaritate sau proporționalitate. Are un singur articol directiva, de exceptare a instrumentelor participative despre care vorbesc în următorul document.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul își propune să reglementeze noi forme de finanțare care se folosesc de aspectele tehnologice, deci de existența internetului și a formei digitale – propunerea –, și să finanțeze cu această ocazie colectivă inițiative noi. E o nouă formă de creditare.

În realitate, doar propune o formă de etichetare europeană pentru platformele care se creează pentru finanțarea participativă. Și, de asemenea, conținutul acestei directive urmărește să ofere investitorilor informațiile necesare cu privire la finanțarea participativă, inclusiv cu privire la riscurile subiacente acesteia.

În plus, pentru a consolida încrederea investitorilor în serviciile inovatoare, prezenta propunere obligă furnizorii de servicii de finanțare participativă să dispună de garanțiile necesare, pentru a reduce la minimum posibilitatea concretizării riscurilor care sunt asociate cu această formă de finanțare.

Respectă principiul subsidiarității, întrucât regimurile naționale sunt principalul obstacol în dezvoltarea formei participative care se folosește de noile tehnologii, și principiul proporționalității, deoarece este un regim facultativ de sine stătător și instituie eticheta de furnizor european de finanțare participativă ca o formă de încredere suplimentară.

Mulțumesc.

Raport simplu vă propunem.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la capitolul II, dezbaterea inițiativelor legislative... asupra inițiativelor legislative.

Primul punct, Proiectul de lege privind finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate (L177/3.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Vă rog. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Prin proiectul de lege se propune abrogarea Legii nr. 48/2012 privind finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate în scopul detalierii tuturor surselor de venituri ale sistemului administrației penitenciare pe tipuri de unități penitenciare.

Conform Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în cursul executării pedepselor, penitenciarele, unitățile pentru tineri, penitenciarele pentru femei, centrele educative, centrele de detenție pot realiza venituri proprii din munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, în această categorie fiind incluse veniturile din prestări de servicii cu persoanele private de libertate atât în interiorul, cât și în exteriorul locului de deținere.

De asemenea, sunt incluse veniturile din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie, cum ar fi produse vegetale, animaliere, produse confecționate de persoanele private de libertate în cadrul activităților educative de tip ocupațional.

De asemenea, alte surse de venituri pe care le pot realiza unitățile din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor se referă la arenzi din terenuri, chirii, donații, sponsorizări, precum și din prestări de servicii în condițiile legii.

Aceste venituri sunt încasate de Administrația Națională a Penitenciarelor sau de unitățile subordonate acesteia, după caz, în scopul finanțării parțiale sau totale a cheltuielilor curente și de capital.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei de administrație.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În ședințele din 11 și 17 aprilie 2018, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere a proiectului de lege.

Comisia pentru dezvoltare regională a dat aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, de asemenea, a dat aviz favorabil.

Caracterul legii, ordinară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare (L181/3.04.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat, de la Ministerul Finanțelor Publice. Da?

Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege se urmărește efectuarea unor modificări și completări ale următoarelor acte normative: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuției financiare elvețiene nerambursabile acordate României.

Susținem în forma adoptată de către Guvern. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, microfonul 7, domnul președinte al Comisiei pentru buget, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, Consiliul Economic și Social a avizat, de asemenea, favorabil proiectul actului normativ. Au transmis avize favorabile: Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa nr. 1.

De asemenea, avem și amendamente respinse, care sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul raport. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog. Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ordonanță care, la suprafață, pare că face un lucru foarte bun în economie, după ce anul trecut ne-am tot luptat pentru..., și introduce două lucruri: opționalitatea pentru cei care plătesc pentru companii de a merge ori pe impozit pe cifra de afaceri, ori impozit pe profit și crește acea contribuție către ONG-uri de impozit pe venit și impozitul companiilor, impozit pe profit.

Acum, ordonanța vine ca să corecteze ceva ce tot acest Guvern n-a făcut anul trecut. Din păcate, nu corectează așa cum ar fi normal și creează alte probleme. De exemplu, în loc să lase foarte simplu opționalitatea între impozit pe venit și impozit pe profit a unei companii, introduce o condiționalitate, ca și cum statul ar face o favoare acestor companii. Spune că, atunci când optezi pentru impozit pe profit, trebuie să ai cel puțin doi angajați. Nu înțeleg de ce face acest lucru, pentru că, până acum, situația nu era așa. Companiile aveau impozit... aveau... erau impozitate pe profit și puteau să nu aibă niciun angajat, dar este introdusă această condiționalitate. La fel și în cazul banilor care se pot duce, transferați din impozit pe venit sau pe profit, către ONG-uri. Se introduc tot felul de condiționalități. Trebuie să fie... Dacă ai un serviciu social, poți să deduci mai mult și așa mai departe. Nu este nevoie de aceste discriminări.

În primul rând, Codul fiscal devine mai stufos și mai greu de aplicat. În același timp, ONG-urile, veți vedea că toate ONG-urile vor introduce în definiția lor că au un serviciu social și vor beneficia de... și vor ocoli această condiționalitate. De fiecare dată încercăm să facem lucrurile mai complicate decât sunt, dar asta poate veni din faptul că oamenii care fac aceste legi n-au lucrat niciodată un minut în sectorul privat și nu știu cum funcționează sectorul privat.

PNL va vota împotriva acestei ordonanțe, dacă amendamentele pe care le-am propus și au fost respinse nu vor trece de plen.

Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Înțeleg, domnul senator Tánczos Barna. Da? Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență vine în urma, într-adevăr, a unor probleme care au fost generate de actele normative precedente ale Guvernului, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Se vede clar că domnul Teodorovici, ca membru

al Comisiei de buget, a participat la acele dezbateri unde au fost evidențiate neajunsurile precedentelor acte normative și multe dintre corecțiile care se fac prin această ordonanță, clar, vin din dezbaterile din Comisiile de buget, finanțe din cele două Camere.

Salut soluția pentru activitatea sportivă statuată în această Ordonanță de urgență, precum și prin Legea sportului, care a trecut acum câteva săptămâni prin Camera Deputaților. Cred că este o soluție bună și de viitor, o soluție care trebuie păstrată. Sportivii de performanță vor avea posibilitatea să încheie contracte de activitate sportivă, vor putea plăti contribuțiile sociale și impozitul pe baza acestor contracte. Este foarte bună soluția de reținere la sursă de către plătitorul impozitului..., plătitorul venitului sportivului a impozitului, deci această soluție cred că va rezolva foarte multe probleme din domeniul sportului de performanță.

În același timp, cred că diferențierea dintre 2% și 3,5%, inclusiv condiția în cazul acelor entități care prestează activități sociale, prestează servicii sociale, este bine-venită, pentru că trebuie făcută diferența dintre un ONG pasiv, care nu oferă servicii sociale, și un ONG care într-adevăr are o activitate, contribuie la alte activități sociale, este o soluție bună.

