Sorin Constantin Stragea

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Evaziunea fiscală, un fenomen îngrijorător!”

Așa cum știm cu toții și conform estimărilor recente ale ministrului finanțelor publice, România are o evaziune în jurul a 7% din PIB, adică 10 miliarde euro. Rapoartele europene estimează însă că economia subterană din România ar fi de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Evaziunea fiscală este o problemă gravă, o problemă cu care ne confruntăm noi, dar și o problemă a întregului continent. Faptul că pe ordinea de zi a Consiliului European de la Bruxelles principala temă de discuție a fost combaterea evaziunii fiscale dovedește amploarea acestui fenomen și totodată un semnal că liderii statelor membre vor să reducă drastic pierderile cauzate de fraudele financiare, care se ridică la aproape 1.000 de miliarde de euro în fiecare an, ceea ce înseamnă pentru buzunarul cetățeanului de rând cam 2.000 de euro anual, așa după cum arată estimările.

Rezolvarea acestei probleme este posibilă numai prin eliminarea breșelor din legislație, și aici trebuie să acționăm

ca parlamentari pentru eliminarea „portițelor” legislative de eludare a taxelor legale. După cum știți, printre măsurile adoptate până acum de Executiv se numără impozitarea cu 50% a veniturilor obținute de nerezidenți, dar și creșterea pedepselor pentru evaziune fiscală. Sunt primii pași făcuți în lupta cu evazioniștii.

Renunțarea la secretul bancar, ca mecanism de luptă împotriva evaziunii fiscale, este o măsură pe care o susținem și noi, dar, din păcate, mai sunt țări care nu achiesează acestei idei, cum ar fi Austria și Luxemburgul. Comisia Europeană pregătește un sistem pentru a facilita schimbul automat de informații între autoritățile fiscale cu privire la veniturile indivizilor și profiturile firmelor, fapt care ar crea un sistem integrat de depistare și eradicare a fenomenului infracțional financiar în statele membre.

Există două mari modalități principale prin care se practică evaziunea fiscală pe plan local. Prima sursă este comerțul intracomunitar. Cu alte cuvinte, se cumpără foarte multă materie primă de către un agent economic, care nu plătește TVA.

O a doua sursă este agricultura, care nu intră în circuitul fiscal din mai multe motive. Printre acestea se numără suprafața de teren agricol „fărâmițată”. Practic, producția de grâu sau de alte cereale se adună de către intermediari și intră în flux, dar fără să apară în acte. Cu alte cuvinte, evaziune fiscală 100%.

Economia subterană și evaziunea se hrănesc din TVA enorm. Reducerea TVA la alimente ar putea fi o măsură care va conduce la o stagnare a prețului la alimente, dar ar putea conduce și la reducerea evaziunii fiscale.

Soluții de combatere a evaziunii fiscale trebuie găsite de urgență! Este de datoria noastră, a tuturor parlamentarilor, să facem în așa fel încât să diminuăm acest fenomen, efectele fiind benefice românilor și întregii țări!