Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 martie 2012
Declarații politice · respins
Ioan Munteanu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Despre maghiarii care nu se simt români”.
Au trecut mai bine de 20 de ani de când UDMR s-a bucurat și se bucură în continuare de privilegiul de a se afla la conducerea României, situație în care a știut să impună uneori tot felul de pretenții și să obțină mereu avantaje, unele dintre ele, ce-i drept, justificate. Obișnuiți să primească tot ceea ce le poftește sufletul, au cerut funcții în Guvern, în structurile administrative locale, inscripții bilingve pentru localitățile din Covasna, Harghita și din alte județe, predarea istoriei și a geografiei României în limba maghiară... În plus, conform legilor nescrise impuse de către politicieni, au decis ca drapelul secuiesc să fie arborat ca steag al județului Harghita, iar imnul Ungariei să fie intonat cu prilejul tuturor evenimentelor maghiarimii. Mai nou, vrând să verifice „loialitatea” partenerilor de guvernare, au decis să ceară, nici mai mult, nici mai puțin decât studii de medicină în limba maghiară la Târgu-Mureș! Încă un pas, mic dar sigur, pentru impunerea unor condiții și solicitări care încep să depășească orice închipuire.
Se vede prea bine că legea care guvernează activitatea liderilor UDMR este cea a șantajului politic pe care ei o folosesc pentru a-și apăra interesele, interese pe care le cunosc foarte bine – spre deosebire de colegii lor români – și prin care o minoritate a devenit majoritară în luarea deciziilor din România.
Câți dintre cei din regiunile din Europa locuite majoritar de români și-ar permite să facă uz de șantaj și de amenințări, câte din satele lor sunt inscripționate bilingv, câți dintre ei nu se feresc să vorbească românește de teama repercusiunilor? Maghiarii din România sunt oprimați?! Asta doar în mintea mai-marilor udemeriști, pentru că oamenii de rând o duc bine cu românii, trăiesc aceeași viață de privațiuni ca și ei și respectă legile nescrise ale conviețuirii în bună înțelegere. De ce ei sunt singura minoritate mereu nemulțumită, mereu gata să lanseze noi controverse și atacuri nefondate? Ar cam fi cazul să observăm că nu trebuie să-i judecăm pe maghiari după spusele și atitudinea conducătorilor, lucru dovedit de istoria noastră comună.
Solicitarea predării în limba maghiară la UMF TârguMureș apare ca o sfidare la adresa românilor, dacă ne gândim la faptul că grupul minorității maghiare din Parlamentul Slovaciei a fost de acord cu partidul aflat la guvernare ca în toate instituțiile din țară limba de comunicare să fie cea slovacă, iar în Slovacia maghiarii reprezintă 10,7%, față de 6,6% în România.
Sunt prieten cu mulți români de etnie maghiară. Un exemplu: doctorul Köszeghi de 40 de ani lucrează în Neamț, cel mai tânăr medic primar care a obținut examenul din județ de la noi, de peste 20 de ani este cel mai bun chirurg al nostru. Căsătorit cu o româncă.
L-am întrebat dacă și-ar fi dorit să facă medicina în limba maghiară. Răspunsul a fost categoric nu.