Vom vedea la Camera Deputaților dacă se vor mai opera modificări, dar, pe ansamblu, cred că este un pas înainte. Opționalitatea, într-adevăr, și noi am fi văzut-o altfel. Condiția de doi angajați pentru această opțiune este discutabilă, dar mai mult ca sigur vom mai purta aceste discuții și la Camera Deputaților și vom depune amendamente și acolo.

UDMR va susține raportul de evaluare... raportul favorabil și va vota pentru această ordonanță de urgență.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu**

**:**

Da.

Vă rog, atunci. Microfonul... microfonul central, că văd că aveți laptop.

Voi citi textul amendamentului nr. 1 din tabelul de amendamente respinse.

La articolul 13 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b[1] ), având următorul cuprins: „Excepția prevăzută la litera b) nu se aplică unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior acreditate, precum și celor autorizate.” Fac precizarea că articolul 13 este prezent în cadrul titlului „Impozit pe profit” și stabilește ce nu intră sub incidența acestui titlu. Respectiv prin litera b) se stabilește că instituția publică înființată potrivit legii, cu excepția activităților economice desfășurate de aceasta, nu intră sub incidența impozitului pe profit.

Amendamentul l-am propus tocmai pentru a susține o normă ce a fost admisă prin modificarea articolului 15, respectiv ca instituțiile de învățământ preuniversitare și universitare, particulare și de stat, să nu plătească impozit pe venit. Consider că aceste două modificări trebuie să meargă împreună, astfel încât în aplicarea normei admise să nu apară probleme.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Număr insuficient de voturi pentru a fi admis.

Continuăm. Punctul... Numărul curent 2, da? Domnule senator Cîțu?

## 3. Numărul curent 3.

Da. Microfonul 2.

La acest amendament se scoate din textul propus de ordonanță „și au cel puțin 2 salariați”. Și în cazul în care în perioada în care persoana juridică aplică prevederile titlului numărul de salariați variază în cursul anului în sensul scăderii. Deci se scoate această prevedere din textul legii referitoare la cei doi angajați, la articolul 1 punctul 3 alineatul (3[1] ) al articolului 48.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Amendamentul rămâne respins. Vă rog, domnule Cîțu, microfonul 2.

Credeam că totuși PSD caută soluții, dar văd că de fiecare dată când venim cu soluțiile votați împotrivă. La numărul 4, articolul 1, punctul 5 alin. (1[1] ) al art. 56, microîntreprinderile... Aici vă citesc textul amendamentului: „Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32 din 1994, cu modificările și completările ulterioare, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective”. De aici s-a scos acea

prevedere despre furnizorii care sunt... furnizorii de servicii sociale acreditate. Să lăsăm această facilitate pentru toți, pentru toate microîntreprinderile care vor să facă această deducere, nu doar pentru cele care oferă servicii sociale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Continuăm. Punctul 5; inițiator: doamna senator Presadă. Punctul 6, da?

Vă rog. Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Aici se modifică, la articolul 1 punctul 7 alineatul (7), la articolul 68[1] : „Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 3,5% din impozitul stabilit în alineatul (3) pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, pentru acordarea de burse private conform legii, precum și pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii.”

În ordonanță era o cotă de 2% și 3,5%; am zis să nu fie așa de complicat. Și așa este foarte complicat Codul fiscal astăzi în România, de ce să-l mai complicăm și cu această ordonanță? Și se propune doar 3,5% această cotă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Numai puțin, domnule senator, că văd că este agitație în partea dreaptă a sălii.

Cu 36 de voturi pentru, zero abțineri, 41 de voturi împotrivă...

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Continuăm cu amendamentele respinse. Domnule senator Cîțu, da? Punctul 7.

Punctul 7 face același lucru la alt alineat, nu-l mai citesc, exact ca punctul 6. Puteți să-l supuneți direct la vot, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Supun direct la vot. Rog Grupul PSD să fie atent cum votează.

Mai atenți.

- Cu 23 de voturi pentru, zero abțineri, 50 de voturi

- împotrivă...

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Vă rog să continuați, domnule senator Cîțu. Punctul...

9. Microfonul 2. Vă rog.

Este același lucru, alt alineat, domnule președinte de ședință.

Putem să-l supunem direct la vot.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Amendament respins. Continuăm. Domnul...

Îmi place Codul fiscal mai stufos, așa. Punctul 11, domnule președinte, la fel.

Vă rog. Microfonul 2.

Punctul 11, la fel, aceeași schimbare, alt articol din ordonanță.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

OK.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Continuăm. Microfonul 2. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Punctul 13, aceeași modificare la alt articol din ordonanță.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Amendamentul rămâne respins. Continuăm. Punctul 15, probabil, da? Vă rog. Domnul senator Cîțu.

Este ultimul amendament pe care-l susțin. Aceeași modificare, la alt articol din ordonanță. Și acestea au fost soluțiile oferite de Partidul Național Liberal pentru a îmbunătăți această ordonanță. Se pare că nu v-au plăcut. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dincolo de comentariile dumneavoastră,

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Amendamentul rămâne respins.

Dacă mai sunt dintre amendamentele respinse care se susțin?

Vă rog. Doamna senator Dinu. Microfonul central. Probabil numărul curent 18, da? Vă rog.

Amendamentul nr. 18. La articolul 484, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul (5), având următorul cuprins: „Taxele speciale pentru promovarea turistică, în tot sau în parte, se pot face venit al organizațiilor de management al destinației, prin deciziile consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București.”

Am formulat acest amendament din dorința de a asigura coerență în cadrul legislativ, având în vedere prevederile Ordonanței nr. 15/2017, care a stabilit că prin decizia organelor deliberative locale se pot aloca sume din bugetul local către organizațiile de managementul destinației.

Prin completarea adusă la Codul fiscal doar precizăm cu claritate sursa care se poate folosi de către decidenții locali. Creăm cadrul legislativ, creăm posibilitatea ca aceste organizații de management al destinației să aibă și finanțare.

Până în momentul acesta, ele sunt create, se va emite o procedură pentru funcționare, dar sunt lipsite de resurse, nu sunt stipulate clar resursele pentru ca ele să își îndeplinească misiunea. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înțeleg că nu se mai susțin alte amendamente, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Punctul 3. Este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L211/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent cineva. Nu?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Da, doamna senator.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Exporturile reprezintă unul dintre motoarele de creștere ale economiei. În acest proiect de lege am luat în considerare care sunt principalele direcții de impulsionare a exporturilor.

Aici vorbim despre două direcții principale pentru mediul de afaceri: debirocratizarea și facilitățile fiscale.

Având în vedere această a doua direcție, ne-am uitat istoric la măsurile care au funcționat și care au dus la o impulsionare a exporturilor. Una dintre măsurile care au produs efecte, propusă și aflată în vigoare la sfârșitul anilor ’90, a dus la o creștere a exporturilor cu 20% în anii consecutivi, astfel încât, având în vedere legislația europeană, am adaptat această propunere, în sensul în care venim cu propunerea de a scădea cota impozitului pe profit opțional, deci pentru firmele care își doresc acest lucru, pentru cota aferentă activității de export.

Există câteva detalii, în sensul că am inițiat un plafon, considerând că firmele cu o cifră de afaceri foarte mare, peste 100 de milioane de euro, au puterea operațională și logistică de a acționa pe piețele externe.

De asemenea, nu am inclus aici firmele din regiunea București–Ilfov, pentru că, altfel, s-ar fi considerat ajutor de stat. Și, atunci, am identificat în legislația europeană faptul că sunt permise ajutoarele regionale pentru regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% decât media Uniunii Europene. Și atunci, de aceea, am eliminat regiunea București–Ilfov.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru prezentare. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul Florin Horațiu Iura, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule secretar de stat, microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se propune introducerea unei cote de impozitare de 5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor din exporturi pentru contribuabilii care încasează venituri în valută din activitatea de export.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș, microfonul 7.

Vă rog. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia economică, industrii și servicii a avizat negativ. Membrii Comisiei pentru buget au hotărât să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă sunt intervenții? Nu.

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Domnul Radu.

Avem deja intervenții. Vă rog, domnule senator Mihai Mihail. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

În programul de guvernare al PSD–ALDE, sprijinul pentru exporturi este tratat la capitolul „Și altele”. Apare cuvântul export de câteva ori, dar este menționat în contexte de genul „eficientizarea portalului de comerț exterior” sau „vom susține exportul prin înființarea unui minister sau prin înființarea unei agenții de promovare a exportului”.

Dezvoltarea economică prin consum intern pe care o promovează guvernarea actuală ne duce într-un fund de sac și, dacă nu punem accent pe valoare creată în România și valoare apreciată în afara României, nu avem cum să avem o creștere pe care să o susținem pe termen lung.

Ce e nevoie? E nevoie să investim câte ceva ca să putem să obținem rezultate. Și în cazul acestei propuneri avem în dezbatere un lucru concret care nu necesită să scoatem mulți bani din bugetul statului, pentru că s-a demonstrat, prin experiența din anii ’90, că banii se vor întoarce repede la bugetul statului și, și mai important, trebuie să nu uităm un lucru – întreprinzătorul român are nevoie să se simtă susținut de stat. Da? Pentru a exporta, are nevoie să se simtă susținut de cineva care-l sprijină acolo unde vrea să exporte, atașați comerciali, care nu prea există în momentul de față. Și ar fi foarte, foarte bine și util și ar ajuta întreaga economie românească să fie susținut financiar.

De aceea, vă propunem să votați acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o inițiativă interesantă, arată... demonstrează clar o aplecare către acele politici fiscale care ar putea redresa anumite activități economice în România. Discutăm despre export și aici trebuie să lămurim un lucru foarte important. Pe o piață comună a Uniunii Europene, tranzacțiile intercomunitare nu se consideră activități de export. Această lege s-ar referi strict la acele vânzări de bunuri care... și servicii... care sunt extracomunitare, merg pe o piață extracomunitară. Drept urmare, a vorbi strict despre export cred că este prea puțin. Dar, cu ocazia asta, trebuie să avem în vedere că economia României are, într-adevăr, nevoie de politici nu doar fiscale, ci și de politici economice care să susțină anumite segmente din economie sau anumite regiuni.

Politica europeană și legislația europeană permit ca statele membre să aprobe politici fiscale pentru anumite regiuni. Și ar fi foarte interesant să demarăm o discuție cu Ministerul de Finanțe pentru aceste regiuni care sunt rămase în urmă din punct de vedere economic și, dacă am analiza, de exemplu, absorbția fondurilor europene pe ultimii 11 ani, vedem că decalajele sunt din ce în ce mai mari și România are nevoie de politici fiscale diferențiate pentru anumite regiuni, în vederea ajutării acestei... susținerii acestor regiuni în dezvoltarea economică.

Probabil că acest proiect de lege nu va trece de Parlamentul României și nu va ajunge în Monitorul Oficial, dar Ministerul de Finanțe, Comisiile pentru buget, finanțe și specialiștii din Parlament avem obligația de a găsi soluții pentru acele regiuni care nu pot fi comparate, într-adevăr, nici cu Bucureștiul, nici cu Ilfovul și care au nevoie de un suport în plus nu doar la absorbția fondurilor europene, unde vedem că ritmul de absorbție este și mai lent în aceste regiuni, ci și în politicile economice și fiscale. Nu vom susține această variantă a proiectului de lege, dar suntem parteneri în a găsi soluții pentru regiunile mai sărace ale României și pentru anumite segmente ale economiei naționale.

Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea alineatului... A fost...

Da, imediat, mă scuzați!

Deci a fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Doi. Explicarea votului, doamna senator... Dumneavoastră, da?

Vă rog. Microfonul central. Doamna senator Dinu.

## Stimați colegi,

Grupul senatorial USR a votat pentru susținerea acestei inițiative. A fost o inițiativă pe care noi am considerat-o legitimă și oportună, o inițiativă care vine să susțină necesitatea unei schimbări de paradigmă în abordarea creșterii economice în România.

Dacă observăm datele furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză Economică pe..., ultimul raport furnizat, remarcăm următorul lucru: că ritmul de creștere economică se domolește. Aceasta înseamnă că potențialul de creștere economică bazată pe consum este epuizat, prin urmare trebuie să creăm mecanisme alternative.

În prezent, fenomenul inflaționist (prin deprecierea internă și externă a monedei) ne ajută într-un mod bizar în susținerea exporturilor, creând o competitivitate a produselor românești în raport cu celelalte, dar este o chestiune de termen scurt. Va apărea reversul acestui fenomen.

Trebuie să ne gândim la termenul lung și, atunci, pentru termen lung trebuie create stimulente reale pentru dezvoltarea exporturilor. Să nu uităm că exporturile apar în produsul intern brut cu semnul „+”, ceea ce înseamnă că, atunci când primele componente – consum public și privat – nu își mai produc efectele, vom impulsiona un alt element din produsul intern brut, respectiv exportul, care poate să compenseze epuizarea potențialului de creștere generat de primele două elemente.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Trecem la punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L217/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Prezent.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog, domnule senator Baciu, aveți cuvântul în numele inițiatorilor. Microfonul central...

Microfonul 6, rog stafful.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Acest proiect de lege a fost inițiat de un grup de colegi senatori aparținând Partidului Mișcarea Populară, PNL, ALDE și PSD. De fapt, prin el se caută doar să se reglementeze o situație care pare anacronică, datorită faptului că are un tratament aparte față de alte organizații care sunt în țară.

Propunerea are ca obiect de reglementare art. 456 din Codul fiscal, în sensul scutirii organizațiilor cu statut de utilitate publică care au drept scop păstrarea, dezvoltarea, exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor care aparțin minorităților istorice românești înrudite din afara granițelor țării de la plata impozitului, a taxelor pe clădiri aflate în proprietatea acestora.

Avem aviz de la Consiliul Legislativ favorabil.

Comisia avizatoare a avut o prezență de 8 membri, 3 au votat pentru acest proiect de lege și 5 împotrivă.

Vă rugăm și pe această cale să votați acest lucru, că nu face decât să repare ceva care nu funcționează corect la ora actuală.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin această inițiativă legislativă se propune completarea prevederilor alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel încât scutirea de la plata impozitului, taxei pe clădiri să se acorde și pentru clădirile aflate în proprietatea organizațiilor care au ca scop păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților istorice românești înrudite din afara granițelor țării, cu statut de utilitate publică, precum și pentru clădirile închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de către acestea.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Membrii Comisiei de buget au analizat această propunere legislativă și au hotărât, cu majoritatea senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnul senator Baciu. Microfonul central, da?

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Încerc și de la microfonul central să susțin acest proiect de lege, fiindcă este un proiect de lege bine argumentat.

Eram foarte interesat ca din expunerea pe care a făcut-o domnul secretar de stat de la minister... Finanțe... A spus doar atât: că..., după ce a citit titlul pe care l-am dat noi, a mai spus și dânsul: „Nu susținem acest proiect de lege.” Nu a argumentat în niciun fel, nici de ce, nici cum, nici care este gândirea pentru a înlătura această deficiență care funcționează la ora actuală în plata impozitelor și taxelor locale de către beneficiarii pe care am căutat să-i promovăm în acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Listă.

Cu 45 de voturi pentru, 7 abțineri, 13 voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Înțeleg că se solicită listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L231/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Florin Horațiu Iura, de la Ministerul Finanțelor. Microfonul 10.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune introducerea în tabelul de la alin. (2) al art. 105 din capitolul VII din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a plantei „levănțică”, în sensul introducerii acesteia în categoria veniturilor din activități agricole stabilite pe bază de norme de venit pentru care veniturile sunt neimpozabile în limita anumitor suprafețe. Susținem raportul comisiei. Mulțumim.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș, al Comisiei pentru buget, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 443/2002 privind înființarea Universității „Spiru Haret” din București (L222/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege, domnul Petru Andea, vă rog, microfonul 9, secretar de stat de la Ministerul Educației Naționale.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Universitatea „Spiru Haret”, înființată prin Legea nr. 443/2002, și-a schimbat între timp sediul. Ca urmare, întrucât forma inițială a legii, la art. 1, prevedea un anumit sediu, și anume „Palatul Sporturilor și Culturii”, este necesară modificarea adresei noului sediu, care se găsește într-o clădire a Fundației „România de Mâine”.

Guvernul sprijină inițiativa legislativă și aprobă și raportul comisiei de fond.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, inițiatorul cine este, nu e Guvernul?!

Poftiți? Sprijinim. Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Totuși, dacă inițiatorul este Guvernul, vă mulțumim, atunci, pentru că „sprijiniți”.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L246/23.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat Petru Andea. Microfonul 8.

Deci inițiativa legislativă vizează completarea art. 99, care se referă la unitățile conexe ale Ministerului Educației Naționale. Sunt prevăzute, în varianta actuală, centrele atestate de formare în limbile minorităților naționale. Vreau să spun că legea este actualmente puțin șchioapă din punctul de vedere..., în sensul că nu precizează cum se înființează și care sunt atribuțiile acestor centre.

Inițiativa legislativă aduce o completare în sensul acesta la Legea educației naționale nr. 1/2011 și, desigur, susținem raportul comisiei, care prevede și un amendament la această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Pop, microfonul 6, domnul președinte al Comisiei pentru învățământ.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul va fi exercitat luni, la ora 17.00.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 168 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L25/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Goțiu.

Imediat.

Domnul senator Goțiu. Da? Vă rog. Microfonul 7.

## Bună ziua!

Proiectul legislativ își propune să rezolve o problemă majoră atât a sistemului educațional din România, cât și a societății în care trăim, mai exact problema plagiatelor.

Știm că avem prevăzută în Legea nr. 1/2011 o prevedere că teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, dar, după mai bine de șase ani de la adoptarea acestei legi, acest registru sau această obligație nu este adoptată.

Consecințele le cunoașteți: există un mare grad de neîncredere în școlile doctorale din România, atât pe plan intern, cât și în domeniul..., și la nivel internațional, cu efecte negative extrem de ample. Și, de altfel, multe dintre cazuri au fost mediatizate și susțin această percepție și cauzează mai departe efecte dureroase.

De aceea, acest proiect legislativ spune și propune: înființarea acestui registru național al lucrărilor de doctorat, administrat de Ministerul Educației Naționale, cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor, obligativitatea publicării acestor teze de doctorat în acest registru național, astfel încât să poată fi consultate, și o sancțiune pentru școlile doctorale care nu-și îndeplinesc această obligație, cu retragerea dreptului de a mai organiza doctorate până când obligația de transparentizare nu va fi dusă la capăt.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Andea, da? Microfonul 8.

Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât impune obligația construirii unui site pe care să fie încărcate tezele de doctorat din 1990 până în prezent. Este o impunere pe care universitățile, IOSUD-urile foarte greu ar putea să o respecte, întrucât vă amintiți că în ’90 nu erau tehnoredactate în format electronic lucrările de doctorat, se lucra pe planșe, pe calc și așa mai departe.

Deci considerăm că legea este inaplicabilă și atrag atenția că toate tezele de doctorat sunt depuse la Biblioteca Națională. Ca urmare, către Biblioteca Națională ar trebui să se îndrepte interesul inițiatorilor în ceea ce privește modalitatea de acces la conținutul tezelor de doctorat dintotdeauna, nu numai din 1990 sau din 2011 până în prezent.

Deci Guvernul nu susține și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Pop, domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 13 martie 2018, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, din următoarele considerente:

Art. 66 alin. (1) teza a III-a din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 134/2016, prevede că: „Tezele de doctorat împreună cu anexele acestora sunt documente publice și se redactează și în format digital. În domeniul artelor, tezele de doctorat pot fi însoțite de înregistrarea pe suport digital a creației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor.”

