Alexandru Cordoș

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, declarația politică de astăzi este intitulată „Social-democrația română, la 120 de ani”.

Stimați colegi,

Anul acesta marcăm 120 de ani de la înființarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România – 31 martie 1893 –, înaintașul Partidului Social Democrat de astăzi.

Social-democrația românească cuprinde dimensiuni demne de relevat, și anume conceptul democratic, caracterul intelectual și modernitatea. Spiritul științific, răspândirea cunoașterii, egalitatea de șanse, votul universal, dar și o legislație complexă a muncii definesc democrația modernă.

Apartenența PSD la social-democrație, alături de marele curent social democrat european, este un proces care, alături de reașezarea identitară a PNL, va pune bazele noului sistem politic românesc, apreciat de 70% din electoratul care, în cunoștință de cauză, a votat USL.

Este important de evidențiat spre cine se îndreaptă politicile sociale pe care le vom reglementa prin legislația adoptată – în principal spre muncitorii din toate ramurile industriale, întreprinderi mici și mijlocii, servicii, ba chiar și din ramuri în care până nu demult nu existaseră. Apărarea drepturilor acestora nu se mai poate face prin politicile social-democratice tradiționale: legislație sindicală, salariu minim, stimulare fiscală a marilor producători.

Pentru apărarea drepturilor celor care muncesc în întreprinderile mici și mijlocii, legislația sindicală este inoperantă, deoarece condiția de existență a IMM-urilor este mobilitatea, cu efect direct asupra posibilității extinderii și restrângerii forței de muncă, în funcție de contextul economic.

Nici muncitorii agricoli nu pot fi protejați social prin legea salariului minim, deoarece aceasta a fost concepută într-o perioadă în care existau mari complexe industriale care puteau fi constrânse să le respecte drepturile prin câteva prevederi minimale garantate de lege. Acum, micul producător agricol, care se zbate să reziste pe piață, poate fi dus la faliment prin aplicarea unor prevederi fixând salariul

minim sau programul de lucru. Sau poate renunța să mai angajeze forță de muncă, amplificând șomajul.

Apărarea drepturilor tuturor acestor categorii de salariați nu se mai poate face prin metodele rigide de până acum.

O primă metodă de îmbunătățire a situației sociale a muncitorilor este reprezentată de politici proactive în materie de dezvoltare. Avem atât ramuri economice solide, în care se pot obține progrese spectaculoase – metalurgie, construcții de mașini, energie –, cât și ramuri cu un potențial evident, care prin dezvoltare pot deveni performante pe piața mondială, în special agricultura și industria alimentară.

Se impune, așadar, susținerea de către Executiv și Legislativ a dezvoltării acestei componente economice, care se poate realiza printr-un complex de măsuri fiscale, legislative, de investiții și de politică economică. Reindustrializarea României este, desigur, necesară pentru a valorifica potențialul de producție și de spirit antreprenorial, dar mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică.