Sebastian Grapă

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Declarația se numește „Drapelul secuiesc”.

După 1990, în cadrul comunității maghiare din România s-au manifestat în spațiul public, în mare, trei categorii de actori: pragmaticii, care au înțeles că viitorul lor este în România, că banul, printre altele, dă putere, că integrarea în

Uniunea Europeană le îndeplinește aspirațiile și le creează oportunități de afaceri, le permite accesul la putere în anumite conjuncturi politice; kominterniștii – specia a dispărut pe cale naturală, însă s-au manifestat destul de vocal după anii ’90; respectiv agenții străini, care au condamnat Tratatul de la Trianon și au folosit în discursul lor teme menite să blocheze accesul României în Uniunea Europeană.

Agenții străini considerau că unele din regiunile din România trebuie să rămână pur etnice. Mai mult, în anii ’90, la Târgu-Mureș, au instigat la conflict și, mai nou, consideră că limba maghiară este obligatorie.

Această ultimă categorie de politicieni intră într-o zonă periculoasă din mai multe motive. Unii dintre ei încearcă să construiască din atribute un subiect de drept internațional. Este vorba despre un teritoriu definit, o populație cu limbă și cultură proprie, instituții. Pentru fiecare dintre aceste elemente constitutive ale unui subiect de drept internațional, promovate de ultima categorie menționată mai sus, se pot da nenumărate exemple.

Stimați colegi,

Trebuie să subliniez că subiectele de drept internațional sunt statele. În teoria relațiilor internaționale, lecția despre formarea statelor este constituită printr-o singură propoziție: „Statele se formează în urma războaielor.” Simbolistica drapelelor, pentru care s-a inflamat multă lume, nu face decât să mascheze construcția despre care am vorbit mai sus – construcția unui subiect de drept internațional. În paranteză fie spus, Organizația Națiunilor Unite, printre altele, în situația în care atributele menționate mai sus sunt o realitate, recunoaște dreptul populației respective la lupta armată pentru independența teritoriului definit.

Parlamentul României are nevoie de un studiu comparat elaborat de Ministerul Afacerilor Externe privind drepturile minorităților din Uniunea Europeană. Ne dorim să fim un model în Europa privind drepturile minorităților, fără însă a intra într-o zonă care poate, potențial, să fie folosită ca sursă de conflict. Minoritatea maghiară din România nu trebuie și nu este în folosul nimănui să devină un subiect de drept internațional.

Vă mulțumesc pentru atenție.