În conformitate cu prevederile art. 66 alin. (4) lit. f) din Codul studiilor universitare de doctorat: „după acordarea titlului de doctor, în termen de maximum 30 de zile IOSUD are obligația transmiterii unui exemplar tipărit al tezei de doctorat la Biblioteca Națională a României, unde poate fi accesat la cerere”.

Pe cale de consecință, entitatea care ar putea implementa digitalizarea tezelor la nivel național este tot Biblioteca Națională a României.

Prin urmare, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Baciu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. După care, domnul senator Pănescu.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Discutăm acum despre o lege care este – chiar este! – cerută de foarte, foarte multă lume. Văzând că în lista de susținere este aproape tot arcul din opoziție – PMP, PNL, USR –, cred că era bine ca, cu toții, să luăm o hotărâre clară și să dăm la o parte toate acele piedici care ne fac să fim tributari unor motive care nu ne aduc niciun fel de corectitudine în acest aspect.

Se propune înființarea unui registru la nivel de țară, nu să mergem la Biblioteca Națională să facem o cerere și să vedem cine are sau cine nu are doctorat și care este titlul tezei, și care este lucrarea. În acest registru, care ar fi la fel de public accesat pe internet, s-ar putea vedea clar ce este cu lucrarea respectivă, iar cei care sunt interesați pot să supună, cu voturile de control, lucrarea respectivă, să vadă dacă este plagiat sau nu.

De fapt, se vrea, prin acest proiect de lege – lăsând la o parte unele impedimente pe care le pune Ministerul Învățământului –, să se clarifice, odată pentru totdeauna, cine a furat ca să aibă un titlu științific și cine are o lucrare clară, muncită, pe baza căreia să beneficieze și de acele măsuri de remunerare despre care am discutat săptămâna trecută și care... să fie clar..., să primească acest titlu de doctor ca urmare a măsurii de a învăța, de a se pregăti și de a scrie personal acea teză de doctorat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții?

De la Grupul PSD avem două intervenții. Conform regulamentului, o singură intervenție. Îl rog pe domnul lider de grup să ne ajute.

De la grupul PSD sunt două solicitări de intervenție, domnul senator Pănescu și doamna senator Andronescu _._

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Facem o excepție și le dăm la amândoi, domnul Pănescu și, după aia, doamna Andronescu.

Domnul senator Pănescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voiam să aduc câteva completări la cele deja spuse de domnul secretar de stat și de președintele Comisiei de învățământ, anume că această propunere legislativă este nefezabilă. A publica toate tezele de doctorat începând din anul 1990 pe un site este o chestiune exagerată.

Aș vrea să cred că nu mă veți acuza de subiectivism dacă am să vă spun că eu mi-am susținut teza de doctorat în anii ’90 și știu contextul de atunci. La acel timp exista o concurență deosebită pentru admiterea la doctorat și exista o rigoare în ceea ce privește verificarea tezelor de doctorat. Povestea cu plagiatele a început ceva mai târziu.

De asemenea, ceea ce a spus domnul secretar de stat, a digitaliza toate tezele începând din anii ’90, ținând seama de felul în care au fost ele redactate atunci, ar însemna o activitate extrem de laborioasă și costisitoare.

Sigur că și eu, și alți colegi din Comisia de învățământ suntem de acord că trebuie găsite măsuri eficiente pentru combaterea fenomenului plagiatului, dar cu un echilibru în ceea ce privește intervalul de timp la care să se refere această verificare.

Pe urmă, vreau să vă mai aduc aminte că am trecut relativ recent prin Parlament un act normativ care se referă la evaluarea școlilor doctorale și că în metodologia de evaluare a școlilor doctorale va exista cu siguranță acest capitol al verificării plagiatelor.

Iată argumente în sensul respingerii acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Andronescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. Cu acordul Grupului PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și colegilor, pentru acceptarea acestei excepții de a vorbi doi reprezentanți ai unui grup parlamentar.

## Stimați colegi,

Fără îndoială, doctoratul nu este o etapă în care îți așezi..., după ce ai obținut titlul de doctor, îți așezi o coroană de lauri pe frunte. Este o etapă în care capeți consistență științifică, consistență profesională, pentru a putea să-ți desfășori activitatea în domeniul în care te-ai pregătit la un alt nivel și, sigur, dacă ne uităm în ciclurile Bologna, este și cel de al treilea ciclu Bologna, așa cum a fost el stabilit prin Declarația de la Bologna.

Gândiți-vă că, anual, termină în România între 1.800 și 2.000 de tineri tezele de doctorat. Înmulțiți cu cei 28 de ani, câți vizează această lege, și o să vedeți că, practic, este aproape imposibil să ajungem în situația în care, pe o platformă, din ’90 încoace, să așezăm toate tezele de doctorat, cu atât mai mult cu cât peste jumătate din ele nu au fost redactate în format electronic și deci cineva ar trebui să înscrie întâi teza în format electronic și apoi să o așeze pe platformă.

De aceea, eu cred că pentru a ne păzi de acest nefericit – și scos în public foarte mult față de proporția pe care o reprezintă – plagiat, este responsabilitatea conducătorului de doctorat care trebuie întărită și, probabil, în viitoarea lege, vom întări și mai mult această responsabilitate, este responsabilitatea comisiei care evaluează teza și, nu în ultimul rând, este responsabilitate comisiei CNATDCU, care face o nouă evaluare a tezei și, sigur, cred că există filtrele necesare pentru a ne feri de acest flagel nefericit pentru tot sistemul de învățământ.

De aceea, cred că nu greșim dacă astăzi dăm un vot împotriva acestei inițiative legislative, pentru că nu avem cum să punem în practică, practic, o asemenea inițiativă și, în viitor, să întărim regulile care guvernează această a treia etapă a studiilor universitare – studiile doctorale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Înțeleg, domnul senator Goțiu, da? Microfonul central. În numele Grupului USR.

Stimați colegi,

Pentru început, voi răspunde la câteva dintre criticile aduse atât de către reprezentanții Ministerul Educației Naționale, cât și de către colegii din Comisia pentru învățământ.

Mai întâi, legat de modul în care Biblioteca Națională a României și acel exemplar depus la... sau care ar trebui să fie depus la Biblioteca Națională a României îndeplinesc obligația de transparență. Este o iluzie, pentru că, fiind vorba doar de un exemplar în format fizic, nu rezolvă problema dacă sunt mai multe solicitări în același timp pentru a consulta această teză de doctorat și, cu atât mai mult, nu rezolvă problema celor care nu se află în București și doresc să consulte o astfel de teză de doctorat.

Atenție, tezele de doctorat ar trebui să fie consultate nu doar pentru a le verifica originalitatea, ci și pentru a folosi, dacă sunt teze de doctorat valoroase, rezultatele acelei cercetări.

Faptul că cineva din altă localitate, sau din altă țară, chiar, ar trebui să vină până la București pentru a citi o teză de doctorat, din punctul meu de vedere, nu rezolvă problema obligației de a transparentiza această teză de doctorat, așa cum ar putea-o rezolva un exemplar în format electronic, cu acces liber la acest format.

Legat de problema de a aduce la zi și de a digitaliza tezele de doctorat de după 1990. Nu este chiar așa o problemă complicată, din punct de vedere tehnic, este o tehnologie modernă: atunci când există, aceste exemplare se pot scana și pot fi apoi, destul de ușor, publicate pe un astfel de site.

Însă problema cea mai mare (cuprinsă în raportul Comisiei pentru învățământ) e cea conform căreia ar fi rezolvată problema prin Hotărârea Guvernului nr. 134/2016. IOSUD-urile au niște obligații pe care trebuie să le respecte în acest sens. O să dau citire dintr-un răspuns primit de la Ministerul Educației Naționale în data de 10 aprilie 2018, legat de modul în care Hotărârea Guvernului nr. 134/2016 este respectată.

Domnule senator...

Foarte...

...o să vă rog...

Imediat!

Vă rog să vă pregătiți să concluzionați și, foarte scurt, să dați citire la ceea ce aveți de citit, da? Vă rog.

Da. În proiectul metodologiei de evaluare se spune că IOSUD-urile trebuie să facă aceste... au niște obligații și se afirmă în răspunsul Guvernului că IOSUD-urile respectă aceste prevederi.

Dacă această afirmație nu este o minciună, atunci este cel puțin o afirmație hazardată, iar dumneavoastră, stimați colegi, știți acest lucru, pentru că chiar dumneavoastră ați votat prorogarea termenului de evaluare a școlilor doctorale din România. Astfel încât să spunem că IOSUD-urile respectă aceste prevederi este o afirmație fără acoperire, atâta timp cât nu a făcut evaluarea acestor școli.

Mai mult, în răspunsul Ministerului Educației Naționale se spune foarte clar: pentru că nu s-a prevăzut în legislație un acord de publicare, iar impunerea lui prin decizie administrativă venită din partea Ministerului Educației Naționale nu poate fi sustenabilă, astfel încât Ministerul Educației Naționale, prin răspunsul pe care l-a trimis, recunoaște că avem nevoie de o lege pentru a rezolva această problemă.

De aceea, ținând cont de criticile care s-au adus aici din plen, critici care s-au adus și în comisie, dar nu ni s-a mai dat posibilitatea de a veni cu niște amendamente pentru a rezolva această problemă, dacă într-adevăr vă doriți să rezolvăm această problemă, vă solicit acum, în numele Grupului USR, retrimiterea la comisie (pentru un termen de două săptămâni), pentru un raport suplimentar, pentru a răspunde acestor critici și pentru a îmbunătăți acest proiect de lege.

Este cred că în asentimentul tuturor a rezolva această problemă a plagiatelor din România, dar și a asigura transparența lucrărilor de doctorat, astfel încât cele care sunt, într-adevăr, valoroase să intre într-un circuit științific de care să beneficieze atât autorii, cât și toți cei care doresc sau intenționează să beneficieze de acest suport.

Așadar, vă rog să solicitați... să supunem la vot pentru retrimiterea la comisie, pentru a putea fi îmbunătățit acest proiect de lege și, în două săptămâni, să revenim cu un raport suplimentar, astfel încât să rezolvăm problema. Este decizia dumneavoastră dacă doriți sau nu să rezolvăm problema plagiatelor.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, din punctul meu de vedere, solicitarea dumneavoastră mi se pare o solicitare neserioasă. Dacă ați fi dorit acest lucru, ar fi trebuit să o faceți înainte de a începe dezbaterile generale și discuțiile.

Procedural, ar trebui să supun la vot, dacă această propunere vine din partea unui lider de grup.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

E vicelider.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Sunteți vicelider? E în regulă.

Atunci, voi supune la vot această propunere, solicitare a dumneavoastră de a retrimite la comisie.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Explicarea votului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu explicarea votului, nu avem ce să mai explicăm votul la așa ceva. Am crezut că solicitați listă.

Deci, cu 25 de voturi la 47, solicitarea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Am înțeles ce solicitați dumneavoastră, nu aveți cum să explicați votul la o retrimitere la comisie.

Bun. Ați cerut listă, atunci, da?

E în regulă. Stafful, vă rog, să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Având în vedere că este vorba despre o inițiativă cu caracter organic, votul va fi exprimat săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Continuăm. Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 9 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L191/27.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului,

- pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Domnul secretar de stat Petru Andea, da?

- Vă rog. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Deci în învățământul preuniversitar finanțarea de bază se face pe baza costului standard per elev. Pentru învățământul special nu se aplică formula aceasta, întrucât învățământul special are alte nevoi decât învățământul obișnuit.

Inițiativa legislativă prevede ca și pentru învățământul special să se facă finanțarea la fel ca pentru învățământul general. Ca urmare, s-ar dezavanta... ar fi un dezavantaj clar pentru școlile speciale să fie finanțate după formula cu care sunt finanțate școlile obișnuite.

Guvernul nu susține propunerea inițiativă, pentru că ar introduce un dezavantaj față de varianta actuală în care sunt finanțate școlile speciale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Pop, microfonul 6, președintele Comisiei pentru învățământ, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezba...

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Ionașcu.

Domnul senator Ionașcu. Vă rog. Microfonul 2.

Îi mulțumesc domnului senator Baciu pentru faptul că m-a sesizat, chiar și mai târziu.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că acest proiect de lege ar fi bine să fi primit și avizul Comisiei de administrație publică locală. De ce spun aceasta? Fiindcă învățământul preuniversitar de stat este un fel de copil cu două moașe, a cărui finanțare este asigurată, pe de o parte, de la bugetul de stat, dar și din finanțări, în mod complementar, de către autoritățile publice locale.

Sensul proiectului de lege era ca această finanțare să fie preluată de stat, atâta timp cât, din punct de vedere instituțional, învățământul preuniversitar de stat este coordonat de Ministerul Educației Naționale. Și, atunci, proiectul de lege avea sens în sensul de care am spus, de a oferi o bulă de oxigen autorităților publice locale, pe de o parte.

Veniturile din TVA, defalcate din TVA, determinate ca costuri _per capita_ nu sunt suficiente pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, mai ales acolo unde numărul de elevi este sub norma prevăzută de lege. Și, atunci, administrațiile publice locale sunt obligate a asigura costurile cu serviciile, căldură _et cetera_ , costuri de reparații și costuri de investiții care nu corespund acestor criterii. Și, atunci, evident că administrația publică locală va trebui să finanțeze aceste costuri. Știm foarte bine, de la dezbaterile anterioare, că administrațiile publice locale, cel puțin din anul acesta, se confruntă cu probleme financiare și mai ales în zonele rurale nu le ajung banii nici măcar pentru cheltuielile de funcționare, dar pentru cofinanțarea acestor costuri pentru învățământul preuniversitar de stat!

