Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·9 decembrie 2015
other
Biró Rozalia Ibolya
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
În anul 1999, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 54/134. Prin aceasta, ziua de 25 noiembrie a devenit Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. La inițiativa ONU, ONG-urile naționale și internaționale derulează campanii menite să atragă atenția
asupra violenței asupra femeilor, asupra acestei problematici vaste, și să sensibilizeze conștiința publică asupra acestui fenomen.
În acest sens, statul trebuie să ofere suportul înființării de adăposturi, așa cum stipulează Platforma de la Beijing, adăposturi care ar trebui să fie bine finanțate și accesibile. Rezoluția Adunării Generale ONU 61/146 din 2006 asupra intensificării eforturilor de a elimina toate formele de violență împotriva femeilor, adoptată prin consens, reafirmă obligația statelor de a furniza protecție victimelor.
Stimați colegi,
Eșecul în a furniza acces la imediata protecție, în cazul în care o victimă nu poate accesa un adăpost și nu are mijloace legale sau de alt fel de a se afla în siguranță, înseamnă o încălcare sau chiar anulare a drepturilor și libertăților lor fundamentale.
Statul, prin alinierea la toate normele europene, ar trebui să ofere un pachet de servicii și facilități oferite femeilor victime ale violenței domestice, care să cuprindă în mod necesar: protecție și locuință femeilor și copiilor expuși la violență, consiliere socială, psihologică, juridică și, de asemenea, medicală și psihoterapeutică, ajutor pentru copii pentru înțelegerea violenței la care au fost martori și a separării părinților, disponibilitate 24 de ore din 24, ajutor prompt și fără birocrație, personal calificat pentru a veghea la toate nevoile femeilor și copiilor, ajutor în înaintarea cererilor oficiale în pregătirea pentru procedurile de tribunal, în găsirea unei locuințe și a unui loc de muncă.
Problematica violenței îndreptate asupra femeii este stufoasă, însă percepută cu ușurință de fiecare dintre noi. Conform unwomen.org, un studiu global efectuat în anul 2013 relevă faptul că 35% din femeile de pretutindeni s-au confruntat pe parcursul vieții cu violență de natură fizică sau sexuală. Mai mult, unele studii efectuate la nivel național au indicat un procent chiar mult mai mare.
Statisticile realizate de Agenția Națională pentru Protecția Familiei până în 2009 și de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în continuare, pe cazurile de violență în familie înregistrate în perioada 2004–2011 indică un număr de aproximativ 82.000 de cazuri.
În România, tematica violenței împotriva femeilor, prevenirii și combaterii acestui fenomen este reglementată prin mai multe acte normative, precum Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată în 2014. Un prim pas important este timpul pe care ni-l alocăm pentru a discuta tema violenței domestice și a violenței împotriva femeilor/fetelor în general. Un al doilea pas ar fi conștientizarea cu adevărat a acestui fenomen.