În aceste condiții, în calitatea pe care o am și... reprezentant al Grupului senatorilor PMP din Senatul României, vă propun să susțineți și dumneavoastră proiectul de lege și, acolo unde considerați, probabil, în viitor, vom reveni. Și aici trebuie să dau dreptate domnului secretar de stat, acolo unde este vorba de învățământul special, care nu ar corespunde acestor criterii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții?

Din partea Grupului PSD, doamna senator Andronescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, învățământul preuniversitar cuprinde învățământul preuniversitar, să spunem, normal, și învățământul special. Învățământul special este dedicat copiilor cu deficiențe. Întrucât se organizează pe tip de deficiențe, nu avem școli în fiecare unitate administrativ-teritorială. Ca urmare, această formă de învățământ este finanțată prin intermediul consiliilor județene și beneficiază de o finanțare substanțial mai ridicată față de învățământul... de restul sistemului de învățământ.

Sunt de acord cu domnul senator că învățământul are nevoie de mai mulți bani și, de la buget la buget, sperăm, prin votul nostru, să creștem această finanțare a învățământului. Finanțarea învățământului preuniversitar de la Ministerul Educației presupune finanțarea de bază, care se acordă _per capita_ , iar finanțarea complementară se acordă de la autoritățile locale și, potrivit legislației în vigoare, în măsura în care dispun de resurse, pot aloca mai mulți bani către unitățile de învățământ de pe teritoriul pe care îl gestionează.

Este imposibil acum să adunăm aceste două forme de învățământ și să asigurăm, prin legislație, o finanțare omogenă. Cred că este potrivit să menținem acest tip de finanțare, pentru că în învățământul special, ca urmare a deficiențelor, copiii au nevoie de mai mult sprijin și, ca urmare, necesită și o finanțare mult mai ridicată decât pentru școlile obișnuite.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul final îl vom exercita luni, la ora 17.00.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (L201/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Inițiator: domnul senator Dircă.

## Imediat.

În numele inițiatorilor, domnul senator Dircă, da? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege vă propune implementarea unei practici unitare cu privire la emiterea certificatului de urbanism la nivel național. Ce ne dorim noi este ca documentația prevăzută în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind executarea lucrărilor de construcții să reprezinte singurele documente solicitate de autoritățile publice locale în vederea eliberării certificatului de urbanism.

În practică, de foarte multe ori, autoritățile publice locale solicită și alte documente, care nu sunt prevăzute de lege, îngreunând în acest fel eliberarea certificatelor de urbanism.

În plus, vă propunem ca, în cazul în care, în cadrul procedurii, sunt solicitate documente de la alte instituții publice, comunicarea să se realizeze între autoritate și instituția publică, astfel încât solicitantul să nu mai fie nevoit să facă mai multe drumuri, eliminând în acest fel birocrația, precum și cozile inutile și timpul pierdut.

Deși proiectul a primit un raport negativ, vă rog să vă aplecați un pic atenția asupra acestui proiect și să încercați să susțineți printr-un vot această inițiativă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Ciprian Roșca, de la Ministerul Dezvoltării. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Considerăm că atât Legea nr. 50/1991, cât și normele metodologice de aplicare ale acesteia stabilesc în mod limpede faptul că, la emiterea certificatului de urbanism, nu pot fi solicitate beneficiarilor alte documente decât cele deja prevăzute la art. 19 din Ordinul nr. 839/2009, alte precizări în acest sens, precum alin. (7) al punctului 1 din prezenta inițiativă legislativă, nefiind necesare.

Deci, din punctul de vedere al ministerului pe care îl reprezint, nu susținem.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, domnul președinte.

Microfonul 6. Aveți cuvântul pentru raport.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 24.04.2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Comisia juridică a dat aviz negativ. Caracterul legii: ordinară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Domnul Ionașcu Gabi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

L-am văzut pe domnul Ionașcu, voiam să văd dacă sunt și alte intervenții.

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Presadă.

Domnul senator Ionașcu. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de administrație publică locală ar fi trebuit să analizeze mai profund această propunere, pentru a da posibilitatea, în primul rând, investitorilor pentru a-și clarifica nevoia de documente, documentație, avize, acorduri și așa mai departe.

Totuși aș vrea să fac o rugăminte către domnul secretar de stat: să se verifice la nivelul administrației publice locale dacă acele comisii pentru acordul unic... dacă funcționează. În susținerea legii vin cu două motivații.

Prima. Am slujit 21 de ani interesul public al unei municipalități reședință de județ și consider că am suficiente cunoștințe pentru a susține nevoia unui... adoptării acestui proiect de lege.

Un al doilea lucru. Este vorba de practica la nivel local. Administrațiile publice locale dețin baze de date, planuri și informații pe care mulți dintre operatorii de servicii din teritoriul administrativ au fost obligați a le pune la dispoziție. Aici dau un exemplu: energia electrică. Dacă unul din investitori dorește într-o zonă electrificată a-și construi o investiție, evident că sunt standardele de distanțe, de condiții prevăzute de legea specifică și atunci nu este nevoie să-l mai trimit încă o dată la distribuitorul de energie electrică. A, dacă este vorba de racord, aia este altceva. Sau: în zonă nu există rețele de telefonie, îl trimitem la operatorul de telefonie să obțină un aviz. Este pierdere de timp. Sunt documentații cadastrale în gestiunea unor autorități publice locale pentru care se cere aviz, este inutil. Și atunci, punem investitorul

pe drumuri și, dacă măsurăm timpul consumat de la emiterea certificatului de urbanism până la depunerea cererii pentru autorizația de construire, vom vedea că este un timp prohibitiv, un timp foarte, foarte lung.

Eu nu mai spun de reglementările celor..., care trebuie impuse celor care emit avize: că, într-un termen de..., trebuie să obțină avizul respectiv. Dau exemplul operatorilor de gaze: îți vine răspunsul la trei luni de zile, îți pleacă investitorul din comunitatea cu pricina.

Domnule senator...

Apoi, mai sunt și... Termin imediat!

...vă rog să vă pregătiți să încheiați.

Termin imediat.

Mai sunt și chestiuni de natură subiectivă. Pentru o rețea de energie electrică, trebuie studiu geotehnic, sunt doi stâlpi care să facă extinderea.

În aceste condiții, vă propunem noi, Grupul PMP, să adoptați proiectul de lege și, bineînțeles, ministerul de resort să facă modificările necesare în normele metodologice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții? Doamna senator Presadă. Vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vreau să menționez că această inițiativă legislativă a Uniunii Salvați România a venit ca urmare a numeroase, zeci de sesizări pe care noi le-am primit din partea cetățenilor care trebuie să obțină certificatul de urbanism.

Deși avem niște norme metodologice în vigoare, așa cum spune reprezentantul Guvernului, practica ne arată că primăriile cer pentru emiterea acestui certificat de urbanism un număr de documente care excedează, de fapt, listei incluse în normele metodologice.

Pe de altă parte, tot practica ne arată că cetățenii devin curieri între instituții publice și, atunci, tot cetățenii trebuie să mute niște documente de la o instituție la alta, deși ele ar putea foarte ușor să intre în posesia lor cerându-le una alteia.

Din păcate, în Comisia pentru administrație publică nu ne-am aplecat îndeajuns asupra acestei propuneri legislative și am dat-o la o parte mult prea ușor, atunci când Guvernul a venit și a spus că avem norme metodologice. Sigur, avem norme metodologice, dar cine le respectă? Până la urmă, noi suntem aici ca să îndreptăm niște situații concrete, reale, cu care românii se confruntă în viața lor de zi cu zi.

Deci avem norme metodologice; ele nu sunt respectate. Venim și legiferăm, respingem soluția propusă. Ce facem? Ce are de gând Guvernul să facă pentru ca această practică neunitară a primăriilor în relația cu cetățenii care au nevoie de un certificat de urbanism să înceteze?

De aceea, eu cred că am putea să cerem retrimiterea la comisie – și vă spun asta în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al USR –, pentru a vedea exact, prevedere cu prevedere, care dintre ele poate fi discutată și adoptată, de fapt, în cadrul acestei dezbateri parlamentare. Pentru că, până la urmă, măcar una dintre aceste prevederi poate să treacă de plenul Senatului, putem măcar să spunem ca extrasul de carte funciară să poată fi obținut de către primărie direct de la oficiul de cadastru.

Știu că am intrat în faza dezbaterilor generale, dar, până la urmă, așa cum ați spus și dumneavoastră de foarte multe ori, plenul este suveran și vă rog să supuneți la vot cererea noastră de retrimitere la comisie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Două săptămâni ați spus sau...

Deci solicitarea este de retrimitere la comisie. Termen, două săptămâni, da?

Argumentele le-ați auzit toți, sunt sigur că le și știați dinainte.

Vă rog să votați.

Exact cu 69 de voturi pentru, zero abțineri, 3 voturi împotrivă, solicitarea doamnei senator Presadă, în calitate de vicelider al Grupului USR, de retrimitere la comisie a fost adoptată.

Continuăm cu punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale (L192/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, și anume domnul secretar de stat Ciprian Roșca de la Ministerul Dezvoltării. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative parlamentare, din următoarele considerente: în ceea ce privește includerea în Legea nr. 215 a unor prevederi suplimentare cu privire la dreptul la concediul de odihnă, concedii medicale, dreptul la concedii plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite, sau alte zile libere plătite pentru sărbătorile legale, amintim faptul că acestea sunt reglementate prin alte acte normative. De exemplu, Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sau Ordonanța Guvernului nr. 80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene, precum și ale primarilor și viceprimarilor.

Motiv pentru care preluarea acestor prevederi și în această lege ar reprezenta o dublă reglementare. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei de administrație și Comisiei de muncă. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru buget, finanțe a dat aviz negativ. Guvernul nu susține.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi exercitat luni.

Punctul 12 și ultimul de pe ordinea de zi de astăzi, Propunere legislativă privind completarea și modificarea Legii nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului (L361/12.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Domnul Turos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Imediat, dacă este inițiator.

**Domnul Marian Pavel**

**:** Este.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnul senator Turos, da? În numele inițiatorilor? Nu.

Domnule secretar de ședință, v-ați comportat extraordinar până acum, văd că începeți să..., fie să-mi testați vigilența, fie dumneavoastră aveți o problemă.

Bun. Deci inițiatorul nu este prezent.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat de la Ministerul Culturii, da?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor,

## Domnilor,

Inițiativa urmărește obligarea furnizorilor de servicii media audiovizuale să difuzeze mesaje de interes public cu privire la comportamentul în caz de cutremur, însă Consiliul Național al Audiovizualului a emis mai multe instrucțiuni pentru furnizorii media în care le-a recomandat să se implice și să sprijine campaniile de informare publică, prin difuzarea de mesaje de interes public, între acestea regăsindu-se și mesajele privind comportamentul în caz de cutremur. Apreciem că în ceea ce privește informarea cetățenilor despre evenimente sau probleme de interes public, inclusiv cu privire la cutremure, sunt suficiente reglementări în materie, iar acestea au fost și sunt utilizate și în prezent, nefiind necesară și oportună completarea acestui cadru legislativ cu noi reglementări, mai ales dacă iau forma unor ingerințe vădite în activitatea serviciilor media audiovizuale, fapt ce contravine scopului și sensului Legii nr. 504/2002.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu susține Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Ionașcu Gabi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnul senator...

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Comisia, comisia!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Acum chiar vă mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția.

Deci, din partea Comisiei pentru cultură, vă rog, domnule senator Turos.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea de voturi... voturilor senatorilor prezenți, menținerea raportului de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului, spre dezbatere, raportul de respingere și Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Gabi Ionașcu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mai aveți 27 de minute la dispoziție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar voiam să vă fac o promisiune că, de data aceasta, voi fi mai scurt decât la intervenția anterioară.

Am citit și eu punctul de vedere al CNA-ului. Cred că, din cele două texte ale proiectului de lege, cel mai deranjant pentru CNA au fost ingerințele de orice fel în formatul emisiunilor și așa mai departe ale radiodifuzorilor.

Cert este un lucru, problema protecției populației împotriva unui eventual cutremur, evident, este, pe de o parte, a instituțiilor statului care au preocupări în sensul acesta – și mă refer la Ministerul de Interne –, dar și a administrațiilor publice locale.

Și, notez a doua oară, probabil că, dacă ar fi fost consultată Comisia pentru administrație publică locală, evident, ar fi avut un alt punct de vedere.

Cred că această obligație trebuie asumată de Parlamentul României, și nu de o instituție subordonată Parlamentului României, numită Consiliul Național al Audiovizualului. Obligațiile acestea trebuie stabilite prin lege, nu printr-un ordin al președintelui CNA.

În aceste condiții, vă propun și dumneavoastră să adoptăm proiectul de lege supus dezbaterii și grupul nostru, Partidul Mișcarea Populară, evident, susține proiectul de lege. Vă mulțumesc, domnule președinte și dragi colegi.

Vă mulțumim și noi pentru scurta intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul va fi exprimat săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Având în vedere că am epuizat ordinea de zi, mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare și colaborare.

Încheiem ședința plenului Senatului de astăzi, 3 mai 2018.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.35._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085164]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 75/14.V.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei