Stenogramă plen

Mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Cristiana Anghel. Se pregătește domnul senator Motoc Octavian. Aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici nu știu cu ce să încep și nici nu știu ce să spun mai repede, că sunt atâtea lucruri care merg „atât de bine” în țara aceasta, încât mi-ar trebui câteva ore ca să fac vorbire despre ele.

Păi să încep cu...

O să le spun pe scurt, ca să nu pierd.

Păi o să începem cu domnul președinte Klaus Iohannis, care a transmis marți un mesaj cu ocazia Zilei Constituției, în care spunea despre schimbările majore generate de noua lege fundamentală, că „au făcut posibilă dezvoltarea unei democrații bazate pe statul de drept și pe respectul față de lege” și că, „în același timp, s-au consolidat valorile democratice ale constituționalismului modern bazat pe trei piloni: protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, diminuarea tentației autoritarismului instituțional și accentuarea transparenței decizionale în activitatea instituțiilor statului”. Dumnealui zice că s-au făcut lucruri bune și, „pas cu pas”, s-au făcut pași mari pe acest drum.

Păi ia să vedem! Să vorbesc despre – scuzată fie-mi expresia – rânjetul mefistofelic al domnului Iohannis, care-l poartă precum pe sfintele moaște pe domnul Bușoi; care calcă pe Constituție „pas cu pas”, făcând-o pulbere, atâta timp cât dumnealui n-are voie să se amestece în viața partidelor și n-are voie să se amestece nici măcar în viața politică?

Dar ce? Parcă e primul? A făcut-o domnul Băsescu, și-a terminat mandatul, crește în mandat acum, în sondaje, și e bine. A luat exemplu. Bun, foarte bine! Va fi și mai bine! Când țara aceasta va fi distrusă definitiv vom fi „fericiți” ca popor. Probabil că atunci vom reacționa, dacă vom mai trăi sau dacă vom mai exista ca țară.

Of! Să vorbesc despre „Guvernul trădării naționale”, așa cum l-am calificat în momentul în care a fost învestit, pe 17 noiembrie?

Păi ia să vedem. Doamna ministru al finanțelor spune că putem fi plătiți noi, românii, și cu doi lei, că doar și brazilienii sunt plătiți așa, și chinezii, și indienii. Dumneaei tot cu doi lei o fi plătită de Soros, ca să ne spună idioțeniile astea?

Și întrebare pentru domnul ministru Cioloș, care este extratehnocrat: când o dați, dom’le, afară? Că, dacă era om politic, până acum era pe făraș de o mie de ori.

Auzi ce zice un domn care a venit... de la UNESCO sau de unde a venit? Sau de la ONU? De la ONU. A făcut un studiu și a zis așa domnul raportor special: că a fost deosebit de critic cu privire la politicile sociale inadecvate ce vizează diminuarea sărăciei extreme. Chiar și din partea Fondului Monetar Internațional! Gândiți-vă, oameni buni, chiar și din partea Fondului, care ar fi în stare să ne ia și bucătura de pâine de la gură! Ni s-a comunicat că există suficient spațiu fiscal pentru a crește cheltuielile ce vizează eradicarea sărăciei. Numai doamna... nici nu știu cum o cheamă, sper să nici n-o învăț, să n-am timp și s-o schimbe între timp ministrul, pentru că ce a spus dumneaei nu este gafă, este o mârlănie incomensurabilă, care nu trebuie nici uitată, nici iertată.

Să vorbesc despre inițiativa mea legislativă legată de funcționarea SIE? Da, are numărul b419/2015 și e la comisii în Camera Deputaților. Ieri am fost invitată la comisie, conform legii... cu 40 de minute înainte. Noroc că știu să mă îmbrac repede și să ajung și la timp la comisie! Și vine doamna purtătoare de cuvinte a SIE în Parlament și spune... pentru că eu în lege am prevăzut niște drepturi care trebuie să fie date și aprobate și celor de la SIE, așa cum sunt drepturile aprobate pentru cei de la SRI. Fiind două structuri de securitate, eu mă gândesc că ar fi bine ca drepturile să fie în oglindă. Ce spune doamna, ziceam, purtătoare de cuvinte a SIE? Nu e de acord cu drepturile astea.

Măi, oameni buni care lucrați la SIE, voi știți cum vă reprezintă acei care, zice-s-ar, vă conduc? Nu sunt de acord să aveți drepturi la fel ca SRI-ul. Nu-i scuturați și pe ei un pic?

Ca să nu mai vorbesc de faptul că inițiativa legislativă ar fi trebuit să fie discutată în Comisia pentru apărare, fără a fi discutată înainte de Subcomisia SIE. O aberație. Numai în Parlamentul României se poate întâmpla lucrul acesta.

Ca să nu mai spun de faptul că am depusă o contestație la hotărârea aceea de numire a șefului SIE. Nu contează persoana, contează procedeul. Deci nu mă refer la persoană în sine. Nu poți să te duci la Monitorul Oficial și să publici o hotărâre în baza unui articol din Constituție atâta timp cât ai o lege. Și mi s-a spus ieri, la comisie, că este prioritară Constituția. Corect, numai că singura instituție care poate să declare că o lege este constituțională sau nu este Curtea Constituțională. Că dacă fiecare ar aplica articolul din Constituție în funcție de cum dorește el, în țara aceasta ar fi un haos. Prin urmare, am o contestație depusă și la Biroul permanent al Senatului, și la Biroul permanent al Camerei Deputaților, și la Birourile reunite, de pe 7 septembrie. Cred că domnii au pus-o deoparte și o lasă să mai crească mare un picușor.

Of! Sau să vorbesc despre marea manipulare? Toate ziarele au titrat zilele trecute: senatoarea ALDE reintroduce în Codul penal insulta și calomnia.

Măi, fraților! Dacă eu aveam de gând să le reintroduc pentru mine, mă duceam și semnam inițiativa legislativă a domnului Dragnea, care vorbește exact de defăimarea persoanelor cu funcții publice. Insulta și calomnia se aplică tuturor cetățenilor din această țară, inclusiv celor doi vecini de la scară, care unul zice de nevasta ăluilalt că e o..., iar ălălalt spune despre el că este un... Înțelegeți? Cristiana Anghel nu reintroduce nimic în Codul penal. Cristiana Anghel vrea să intrăm în legalitate, pentru că există decizii ale Curții Constituționale care spun foarte clar că această infracțiune este prevăzută de Codul penal. Iar Cristianei Anghel, senator al României, i se pare incorect să legifereze Curtea Constituțională și de aceea a făcut lucrul acesta.

Și am să vă citesc doar două fragmente din expunerea de motive: „Prezenta decizie – adică a Curții Constituționale – determină, de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, restabilirea, pentru viitor, a efectului general obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale nr. 62/2007 și a aplicării normelor de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și a dispozițiilor art. 207 din Codul penal privind proba verității, cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. (...) În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul prezentei decizii.”

Măi, oameni buni, cei care vreți să vă certați cu mine! Eu nu mă cert cu niciunul, că, dacă era vorba de mine, până acum făceam plângeri penale, că eu știu că această infracțiune este prevăzută în Codul penal de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziilor CEDO. Deci până acum puteam să fac plângeri zeci, sute, mii la felul cum sunt calomniată și insultată în presă, dar nu mi-am pus mintea. Că nu are sens. Că nu aș mai putea să fac altceva decât să stau în instanțe.

Totul a pornit de la „Cotidianul”, căruia i-am cerut un drept la replică și, în loc de drept la replică, „Cotidianul” a crezut că este bine să manipuleze și să mă calomnieze.

Să fiți sănătoși, domnilor! Vă va ajuta Dumnezeu exact așa cum faceți!

Și mai voiam să zic despre doamna Alina, dar o las pe săptămâna viitoare.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi este „Ce avem de făcut pentru România?”.

Ziua de 1 decembrie este o zi cu profunde semnificații pentru toți cei ce simt și trăiesc românește. Sărbătorim în această zi împlinirea unui deziderat de veacuri al înaintașilor noștri, acela de a crea un stat puternic, care să asigure demnitate cetățenilor săi.

Mulți dintre străbunii noștri au avut asemenea tentative de a-l realiza însă marile puteri ale vremii, condițiile interne, instabilitatea acestui spațiu de la răscruce de drumuri și interese au făcut imposibilă crearea timpurie a unui stat românesc stabil. Nici Mircea cel Bătrân, nici Mihai Viteazul și nici Alexandru Ioan Cuza nu au putut să ducă la îndeplinire acest vis măreț. A fost nevoie de multe jertfe în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial pentru ca monarhia română, împreună cu fruntașii liberali ai vremii, să desăvârșească această unire a românilor în cadrul unei granițe comune pe fondul jertfei a sute de mii de ostași români.

Nu putem să nu fim plini de mândrie că facem parte dintr-un asemenea stat, însă mai avem multe de îndeplinit pentru a primi recunoașterea pe care o merităm din partea popoarelor din jur și a întregii Europe.

Stă în puterea noastră să devenim mai muncitori, mai aplecați spre detaliu, mai sârguincioși, mai dornici de a ne întrece pe sine, mai puțin interesați de bunul altuia și mai implicați în propriile realizări. Avem nevoie de mai mult respect față de semeni și, în special, față de bătrânii noștri. Ar fi firesc să manifestăm un cult pentru educație și pentru cei care își îndeplinesc cu rigoare atribuțiile. Să uităm de acum dictonul „Merge și așa!” și să construim doar lucruri durabile, să răspundem cu înțelegere celor ce ne cer sprijinul la nevoie. Și să învățăm de la începuturi ce înseamnă a fi patrioți.

Ce avem noi de făcut, cei care facem parte din clasa politică? Doar cu trei ani înainte de împlinirea unui veac de la Marea Unire trebuie să demonstrăm că ne ridicăm la înălțimea înaintașilor. Pe lângă multe alte lucruri de îndeplinit, sunt trei pe care doresc să le scot în evidență.

În primul rând, trebuie să stabilim cum va arăta România în următoarele decenii pentru ca locul acesta să rămână vatră pentru cetățenii săi. Avem de oferit certitudini celor ce vor urma pentru ca România să fie un stat mare și în viitor. Trebuie să stabilim împreună care sunt direcțiile în care există potențial și resurse în economia românească.

În al doilea rând, trebuie să schimbăm semnificativ viața celor care trăiesc în mediul rural, mulți parcă rămași în perioada feudală. Ei reprezintă seva curată a țării și se simt abandonați. Nu trebuie doar să spunem, ci să și întreprindem ceva pentru ca diferențele dintre calitatea vieții la sat și cea de la oraș să se diminueze. Pământul a căpătat, în sfârșit, valoare, dar numai în tranzacțiile comerciale, nu și în modalitatea de a-l pune în valoare de către proprietarii lui originari.

În al treilea rând, dar nu cel mai puțin important, este să legăm toate provinciile istorice ale țării cu largi artere de acces interconectate cu coridoarele europene, fără de care nu putem reprezenta prea mult în plan economic în Europa. Este strigător la cer ca după 100 de ani de la Marea Unire să nu avem încă autostrăzi care să lege între ele Moldova, Transilvania și Țara Românească și aceste provincii cu țările vecine. Investitorii nu vin în România nu pentru că s-ar manifesta instabilitate politică sau economică, nici pentru că nu am avea forță de muncă suficient de bine calificată, ci pentru că infrastructura de acces este încă una rudimentară. Cu toate că am ajuns să conștientizăm acest lucru, nu suntem încă destul de capabili pentru a atrage fonduri europene cu această destinație, iar domeniul investițiilor a fost total neglijat în ultima vreme de către guvernanți.

Sunt lucruri pe care oamenii acestei țări le așteaptă de mult de la politicieni. Abia în momentul în care ei vor vedea că acționăm în astfel de direcții vor putea spune că au o clasă politică reformată, care lucrează pentru țară. Este timpul să dăm acest semnal al schimbării de mentalitate, singurul care poate produce o restartare a societății românești în integralitatea sa.

Vă adresez, chiar dacă oarecum târziu, „La mulți ani!” de Ziua Națională a acestei țări cu trecut glorios și vă îndemn, stimați compatrioți, să devenim ceea ce am amânat să fim de atâta vreme: buni români!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Domnule prim-ministru, Stimați colegi,

Titlul declarației de astăzi, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei, este „10 miliarde de euro pentru România”.

De unde s-ar putea obține acești bani vă voi explica imediat în conținutul acestei declarații.

În primul rând, de la marii colectori de credite care au cumpărat creanțele la creditele care nu s-au mai putut achita de către români – s-au cumpărat la o valoare între 6, 7 și 8% – și lasă mii de români, zeci de mii chiar, pe drumuri, iar statul român nu recuperează niciun ban, pentru că aceste societăți

de recuperare a creanțelor de credite au sediile în offshore-uri în afara României și astfel România nu mai beneficiază de nimic.

România pierde anual peste 10 miliarde de euro din cauza marii evaziuni fiscale. Datele oficiale sunt furnizate de către Institutul Național de Statistică. Marea evaziune fiscală este cea mai grea boală a economiei naționale.

Apreciez sincer eforturile instituțiilor statului totuși în acest sens din ultimul timp. Cazurile aduse la lumină în ultimele săptămâni de către inspectorii serviciilor de investigare a fraudelor sunt modele de bună practică care trebuie urmate, mai ales extinse rapid la nivel maxim, la marii evazioniști, și nu la micii producători români, foarte puțini rămași, care au rămas cu mari eforturi și sacrificii.

Marea evaziune fiscală se face cel mai des prin multinaționalele ce controlează și lanțurile de hipermarketuri din România. Se poate opri direct la punctele de intrare în țară orice instituție a statului și a verifica, a controla mult mai eficient acea evaziune fiscală care se face prin subevaluarea cantităților și valorilor în vamă. Dar, mai important, ANAF trebuie să controleze situația și prin monitorizarea și urmărirea întregului circuit financiar contabil, de la importarea produselor și până la clientul final.

Aceștia, pentru a evita plata TVA-ului și a altor taxe datorate statului român, subevaluează cantitatea și valoarea semnificativă în vamă, cum am spus-o. Astfel, prin inginerii financiare elaborate, duc o politică de a duce în eroare autoritățile române și astfel producătorul autohton, prin concurență neloială, statul român, prin neîncasarea taxelor, sunt prejudiciați imens. Aceste fapte ce prejudiciază România și impun o concurență neloială producătorului autohton au loc de foarte mulți ani, cu aprobarea tacită a reprezentanților statului. Toate eforturile ANAF trebuie concentrate pentru stoparea acestui fenomen, în special în vămile Constanța, Giurgiu, punctele vamale din București, Ilfov sau altele din alte zone ale țării. Dar chiar și cele din vestul țării, cu importuri venite dinspre Uniunea Europeană, la fel, aduc prejudicii statului român. Aici încasarea trebuie să fie făcută pe valoarea și cantitatea reale, ceea ce nu se întâmplă de 25 de ani. Monitorizarea întregului circuit al produselor din import până la clientul final, pe parcursul căruia reprezentanții ANAF vor descoperi sumele mari care lipsesc, trebuie făcută cu multă înțelepciune și eficiență de către organismele abilitate ale statului. Numai în acest mod putem opri pierderile de zeci de miliarde de euro pentru România și, la fel de important, protejăm direct producătorul român, autohton.

Știți unde se duce marea luptă pentru eradicarea evaziunii fiscale de foarte multe ori? În oboare, iarmaroace și târguri locale, acolo unde omul de afaceri român onest, producător, care are două-trei locuri de muncă, doi-trei angajați, încearcă să-și vândă produsele. E foarte grav că a devenit o practică din partea acestor inspectori ai statului ca la fiecare târg să aplice amenzi de 5-9.000 de lei. Niciunul din micii întreprinzători nu scapă! Pentru bugetul statului, o asemenea sumă este un nimic, dar pentru producător înseamnă chiar falimentul. În plus, efortul de a concentra inspectorii fiscali în aceste târguri implică costuri atât de mari din partea statului, încât, în final, chiar bugetul național are de pierdut, când analizăm raportul dintre costuri, rentabilitate sau eficiență.

Statul român a fost extrem de prietenos cu multinaționalele în ultimii 15 ani, asta chiar dacă, prin intrarea lor pe piața autohtonă, au făcut să dispară zeci de mii de locuri de muncă din producție și comerț. E adevărat că și ei au creat 300 de locuri de muncă la fiecare magazin. Dar să nu ne amăgim și să nu uităm că un supermarket deschis a însemnat dispariția a mii sau chiar zeci de mii de afaceri locale. Să nu uităm că marfa vândută prin aceste lanțuri de magazine provine din producția altor țări în cea mai mare parte, peste 90%. Să nu uităm că aceste companii au avut și profituri imense, iar statul român a avut destul de mici beneficii, pentru că nu și-au plătit taxele la cantitatea și valoarea reale. Am câștigat confortul dat de un supermarket, trebuie să recunoaștem, dar am pierdut controlul asupra propriei noastre producții și sume imense la bugetul statului.

Avem resurse naturale, avem resurse umane calificate, avem resurse economice, avem posibilități imense în agricultură. Ne lipsesc însă fermitatea în decizii și oameni care să lupte în interesul național al României. Trebuie să luăm toate măsurile pentru a ne proteja și propria economie prin încasarea tuturor taxelor de la importatori, la valoarea și cantitatea reale, iar în interior producătorii autohtoni să beneficieze de o relaxare fiscală cât mai mare. Nu este niciun păcat să susținem producătorul român, iar astfel România va avea anual de câștigat cel puțin 10 miliarde de euro în plus la buget și o economie tot mai puternică pe viitor.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Se pregătește domnul senator... Cine mai e...?

Domnul senator – dar nu este trecut pe listă – Florian Cristian.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Avocatul poporului nu își îndeplinește îndatoririle și trebuie să fie demis”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Constituția României enunță drepturile și libertățile cetățenilor și prevede instituțiile capabile să impună respectarea acestora de către cei care conduc vremelnic țara. Una dintre acestea este instituția Avocatului Poporului, al cărei reprezentant este numit pe o durată de cinci ani pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice și își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturi și în libertățile lor.

Din păcate, în loc să-i protejeze pe cetățeni de abuzurile administrației de stat, avocatul poporului protejează actuala clasă politică, al cărei reprezentant este, împotriva poporului, care este privat astfel de posibilitatea de a se apăra, pentru că cetățenilor României le-a fost confiscat dreptul de a-și exercita liber voința prin vot democratic sau prin referendum. Astfel:

1. Referendumul din anul 2009, validat de Curtea Constituțională, nu a fost pus în aplicare de Parlamentul României, care a votat o lege a alegerilor parlamentare după care numărul de parlamentari va fi de aproximativ 460, în loc de 300, cât au decis cetățenii la acest referendum. Avocatul poporului, manifestându-și disprețul pentru votul cetățenilor, nu a atacat la Curtea Constituțională această lege, deși i s-a cerut aceasta, în repetate rânduri, de către cetățenii indignați de nerespectarea votului lor.

2. Legea alegerilor locale încalcă principiile democratice, prevăzând posibilitatea câștigării alegerilor de către candidații la funcția de primar într-un singur tur de scrutin, chiar cu mai puțin de 30% din voturile exprimate. Avocatul poporului nu a considerat necesar să apere democrația în România prin sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea acestei legi.

3. Cetățenii români din afara granițelor au fost privați de dreptul de vot la alegerile prezidențiale din 2014 și vor fi în continuare privați de acest drept printr-o lege a votului prin corespondență care cere trei deplasări la consulate pentru cei care doresc să voteze și printr-o lege a alegerilor parlamentare care prevede numai șase parlamentari la un total de peste 3 milioane de cetățeni, deși aceeași lege prevede, pentru cetățenii din interiorul țării, o normă de reprezentare de un senator la 168.000 de locuitori și un deputat la 73.000 de locuitori, ceea ce ar presupune, pentru diasporă, cel puțin 14 mandate de senatori și 32 de mandate de deputați, dacă s-ar lua în calcul numărul românilor cu domiciliul sau reședința în afara țării, conform Anuarului statistic din 2013. Nici pentru cetățenii români din afara țării avocatul poporului nu s-a deranjat să sesizeze Curtea Constituțională.

Neatacând la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență ale Guvernului vădit neconstituționale și demonstrate ca fiind neconstituționale ulterior, când s-a încercat transformarea lor în lege, în Parlament, avocatul poporului s-a descalificat în continuare, în repetate rânduri, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu. În consecință, cetățenii nu au putut să se apere în fața abuzurilor Guvernului, care a încălcat prevederile constituționale, a legiferat în domenii în care nu avea acest drept și a promovat ordonanțe de urgență în cazuri care nu reprezentau urgențe.

Cu actualul avocat al poporului în funcție, Constituția României este încălcată frecvent în procesul de legiferare, statul de drept este periclitat, drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt nesocotite de către instituțiile statului. Deși populația a cerut în stradă demisia avocatului poporului, care nu și-a îndeplinit îndatoririle și a permis funcționarea unui stat de tip feudal, condus de actuala clasă politică nereformată, acesta nu intenționează să se retragă și să lase locul unui adevărat apărător al cetățenilor.

Având în vedere toate acestea, cer Senatului României și Camerei Deputaților să analizeze activitatea avocatului poporului, așa cum prevede Constituția României la art. 60 – „Avocatul poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora” –, și să-l demită pentru încălcarea legii și nerespectarea atribuțiilor sale.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Cristian Florian.

Aveți cuvântul, domnule senator.

„Servicii on-line în Trezoreria Statului” Domnule președinte, Domnilor secretari,

## Stimați colegi,

În România anului 2015, o Românie care se poate lăuda cu una dintre cele mai mari viteze de lucru pe internet, instituția numită Trezorerie, instituție importantă a statului român, oferă încă servicii la nivelul secolului trecut. Practic, Trezoreria nu e capabilă la această oră să ofere clienților, fie persoane juridice, fie primării sau alte instituții ale statului, servicii on-line, ceea ce îngreunează activitatea acestor structuri.

Cele mai bune exemple în acest sens sunt primăriile, instituții care lucrează în mod curent cu Trezoreria Statului și care, ori de câte ori trebuie să facă diferite operațiuni, sunt obligate să-și trimită contabilul sau un delegat în orașul unde își are sediul Trezoreria, deși de multe ori e vorba doar de un simplu extras de cont.

Sunt primării și la 30-40 de km distanță de orașul în care își are sediul Trezoreria, iar două sau trei drumuri pe săptămână, adică câteva sute de kilometri dus-întors în fiecare lună, fac ca bugetul respectivei primării să fie viciat de sume importante de bani pentru consumul mare de carburant, la care se adaugă și suplinirea respectivului funcționar, care este nevoit să absenteze o zi întreagă pentru un serviciu care ar putea fi rezolvat doar cu un singur click.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

Doamnă ministru al finanțelor publice Anca Dragu,

Sunt sigur că implementarea unui serviciu electronic de plăți, verificări ale conturilor, dar și alte operațiuni financiarcontabile on-line ar rezolva toate aceste lipsuri. Știu că derularea unui asemenea proiect nu va fi deloc ușoară și nici ieftină, dar, dacă am calcula banii publici cheltuiți pe combustibil de miile de primării și instituții publice pentru a asigura transportul la sediile Trezoreriei în vederea efectuării unor operațiuni bancare, cred că ajungem cu toții la concluzia că este un efort ce trebuie făcut de Guvern în vederea soluționării acestei probleme.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Încă suntem în timpul alocat declarațiilor politice. Mai așteptăm colegi.

Am să-l rog pe domnul secretar Alexandru Pereș, poate dorește Domnia Sa să ia cuvântul.

Da?

Îl invit la microfon.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

„Autoritățile centrale – «promotoare ale arbitrariului» în conflictul Kronospan _versus_ protestatari!”

Onorați colegi,

La aproape un an de zile de la debutul protestelor unei părți a cetățenilor municipiului Sebeș cu privire la suspiciunea că nivelul real al valorilor emisiilor poluante de la SC Kronospan Sebeș – SA ar depăși cotele legale admise, precum și a intenției societății de mărire a capacității de producție de la 30.000 la 90.000 de tone de formaldehidă anual, fără a fi îndeplinit întocmai toate formalitățile legale necesare, autoritățile centrale încă bâjbâie în necunoscut. Este jenant ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei să nu se fi pus de acord, astfel încât să ofere sebeșenilor un punct de vedere unitar, clar, corect și bine fundamentat, având la bază date

certificate legal cu privire la nivelul real al indicatorilor de poluare la SC Kronospan Sebeș – SA, respectiv eliberarea sau retragerea, după caz, a autorizației de mărire a capacității de producție a formaldehidei.

Astfel, s-a ajuns la hilara situație ca, în urma protestelor la care au participat mii de cetățeni, cinci dintre aceștia să fie „selecționați” de către societatea comercială Kronospan pentru a fi acționați în judecată. Voic Daniel Nicolae, Hudrea Cătălin Răzvan, Oneț Cristian, Hațegan Ana și Căldare Ioan reprezintă cinci degete de la o mână ridicată, poate, mult prea vehement, prea critic, dar legitim din punctul de vedere al dreptului constituțional al fiecăruia de a protesta, de a se exprima liber atunci când consideră că anumite drepturi îi sunt afectate.

Doamna Oana Bodea, director relații publice al societății comerciale Kronospan Sebeș – SA, referitor la acțiunea în instanță, a declarat că: „Kronospan este alături de comunitatea orașului Sebeș care militează pentru protecția mediului, dreptul la aer curat și respectarea legislației. Noi înșine, ca companie și indivizi, suntem parte activă și participăm concret la acțiuni care au rolul de a susține comunitatea și mediul local. Însă toate acuzațiile care au circulat în mediul public în ultima perioadă depășesc limitele legale pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare, iar efectele se răsfrâng în mod injust asupra imaginii noastre, cu atât mai mult cu cât alegațiile nu au bază reală. De aceea am decis să recurgem la această măsură.”

Atât societatea civilă, pe de o parte, cât și SC Kronospan Sebeș – SA, pe de altă parte, se consideră fiecare deținătoarea absolută a adevărului, dar, atâta timp cât nu vor deține împreună același adevăr, adevărul unei părți va reprezenta întotdeauna minciună pentru cealaltă parte și, sigur, invers.

Poate Guvernul Cioloș se va implica mai mult și va intensifica consultările publice, oferind astfel cetățenilor municipiului Sebeș certitudinea că Executivul este preocupat de prezervarea dreptului acestora la un trai sănătos, iar în privința autorizării dezvoltării capacității de producție la Kronospan consider că, dacă se dorește cu adevărat, s-ar putea realiza o simbioză între mediu, economie și cetățean.

Din păcate, încă de la debut, relația Kronospan – sebeșeni s-a întemeiat pe multe necunoscute, nu neapărat din punct de vedere legislativ sau vid legislativ, cât necunoscute privind veridicitatea indicatorilor de poluare măsurați, care, în timp, s-au transformat în incertitudini, iar aceste incertitudini vor afecta viitorul coabitării Kronospan – sebeșeni.

Ba mai mult, recent, prin Rezoluția Parlamentului European din 14 octombrie 2015 referitoare la noul Acord internațional de la Paris privind schimbările climatice, se „solicită revigorarea politicii în domeniul climei a Uniunii Europene, care ar contribui la crearea unei dinamici în discuțiile internaționale privind clima și care ar fi compatibilă cu limita superioară a angajamentului Uniunii Europene de a reduce emisia de gaze cu efect de seră la 80-95% sub nivelul din 1990 până în 2050; ia act de obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii Europene de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990; invită statele membre ale Uniunii Europene să ia în considerare angajamentele complementare, plecând de la obiectivul convenit pentru 2030, inclusiv acțiuni în afara Uniunii Europene, pentru a permite planetei să atingă obiectivul de menținere a creșterii temperaturii sub 2[o] Celsius”.

Înainte de a face legi, avem nevoie de informare și consultare publică, de dezbatere publică reală. Altfel, cetățenii vor ajunge să minimizeze importanța legilor, chiar să le disprețuiască, precum făcea celebrul Marchiz de Sade, pe care îl citez: „Acele legi, fiind alcătuite pentru aplicare universală, sunt într-un conflict perpetuu cu interesul personal, la fel cum interesul personal este mereu în conflict cu interesul general. Bune pentru societate, legile noastre sunt foarte rele pentru indivizii din care e compusă societatea, fiindcă, dacă ele chiar ajung să protejeze odată individul, în schimb îl vor stânjeni, necăji, încătușa pentru trei sferturi din viața lui.”

## Onorați colegi senatori,

Exemplul politicilor implementate de celelalte state europene privind conservarea și protejarea mediului înconjurător ar putea fi urmat și de binomul cetățean-mediu, respectiv Kronospan-economie, astfel încât existența comună să conveargă către împăcare și coabitare. Nu cred că cineva își dorește să dea foc Sebeșului pentru a scrie o epopee mai mare decât „Iliada”, precum a făcut împăratul Nero, doar din dorința de a-l eclipsa pe Homer.

Mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai așteptăm, poate până la 10.30 mai sunt colegi care vor să-și prezinte declarația politică. Așteptăm.

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Stimați colegi,

Următorii colegi au depus declarațiile politice:

– Firea Gabriela, Fifor Mihai, Moga Nicolae, Lazăr Constantin, Coca Laurențiu, Bodog Florian, Frătean Petru, Saghian Gheorghe, Butnaru Florinel, Vochițoiu Haralambie, Mocanu Victor, Chelaru Ioan, Popa Constantin, Vasiliev Marian – Grupul parlamentar al PSD;

– Pașcan Marius, Oprea Dumitru, Tișe Alin, Igaș Traian Constantin, Marian Dan Mihai, Ghilea Gavrilă, Flutur Gheorghe, Luchian Dragoș – Grupul parlamentar al PNL; – Durbacă Eugen, Niță Mihai, Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;

– Valer Marian – senator independent.

Declar închisă sesiunea de declarații politice. O zi bună!

Declarația politică se intitulează „Cu înțelepciune, bugetul 2016 ar putea fi favorabil atât angajaților, cât și angajatorilor!”.

Proiectul de buget pentru anul 2016 a fost supus dezbaterii publice și, dincolo de disputele deja iscate în spațiul public, e de remarcat că documentul respectă abordarea Guvernului precedent, adică impulsionarea creșterii economice, concomitent cu măsuri care să asigure solidaritatea socială și transferul acestei creșteri către cetățeanul de rând. Aceasta a fost principala condiție pe care Partidul Social Democrat i-a pus-o premierului Cioloș pentru a vota bugetul în Parlament, iar mai departe putem discuta asupra anumitor modificări punctuale, însă nu vom accepta argumente doar de ordin contabil. Guvernul va trebui să aducă în Parlament argumente serioase, subsumate unei viziuni specifice, cu care putem sau nu să fim de acord!

Desigur, cel mai mare neajuns îl reprezintă renunțarea pentru moment la majorarea salariului minim la 1.200 de lei. Respingem părerea doamnei ministru Dragu, potrivit căreia salariul minim este de natură să distrugă mediul privat! Precedentele majorări, care au adus România pe un loc fruntaș în Europa în ce privește dinamica salariului minim, nu au distrus economia privată!

Am reținut că nu este vorba de o renunțare la această majorare, ci doar de o amânare, care să permită realizarea unei evaluări. Din punctul nostru de vedere, orice amânare a acestei măsuri cuprinse în bugetul întocmit de Guvernul Ponta și acceptată la discuțiile privind susținerea de către PSD a noului Guvern va trebui să fie fundamentată clar: ce anume evaluări se vor face, după ce criterii, care este termenul? Numai în acest fel vom avea garanția că nu este vorba de o amânare _sine die_ a acestei măsuri.

Am luat notă și de îngrijorările exprimate de reprezentanții Consiliului Fiscal, care consideră că o creștere a cererii de consum superioară creșterii produsului intern brut poate genera dezechilibre majore, asemănătoare cu cele de dinainte de criză, când economia creștea cu 7% și consumul cu 10-12%. Austeritatea și-a dovedit deja cu prisosință ineficiența, nu doar în România, ci mai peste tot în Europa, și sperăm doar că nu asistăm la un atac concertat la ideea de a transfera cetățeanului efectele creșterii economice. Într-o astfel de eventualitate, vom lua cu siguranță atitudine, mai ales că pericolele care ni se vântură pe post de argumente nu au o bază reală.

După ce în fiecare dintre ultimii patru ani principala acuzație adusă Guvernului Ponta de către opoziție a fost aceea că, pentru a menține în limitele convenite deficitul bugetar afectat de cheltuielile sociale, a renunțat la investiții, cu precădere la cele de infrastructură, iată că și Guvernul Cioloș are aceeași abordare! Guvernul a repartizat Ministerului Transporturilor o sumă cu 7,6% mai mică decât cea din acest an, ceea ce afectează alocările pentru anumite obiective, cum ar fi autostrăzile Lugoj – Deva și Sebeș – Turda, situație care ar putea duce la sistarea lucrărilor. Doamna ministru Dragu susține că pentru 2016 a crescut cuantumul alocărilor pentru CNADNR, dar în raport nu cu alocarea din 2015, ci cu execuția preliminată. Or, au fost nenumărate situații în care din motive administrative (birocratice) nu au fost executate anumite lucrări.

Despre aceste lucruri se vorbește mai puțin, în schimb susținerea de la buget a investițiilor în lăcașe de cult a suscitat o vie dispută în spațiul public, în ciuda valorii nesemnificative a acestor alocări în raport cu dimensiunea bugetului, dar și cu contribuția Bisericii la bunul mers al societății. Probabil că, dată fiind înverșunarea celor care îl susțin, subiectul va fi abordat și în consultarea publică pe marginea bugetului la care nou-înființatul Minister al Dialogului a invitat societatea civilă. O inițiativă interesantă pe fond, deși criticabilă pe formă, a cărei eficiență va putea fi evaluată în funcție de propunerile care se vor face și mai ales de gradul de acceptare a amendamentelor. Vom vedea dacă se va dovedi a fi mai mult decât un exercițiu laborios de imagine și în ce măsură se suprapune sau substituie activității parlamentare.

Să nu uităm totuși un lucru esențial: acesta este doar un proiect de buget. Sperăm ca prin amendamente să reușim să-l aducem la o formă cât mai acceptabilă din punctul nostru de vedere.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Siguranța cetățeanului român – cetățean european”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația mea politica din octombrie anul curent atrăgeam atenția asupra amplorii fenomenului migraționist care amenință securitatea și stabilitatea Europei și a dramei umanitare subsecvente. Aminteam atunci că Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri coerente și durabile de gestionare a urgenței sociale și umanitare provocate de criza refugiaților.

De atunci au trecut deja câteva săptămâni bune, timp în care instituțiile UE și liderii politici europeni au început să se arate tot mai preocupați de fenomenul migraționist, dovadă în acest sens fiind și cele două summituri de la Bruxelles, din 25 octombrie anul curent, cu statele de tranzit de pe rutele balcanice, respectiv La Valletta, din 11–12 noiembrie anul curent, dedicat cooperării UE – Africa pe problematica migrației și, mai ales, pachetele de măsuri adoptate și planurile de acțiune în domeniu care le-au urmat.

Recentele atentate teroriste din Paris, din 13 noiembrie anul curent, au scos la iveală însă o realitate cu mult mai dramatică și exacerbarea unui alt fenomen, nu mai puțin îngrijorător. Este vorba de proliferarea periculoasă pe continentul european a activității rețelelor teroriste, este vorba de uciderea cu sânge rece, în plină stradă, în cafenele sau în săli de spectacol, a zeci și sute de oameni nevinovați, care nu aveau altă „vină” decât aceea că se aflau la locul producerii atentatelor în momentul declanșării acestora, cetățeni care erau convinși că statul și autoritățile le garantează siguranța și integritatea. Ulterior momentului 13 noiembrie anul curent, au urmat alte atentate sau tentative de acțiuni criminale în Franța, Belgia și nordul Africii/Tunis.

Toate acestea reliefează, în mod dramatic, nevoia stringentă de consolidare a securității vieții cetățeanului european și a fiecăruia dintre noi, iar în acest sens autoritățile de resort din fiecare țară membră a UE au datoria să-și intensifice eforturile și să-și aducă propria contribuție, inclusiv prin ajustarea corespunzătoare a legislației și adoptarea de decizii politice pe măsură.

Siguranța cetățeanului este un concept complex, care nu se cuantifică doar prin amenințările directe, vizând strict viața și integritatea sa fizică. Sunt avute în vedere, în egală măsură, posibile riscuri și vulnerabilități la adresa infrastructurilor de transport, apă și energie, precum și a serviciilor care deservesc societatea, în general, și comunitățile urbane sau rurale, în special. Este foarte

important ca administrația centrală și administrațiile locale și, în general, toate structurile abilitate ale statului să aibă în vedere diminuarea și anihilarea, pe cât posibil, a tuturor factorilor de risc. Din punctul de vedere al percepției publice, siguranța cetățeanului este legată de o multitudine de aspecte, cu relevanță pe palierele: alimentație, sănătate, siguranța locativă și a proprietății, siguranța locului de muncă, siguranța investițională etc.

În ultima perioadă, la nivel internațional s-au conturat noi domenii de abordare a protecției individului și a societății împotriva unor amenințări și vulnerabilități locale, regionale și globale, dintre care o atenție particulară suscită cele legate de: efectele încălzirii globale; penuria de resurse energetice; creșterea economică necorelată cu măsurile de conservare și protecție a mediului; tendința de proliferare la scară globală a activității rețelelor teroriste; accesul tot mai larg și mai necontrolat la arme de distrugere în masă nucleare, chimice, bacteriologice al unor actori nestatali, apropiați de rețelele teroriste etc. La aceste categorii de riscuri se pot adăuga – în contextul reducerii relative a distanțelor și posibilităților sporite de comunicare grație tehnologiilor IT – vulnerabilități și amenințări generate de fenomenul migrației ilegale și de activitățile ilicite ale unor rețele transnaționale de crimă organizată.

La nivelul comunităților centrale și locale sunt necesare demersuri susținute, în continuare, vizând adaptarea și perfecționarea sistemelor naționale de securitate, în măsură să ofere cetățeanului siguranță și protecție în desfășurarea normală a vieții sociale, cu accent pe: în plan legislativ, adaptarea cadrului normativ, cu asigurarea unei corelări corecte și coerente a tuturor actorilor instituționali abilitați; în plan operativ, perfecționarea mecanismelor de alertă timpurie, planificare, coordonare, monitorizare și control, în acord cu exigențele unei acțiuni coerente și eficiente în interesul cetățeanului.

Astfel de demersuri trebuie să aibă în vedere, în egală măsură, poziționarea corespunzătoare a țării noastre în rândul statelor membre ale UE, în calitate de partener loial și fiabil, în acord cu obligațiile care revin României, ca stat membru UE, în ceea ce privește capacitățile de acțiune și de reacție la nivel național în situații de urgență, cu evaluarea dependențelor și interdependențelor infrastructurilor vitale românești în raport cu cele europene, precum și prin participarea țării noastre la elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor la nivel UE privind combaterea terorismului, contrabandei și crimei organizate.

Iată doar câteva dintre problemele care necesită o deosebită atenție și o conlucrare coerentă și eficientă între principalii factori de decizie la nivel național – Parlament, Președinție, Guvern, alături de instituțiile specializate ale statului și societatea civilă –, spre beneficiul și siguranța cetățeanului român.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Parteneriatul democratic dintre Biserică și stat, componentă esențială a promovării solidarității sociale”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Evenimentele recente au demonstrat că, în condiții dificile, românii dau dovadă de un puternic spirit al solidarității sociale. Alături de componentele statului și de cele ale societății civile, Biserica îndeplinește un rol important în promovarea solidarității sociale, acela de a ajuta grupurile sociale aflate în dificultate, de a-i face pe toți românii să se simtă membri ai acestei societăți și cetățeni ai statului.

Este motivul pentru care pledez acum, când încă mai este timp, pentru găsirea unei soluții optime în care resursele publice ale statului să se alăture celor private ale Bisericii, în sprijinul rezolvării unor acțiuni umanitare, în care potențialul de activitate socială a Bisericii poate suplini deficitul de posibilități ale statului, în favoarea grupurilor celor aflați în impas.

Structura guvernamentală trebuie să ia în considerare faptul că toate cultele cu existență legală din România reprezintă o structură cu credibilitate recunoscută, care poate fi de mare ajutor cetățenilor, în domenii cum ar fi protecția socială, sănătatea publică, educația și cultura.

Biserica are, de asemenea, un patrimoniu cultural care adesea nu este eficient valorificat, din cauza lipsei de fonduri.

Este cazul ca resursele financiare ale statului să fie alocate cu chibzuință, în spirit de totală transparență și dialog cu toți factorii implicați. Se impune totodată și luarea în considerare a sprijinului guvernamental acordat accesării de resurse pe plan european și mondial, necesare proiectelor de reconstrucție și dezvoltare inițiate de cultele cu existență legală din România.

Nu folosesc nimănui „alocări bugetare din condei”, relatări despre convorbiri telefonice „de negociere” sau simple comentarii de presă.

În țara noastră, statul și Biserica au colaborat fără a se confunda. Consider că se impune de urgență inițierea unei dezbateri ample despre un nou parteneriat social statbiserică, cu stabilirea unor parametri clari, inclusiv a celor de ordin economic și financiar.

Nu poate fi ignorat faptul că, în pas cu transformările societății românești, Biserica s-a schimbat, s-a modernizat și și-a luat în serios rolul de instituție națională cu un puternic mesaj social de promovare a valorilor cu funcție socială ridicată: toleranța, diversitatea, respectul reciproc și moralitatea.

Să nu uităm că, potrivit ultimului sondaj, clasamentul încrederii în instituțiile sociale și private interne este condus de Biserică, cu 61,2% încredere multă și foarte multă. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Educația și sănătatea în noul Program de guvernare”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Noul Guvern al României nu are doar de continuat activitatea legată de partea administrativă a țării, dar este confruntat cu mari așteptări din partea populației, pe care trebuie să le îndeplinească.

Acest aspect este unul normal, întrucât această nouă echipă a fost adusă tocmai pentru a schimba o viziune și pentru a accelera schimbările pozitive din țara noastră.

Misiunea nu este una ușoară, dar este nevoie ca această nouă echipă a structurii executive de bază a țării să își îndeplinească sarcinile cu brio pentru a se asigura că nevoile cetățenilor sunt ascultate și respectate.

Tragedia din clubul Colectiv ne-a adus în fața multor întrebări și ne-a subliniat încă o dată, în cel mai tragic și dureros fel posibil, că este nevoie să fim pregătiți pentru ce este mai rău. Din fericire, încă se mai găsesc în țara noastră medici și profesori care își fac meseria cu dedicație și cu profesionalism.

Nu trebuie să mai așteptăm ca situația să degenereze pentru a acționa. Cu siguranță că noul Guvern înțelege acest lucru mai bine decât oricine. În plus, cred că fiecare dintre noi este conștient de importanța pe care domeniile sănătății și educației o au în dezvoltarea unei comunități și a unei societăți puternice.

Tocmai de aceea, îmi exprim speranța că educația și sănătatea vor deveni priorități naționale nu doar la nivelul discursului și nu doar în planuri și strategii, dar și concret. Mă refer, desigur, la alocarea bugetului pentru fiecare dintre aceste două segmente.

Dacă spunem că sănătatea și educația sunt priorități naționale, atunci trebuie să susținem acest lucru prin reflectarea sa în bugetul alocat și prin sprijinul acordat medicilor și profesorilor. Este o nevoie acută de dezvoltare a sistemului medical și cred că fiecare dintre noi trebuie să susțină acest proces de îmbunătățire a sistemului pe toate planurile. Da, este nevoie de bază materială și de modernizarea spitalelor, de aparatură și de echipamente. Dar este la fel de mare nevoie de personal medical motivat și susținut în mod constant, prin facilități acordate celor care practică în acest domeniu, prin salariul acordat, prin oportunitățile pe care trebuie să le asigurăm în țară, luând exemplul altor țări. Este momentul să oprim exodul medicilor și al personalului medical și acest lucru trebuie realizat prin respectul cuvenit acestora. Respectul impune schimbări majore la nivelul salarizării, dar și la nivelul bazei materiale oferite ca suport de lucru.

Desigur, aceleași nevoi le are și sistemul de învățământ, în mâinile căruia ne punem viitorul copiilor și al societății noastre. Nu putem să continuăm să avem așteptări de la profesori și de la învățători fără a le oferi cadrul necesar și condițiile optime pentru a-și desfășura activitatea. Este nevoie de foarte multe lucruri în plan educațional și trebuie să începem tot de la oameni, prin motivarea lor corespunzătoare, atât în plan financiar, cât și în plan profesional.

Mărirea salariilor este o condiție necesară, dar nu suficientă.

Oferirea sprijinului constant profesorilor și dascălilor prin oportunități de dezvoltare permanentă și prin facilități diverse este celălalt factor care ne poate aduce aproape de un sistem educațional performant.

Îmi doresc să văd că toate aceste lucruri se reflectă la nivelul bugetului pe care noul Guvern îl pregătește pentru anul viitor și cred că este necesar să fim foarte atenți și să veghem la dezvoltarea concretă a sistemului medical și a celui de învățământ.

Trebuie să facem din aceste domenii pilonii dezvoltării României la nivel european și este datoria fiecăruia dintre noi să sprijine acest lucru, indiferent de culoare politică sau de funcție.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Salariile bugetarilor în 2015”. În anul 2015 toți bugetarii se pot bucura de salarii mărite între 10% și 26%.

Cadrele didactice au beneficiat primele anul acesta de trei majorări salariale: două de câte 5% în martie și septembrie pentru dascăli și de 12% pentru personalul nedidactic în luna august, iar ultima majorare a fost de 15% de la 1 decembrie pentru toți cei care lucrează în învățământ. În felul acesta, potrivit fostului ministru al educației, domnul Sorin Câmpeanu, în învățământ, în 2015, salariile au crescut cu 26%.

Au urmat medicii. Angajații din sănătate, asistență socială și angajații serviciilor de expertiză medicală primesc salarii majorate cu 25%. Guvernul a aprobat, în august, ordonanța de urgență privind majorarea, de la 1 octombrie, a salariilor din sistemul sanitar.

Totodată, angajați ai administrației publice și locale, jandarmeriei, poliției, inspectoratelor pentru situații de urgență și unităților de cultură și teatru primesc salarii mărite cu 10% de la 1 decembrie 2015.

Așa cum s-a anunțat cu ceva timp în urmă, conform analizelor și prognozelor PSD, salariul minim brut pe țară și salariile din domeniul bugetar ar urma să cunoască un ritm mai susținut de creștere în următorii doi ani. Creșterea economică a României poate susține aceste majorări de venituri ale populației. Și noi considerăm că de creșterea economică trebuie să se bucure toți contribuabilii, așa cum de austeritate a avut parte marea majoritate a românilor. Rămâne să vedem dacă noii guvernanți și cei care vor veni după alegerile din 2016 vor continua această politică favorabilă oamenilor sau vor vira iar spre austeritate și împotriva cetățenilor. Noi ne vom lupta pentru aducerea unei mai mari prosperități în casele românilor.

Declarația politică este intitulată „Interesele economice nu trebuie să prevaleze asupra protejării sănătății românilor”. Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi mă văd nevoit să reiau un subiect important, despre care am mai vorbit aici, la tribuna Parlamentului. Din păcate însă evoluțiile din ultimele săptămâni mă obligă să iau din nou poziție și să adresez un apel ferm către colegii noștri deputați: vă rog să nu mai blocați adoptarea Proiectului de lege privind interzicerea fumatului în spațiile publice!

Nu înțeleg decizia de a scoate proiectul de pe ordinea de zi a plenului Camerei chiar înainte de votul final, mai ales că motivul invocat nu stă în picioare. Din punctul meu de vedere, s-a găsit un „pretext” pentru a tergiversa adoptarea legii, ceea ce este regretabil, pentru că niciun interes economic nu trebuie să prevaleze asupra interesului public privind protejarea sănătății românilor, mai ales a generațiilor tinere!

Din punctul meu de vedere, și nu numai, amendamentul prin care se interzice afișarea țigărilor în locurile obligatorii de trecere din magazine este unul de bun-simț și nu încalcă nicio regulă concurențială. Este un amendament care se conformează atât legilor naționale, cât și dreptului și practicii europene. Directiva europeană care reglementează produsele din tutun (2014/40) prevede clar că pentru asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății, în special pentru tineri, statele membre ar trebui să împiedice vânzările

de astfel de produse copiilor și adolescenților, adoptând măsuri adecvate de stabilire și aplicare a limitelor de vârstă. Mai mult, Recomandarea 2003/54 a Consiliului prevede că statele membre ar trebui să adopte legi prin care să interzică orice măsură care poate ajunge la copii și adolescenți și prin care se promovează produsele din tutun. Așadar, avem de-a face cu o prevedere legală care se încadrează în dreptul european și care nu poate fi considerată sub nicio formă o măsură anticoncurențială, ci o măsură care protejează sănătatea oamenilor.

Aș dori să punctez un lucru: schimbarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun nu este îndreptată împotriva fumătorilor sau a companiilor producătoare de tutun. Nu așa trebuie interpretată această modificare legislativă. Noua lege nu vine să discrimineze pe cineva sau să facă rău cuiva. Nu! Din contră, ea vine să facă un bine și să îndrepte lucrurile. Este o lege în favoarea celor care vor să își protejeze sănătatea și nu mai doresc să fie victimele fumatului pasiv. Este o lege a normalității, care se aplică în toate țările civilizate. Toți trebuie să înțelegem un lucru, fie că ne place, fie că nu: fumatul în spațiile publice nu este un drept, pe când sănătatea este un drept al fiecărui român, un drept care trebuie protejat de statul român!

Sper din tot sufletul în gândul bun al colegilor deputați care gestionează această problemă și că vor face tot ceea ce le stă în putință pentru ca proiectul de lege să primească cât mai repede votul plenului Camerei. Nu cred că ne mai putem permite să pierdem timp prețios. Fumatul în spațiile publice trebuie interzis cât mai repede!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „Să nu uităm de nevoile comunităților locale!”.

Viața politică ne-a oferit în ultima vreme nenumărate surprize, inclusiv schimbarea Guvernului. Suntem bombardați în fiecare zi de teme și subiecte politice mai mult sau mai puțin relevante pentru românul de rând: se fac și se desfac instituții, se schimbă strategiile politice, se dau replici, ce-a fost bun nu mai e bun, noua politică guvernamentală tehnocrată parcă evită și ezită să continue lucrurile bune făcute sau planificate de Guvernul Ponta. Mă întreb însă în ce măsură această goană a evenimentelor politice, multe dintre ele doar un exercițiu de imagine, reflectă adevăratele probleme ale oamenilor. Și mă refer la toți acei oameni care își duc viața de zi cu zi în satele și orașele României, în comunitățile locale, cele mai multe dintre ele rurale, și încă cu diverse probleme de rezolvat.

În aceste comunități rurale, mici, însă în care trăiesc milioanele de români ai acestei țări, primarii și autoritățile politice locale sunt cei care se implică direct să mai modernizeze un drum, să mai renoveze o școală, să aducă medici, pentru a face mai ușoară și mai bună viața acestor oameni care au ales să rămână acasă și să-și facă un rost aici. Primarii și autoritățile locale, în cea mai mare măsură, merită felicitări pentru modul în care se preocupă de comunitățile locale. În mod special mă mândresc cu colegii mei, primarii și consilierii locali social-democrați din colegiul pe care îl reprezint și din întreg județul Mureș, pentru că îi cunosc bine, de mulți ani, și îi apreciez în mod deosebit pentru ceea ce fac pentru oameni. Reiau această temă a nevoilor comunităților locale deoarece e nevoie de bani, de finanțarea proiectelor din aceste localități pentru a oferi fiecărui român, la el acasă, indiferent dacă e din mediul rural sau urban, șanse egale la un nivel de trai decent și binemeritat, corespunzător secolului în care trăim. Acesta este interesul meu și al nostru, al celor din Partidul Social Democrat.

Vreau să atrag atenția asupra acestui subiect deoarece urmează în perioada imediat următoare finalizarea bugetului pentru anul următor, iar nevoile comunităților locale nu trebuie în niciun caz lăsate pe un plan secund. Mesajul meu se adresează și autorităților locale, pentru a face demersurile necesare de a solicita finanțări pentru proiectele de apă, canalizare, drumuri, școli și grădinițe, cabinete medicale, fiecare după caz, dar mai ales vreau ca mesajul meu să ajungă în zona guvernamentală, deoarece vreau să evităm două situații posibile însă indezirabile. Una este cea în care Guvernul tehnocrat ne spune că nu sunt bani pentru așa ceva, că trebuie făcute studii, că trebuie amânate deciziile spre binele oamenilor, în condițiile în care știm cu toții rezultatele economice bune pe care le-a generat guvernarea PSD. Dacă nu acum, când avem creștere economică și rezultate pozitive, atunci când creștem salariul minim pe economie sau când dăm bani pentru oameni și nevoile lor? Iar a doua dintre situațiile nedorite se referă la o politică inechitabilă, de dirijare a banilor doar către anumite localități, practicată de pedeliștii-peneliști anteriori Guvernului Ponta, care a demarat corectarea acestor inechități pentru a asigura fiecărui român un minimum de condiții de viață decente, indiferent de comuna sau orașul în care trăiește. Cer continuarea politicilor de echitate susținute de Partidul Social Democrat, inclusiv prin finanțarea unor proiecte noi. Singurele criterii de alocare a fondurilor trebuie să fie cele de genul numărului de kilometri de drum modernizați, lungimea rețelei de apă și canalizare, distanța parcursă de copii până la cea mai apropiată școală, numărul de școli, grădinițe, cabinete medicale, spitale funcționale la standarde în raport cu numărul persoanelor deservite, numărul locurilor de muncă create etc., deoarece acestea sunt singurele care ar trebui să stabilească agenda priorităților politice.

Să nu uităm deci de nevoile comunităților locale!

Declarația politică este intitulată „Bugetul – prima măsură transparentă pentru stradă”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Reacția oamenilor care au ieșit în stradă după tragedia din clubul Colectiv trebuie să fie analizată foarte atent. Ceea ce s-a întâmplat i-a făcut într-adevăr pe oameni să răbufnească, să acționeze și să iasă în stradă, dar revendicările străzii și ale tuturor celor care îi susțin pe aceia care au ieșit în stradă sunt foarte diverse. Punctul comun al acestora este nevoia de siguranță, de transparență, de a redobândi încrederea în instituții până la urmă.

Transparența este un concept de care fiecare instituție publică este legată în mod indiscutabil, inclusiv prin aspecte de natură legislativă. Cu toate acestea, de multe ori transparența nu este suficient arătată și promovată de instituțiile publice.

Realizarea bugetului și construirea acestuia este o sarcină care revine Guvernului. Noul Guvern al României

lucrează actualmente la crearea bugetului pentru anul 2016 și cred că poate fi considerată prima probă a acestei noi echipe executive.

Firește, realizarea unui document atât de important trebuie făcută ținând cont de o paletă foarte largă de elemente, dar un aspect esențial este transparența. În contextul în care ne aflăm, putem chiar afirma că realizarea bugetului pentru 2016 de către Guvernul actual este prima măsură transparentă pentru stradă pe care noua echipă o datorează celor care au ieșit la proteste după tragicul incendiu din clubul Colectiv, de la sfârșitul lunii octombrie.

Un alt element important privind elaborarea bugetului este coerența. Este necesar să avem strategii și planuri, dorințe și idei, dar realizarea acestora se poate face doar într-un cadru coerent, în care ceea ce ne propunem la nivel strategic este elaborat și în plan concret, atât local, cât și național.

Oamenii își doresc transparență și coerență și sunt complet îndreptățiți să o facă. Sarcina noastră este de a fi permanent în slujba cetățeanului, dar sarcina fiecărei instituții a statului trebuie să implice o atenție deosebită acordată și contribuabilului. Persoanele care contribuie la bugetul de stat au dreptul absolut de a ști cum și pentru ce sunt cheltuiți banii lor și cred că asupra acestui fapt suntem cu toții de acord.

Revendicările celor care au ieșit în stradă sunt simple și clare, iar realizarea unui buget în deplină transparență este obligația pe care noul Guvern o are față de ei și față de întreaga țară. Datoria noastră este să facem toate eforturile pentru ca transparența și coerența să fie respectate și urmărite în demersurile fiecărei instituții a statului român, fiind în primul rând obligația pe care o avem și în activitatea noastră de zi cu zi.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.

Declarația politică se intitulează „Proiecte de infrastructură”.

- Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

- Stimați colegi,

Dezvoltarea infrastructurii, din perspectivă complexă, cantitativă și calitativă, a constituit una dintre problemele majore ale evoluției socioumane din secolul trecut și este o provocare majoră și pentru acest secol de existență. Abordată în paralel dintr-o percepție empirică, dar și științifică, infrastructura reprezintă pentru țara noastră încă o dificultate majoră, cu consecințe directe în planul competitivității naționale și internaționale, precum și în cel al atragerii fluxurilor de investiții străine.

Orientarea prioritară a unei țări pe problematica fundamentală a infrastructurii are în vedere, pe de o parte, importanța semnificativă pentru sistemul economic național, dar și, pe de altă parte, faptul că aceasta reflectă nivelul de dezvoltare și bunăstare al unei națiuni. Rolul fundamental al infrastructurii a fost evidențiat pe parcursul ultimilor ani, în care un număr din ce în ce mai mare de state din întreaga lume au fost atrase într-un ciclu de creștere economică și participare la economia globală, acestea fiind condiționate de cantitatea și calitatea infrastructurii deținute. În termeni de calitate și cantitate a componentelor-cheie asociate infrastructurii, cum sunt energia electrică, telecomunicațiile, transportul sau alimentarea cu apă, există diferențe semnificative între țările dezvoltate, cele aflate în curs de dezvoltare și cele slab dezvoltate. Incapacitatea de a furniza infrastructura necesară și serviciile aferente constituie unul dintre obstacolele majore în accelerarea sau menținerea ritmului de dezvoltare, precum și în atingerea obiectivelor de creștere și performanță, impuse de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM 2000), stabilite de Organizația Națiunilor Unite.

Fără doar și poate, existența unei rețele de transport rutier rapid este esențială atât pentru atragerea investitorilor străini, cât și pentru menținerea acestora în România. O spun chiar și investitorii, nu doar analiștii economici. Așteptările populației privind infrastructura sunt foarte mari, mai ales de la noul Guvern, de la echipa de tehnocrați care dorește o abordare diferită din toate punctele de vedere, axându-se pe viziunea unui specialist în domeniul analizat.

Astfel, este cu siguranță interesant de văzut felul în care un guvern tehnocrat va reuși să facă ceea ce guvernele precedente s-au străduit sau, mai degrabă, s-au chinuit să facă, și nu au avut rezultate notabile până în prezent.

Să nu uităm că, în ciuda unei suprafețe de peste 238.000 de kilometri pătrați și cu o lățime, de la est la vest, de peste 800 de kilometri, România are doar în jur de 750-800 de kilometri de autostradă în total. Extrem de puțini, nu doar în comparație cu alte state vestice sau din regiune, ci raportați la necesitatea unei rețele optime de transport pentru o țară de mărimea României.

O infrastructură rutieră inadecvată, coroborată cu o rețea de căi ferate distrusă, nu face decât să lungească lista de dezavantaje pe care orice investitor care se gândește să deschidă în România o unitate de producție de bunuri destinate în special exportului trebuie să o ia în calcul.

Să luăm, de exemplu, zona Clujului. Până la Debrețin, în Ungaria, unde se găsește cea mai apropiată autostradă, sunt aproape 250 de kilometri, exclusiv de drumuri naționale. La o viteză medie de 50-60 km/oră, cu care poate un TIR să circule în aceste condiții, distanța se parcurge în patru ore. Pe o autostradă, timpul de parcurgere aproape s-ar înjumătăți.

De altfel, necesitatea unor investiții rapide în infrastructura rutieră a fost subliniată de mai multe ori chiar de Consiliul Investitorilor Străini. Să nu uităm că existența unei infrastructuri adecvate este a doua ca importanță în privința condițiilor pe care o țară trebuie să le ofere investitorilor, după regimul fiscal.

Nu în ultimul rând, doresc să exprim sprijinul pe care îl vom acorda pentru realizarea proiectelor în acest domeniu, de a cărui importanță suntem pe deplin conștienți. Cu toate acestea, este responsabilitatea Guvernului actual să prioritizeze proiectele de infrastructură, raportat la nevoile țării noastre și la ceea ce ne dorim cu toții: dezvoltarea economică durabilă a României.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Măsuri de preîntâmpinare a deceselor și afecțiunilor cauzate de îngheț”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Din nefericire, scăderea temperaturii și ninsorile căzute zilele acestea în țara noastră au făcut primele victime, fiind raportat decesul a trei persoane ca urmare a înghețului, în condițiile în care iarna abia se pregătește să se instaleze în

România. Acest fapt, precum și avertizarea de cod galben emisă de Administrația Națională de Meteorologie pentru un număr de 14 județe din centrul țării ne atenționează asupra riscului ca în urma tragediei provocate de incendiul izbucnit în Capitală să ne confruntăm iarna aceasta cu un alt val de drame, provocate de îngheț. Aici nu avem în vedere doar persoanele fără adăpost sau pe cei care sunt surprinși de condițiile meteo extreme, ci și o serie de persoane vulnerabile, pensionari sau copii, care, pe fondul deficiențelor în mai multe zone din țară constatate la sistemele centralizate de încălzire, pot suferi de frig în propriile locuințe. Nu mai insistăm aici asupra creșterii incidenței afecțiunilor respiratorii și a agravării stării de sănătate a celor mai vulnerabile persoane în urma acestor expuneri la frig.

Este cunoscut faptul că persoanele singure și familiile cu venituri reduse pot beneficia de ajutorul pentru încălzirea locuinței suportat din bugetul public, cu condiția ca aceste categorii vulnerabile să îndeplinească un set de condiții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011. Astfel, venitul net mediu lunar pe membru de familie trebuie să fie de până la 786 de lei când ne referim la familii și de 1.082 de lei în situația persoanelor singure. Pentru situația privind ajutorul pentru gaze naturale, a celui pentru energie electrică și a celui pentru combustibili solizi sau petrolieri, venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure trebuie să nu depășească 615 lei. Acest tip de ajutoare se acordă anual, pe o perioadă de cinci luni, cuprinsă între 1 noiembrie și 31 martie. Plata acestui ajutor de încălzire cu lemne, cărbuni și combustibili se face, o singură dată, direct titularului dreptului la începutul sezonului, pentru toată perioada, ori în timpul sezonului rece pentru lunile rămase.

Apreciem că în condițiile precizate se impun atât o majorare a cuantumului acestui tip de ajutor, cât și o mai eficientă mobilizare a instituțiilor specializate ale administrației publice locale, a direcțiilor de asistență socială, a dispeceratelor unităților de poliție locale, în identificarea și sprijinirea persoanelor fără adăpost, precum și a celor care locuiesc în adăposturi improvizate și în locuințe fără încălzire. Este necesar ca în această iarnă, care nu se anunță una ușoară, să se întreprindă toate măsurile care stau la dispoziția instituțiilor abilitate pentru a se evita atât recurența unor decese cauzate de îngheț, cât și pentru a ne asigura că în perioada iernii toți românii sunt puși la adăpost de frig.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „O măsură necesară”.

Doresc să salut, prin mijlocirea acestei declarații politice, promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015.

Vorbim aici despre o decizie dreaptă și inspirată, de această dată, a Președintelui României, în contextul în care măsurile cuprinse în legea respectivă au fost inițiate, sprijinite și formulate de Cabinetul PSD condus de Victor Ponta. Știm cu toții că prin această lege peste 200.000 de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de măriri salariale de 10 la sută. Bugetarii din administrația publică centrală și locală, din instituțiile de cultură, cei din domeniul siguranței naționale, din jandarmerie, poliție, inspectorate pentru situații de urgență sunt categorii de angajați care vor avea salariul mărit de la 1 decembrie 2015, în condițiile în care nu au mai beneficiat de nicio majorare salarială pe parcursul acestui an. Pe lângă aceștia, este foarte important faptul că salariile persoanelor care lucrează în sistemul sanitar de stat vor crește cu 25 la sută, măsură de care nu vor beneficia doar cadrele medicale, ci și asistenții sociali.

Vreau să vă spun că am auzit și am citit, după promulgarea legii, o sumedenie de reacții care de care mai exotice, reacții care merg până la punctul în care se consideră că avem parte din nou de o măsură populistă, cu iz electoral, capabilă să genereze instabilitate economică. Nu pot fi de acord cu asemenea lucruri și le consider, dacă nu răuvoitoare, cel puțin deplasate și nerealiste. Într-o țară în care venitul net pe cap de locuitor ne situează cu mult în spatele țărilor dezvoltate din Europa, în care cei mai valoroși profesioniști pleacă în Occident pentru a-și găsi o viață mai bună, în care consumul populației și, implicit, bugetul consolidat suferă din pricina slabei puteri de cumpărare, o corecție precum cea inițiată de social-democrați era mai mult decât necesară. Este o chestiune de bun-simț, stimați colegi, un element pe care un președinte, oricât de dreapta se consideră, și un guvern, oricât de tehnocrat se vinde publicului, nu aveau cum să nu îl ia în considerare.

Vă vorbesc din perspectiva unui om de administrație, care a condus, o bună perioadă de timp, instituții bugetare în această țară. Din această poziție, nu ai cum să nu remarci nedreptatea pe care bugetarii români sunt siliți să o trăiască zi de zi. La nivelul lor se procesează acte și măsuri cu impact real în viața unor comunități întregi de cetățeni, sunt luate decizii importante, care ne afectează viața de zi cu zi. În aceste condiții, comparând responsabilitatea extinsă a activității lor cu nivelul precar de salarizare, orice lucrător din administrația publică era îndreptățit să se simtă frustrat. Vorbim de o situație în care, având în vedere suportul infim oferit de stat, orice inadvertență sau lipsă a calității actului administrativ era scuzabilă. PSD a văzut la nivel programatic necesitatea reparării acestei situații încă din momentul în care a negociat Programul de guvernare cu care au fost câștigate alegerile din 2012.

Pentru prima data în istoria politică postdecembristă, un partid și-a ținut promisiunile electorale. Pasul numărul unu, cel al restaurării situației create prin tăierile de pensii și salarii aplicate de Guvernul Boc, a fost realizat. Măsurile despre care vorbim astăzi, cele prin care bugetarii primesc o mărire semnificativă a salariilor, reprezintă o dovadă că nu ne-am limitat la îndreptarea nedreptăților comise de administrația Băsescu – Boc și că, prin intermediul deciziilor luate de Guvern și al legilor inițiate de parlamentarii noștri, am generat creștere economică și am creat, în consecință, condițiile pentru majorarea salariilor și pentru ridicarea nivelului de trai. Bugetarii români meritau această mărire salarială.

Nu trebuie să credem însă că prin această măsură ne-am făcut datoria față de ei în mod complet. Mai avem mult până să ajungem la un nivel civilizat de salarizare și aș vrea să atrag atenția noului Guvern că preocuparea pentru a asigura condițiile necesare în rândul angajaților bugetari nu este neapărat una de sorginte stângistă. Ea vizează însăși sănătatea și moralitatea societății și, dacă aceasta va avea noi episoade pe termen scurt și mediu, sunt convins că românii și România vor avea de câștigat pe termen lung.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „1 decembrie 2015 – invitație la normalitate”.

Ziua Națională a României este sărbătoarea unui ideal împlinit. Noi avem țara pe care au visat-o bunicii noștri, iar noi trebuie să avem responsabilitatea acestui vis împlinit!

Astăzi trebuie să lăsăm deoparte tragediile fără pereche, încă sângerânde, astăzi trebuie să depășim egoismul: „eul” personal devine, transfigurat, „noi”. Noi, românii. În 1918, „noi” am respirat la unison având un singur crez: dorința mare și simplă de unire cu țara. Acest unic gând tumultos a răscolit populația pornind-o sub sugestia unui vis secular spre cetatea lui Mihai Viteazul. Niciun spirit de detaliu, nicio notă de tânguială nu au tulburat luminosul extrem de conștiință populară, care a îmbogățit cu o pagină cu adevărat glorioasă trecutul nostru zbuciumat. Alba Iulia trebuie să rămână pentru copiii noștri și pentru copiii copiilor noștri ca un loc de pelerinaj la Cetatea națiunii române, unde să poată respira o fărâmă de istorie, să fie mândri că sunt români și să înțeleagă sacrificiile străbunilor.

Din păcate, gustul pentru rememorări istorice nu e foarte dezvoltat la generațiile tinere. Fiecare generație își trăiește timpul ei și are proiectele ei de viitor însă întotdeauna proiectele de viitor ale fiecărei generații, indiferent de timpul istoric trăit, depind și de demnitatea apartenenței la neam, la teritoriu, la limba comună. Trebuie să ne întoarcem cu inima în trecut. Anul 1918 a fost un an de împlinire majoră a României, un an de scadență istorică și de speranță. A fost anul nostru și al afirmării noastre.

România anului 2015 este rezultatul unei istorii recente fluctuante. Cu mare regret în suflet spun că asistăm la delirul și sălbăticirea unei părți a clasei politice românești, la abandonarea simbolurilor și legăturilor cu sufletul neamului nostru. La un moment aniversar ca acesta, în care ne regăsim acum, principala preocupare a fiecăruia dintre noi ar trebui să fie aceea de întoarcere la normalitate prin a ne recupera bucuria de a fi români și de a regăsi umanitatea chiar în adâncul ființei noastre naționale.

Cu toate acestea, există și români, și popor român, și sentiment național – această legătură la care făceam referire mai sus. Aceste concepte nu pot fi suprimate (deși pot fi puternic deformate), astfel încât nu mai rămâne decât ca fiecare să aibă grijă de propria legătură cu esența poporului său și, nu neapărat obligatoriu, dar deosebit de important, cu ceilalți, căci, asemenea unui doctor care își concentrează toată cunoașterea și puterea pentru a ameliora sănătatea pacienților, tot așa un cetățean trebuie să urmărească, în felul său, ameliorarea sănătății propriului popor.

Fără nicio urmă de îndoială știu că un român își înțelege, cunoaște și iubește neamul nu printr-o depășire a realității sale, printr-o coborâre undeva în substratul pur uman al personalității sale, ci rămânând român.

La ceas aniversar spun „La mulți ani, România!”, „La mulți ani, români!” și păstrați-vă speranța!

Declarația politică se intitulează „Creșterea salariului minim la 1.200 de lei pe lună trebuia să fie una dintre cele mai importante măsuri ale anului 2016”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația din această săptămână vă voi supune atenției o problemă care a fost ridicată odată cu apariția

proiectului de buget pe care Guvernul condus de Dacian Cioloș l-a făcut public. Înghețarea salariului minim la aceeași valoare ca în prezent reprezintă o veste tristă pentru sute de mii de români care își puneau speranțele în creșterea venitului minim la 1.200 de lei.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință un lucru: salariul minim a crescut cu 50% în patru ani, ajungând la 235 de euro. Dar, chiar și în aceste condiții, România se află pe ultimele locuri la acest capitol.

Din punctul meu de vedere, prin înghețarea salariului minim România va fi menținută în capcana sărăciei, într-un model de dezvoltare bazat pe avantajul unei forțe de muncă relativ calificate și ieftine, va crește polarizarea economică și socială și se va menține un capital uman scăzut.

Avem sute de mii de persoane care așteptau creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2016. Acum observăm că așteaptă degeaba. Personal consider că înghețarea salariului minim este una dintre greșelile din fundamentarea bugetului pe 2016, măsură pe care Guvernul Ponta, din care a făcut parte și UNPR, o inclusese în planul său. Creșterea salariului minim la 1.200 de lei pe lună trebuia să fie una dintre cele mai importante măsuri ale anului 2016.

Aici nu vorbim de o politică de stânga sau de dreapta, ci vorbim de o politică dusă în interesul cetățeanului, mai ales al celor cu venituri mici. Pentru ei trebuie să ne desfășurăm activitatea de parlamentari și să încercăm să le oferim un trai mai bun.

În acest context, am fost dezamăgit să văd declarațiile ministrului de finanțe, unele pe care le consider ca fiind sfidătoare la adresa cetățenilor români care muncesc cinstit și vor să câștige un salariu care să le asigure o existență decentă lor și familiilor lor. Comparația făcută de aceasta cu privire la faptul că la noi salariul minim nu crește, iar în Brazilia și India săracii lucrează și pe doi lei nu este o atitudine normală din partea unui ministru al Guvernului, care ar trebui să lucreze pentru binele cetățenilor.

România se află în acest moment într-un cadru economic favorabil. Avem creștere economică, avem încasări mai mari, iar absorbția fondurilor europene a crescut în mod substanțial față de momentul 2012. Însă creșterea economică trebuie să se regăsească în creșterea veniturilor românilor.

Mai mult, Guvernul Ponta a luat măsuri pentru a duce această creștere în buzunarul românilor, atât prin măsuri de dreapta – scăderi de taxe și încurajarea mediului privat –, cât și prin măsuri de stânga, cum este și măsura creșterii salariului minim.

Sper ca noul Guvern și noul ministru al finanțelor să nu adopte filosofia economică pe care am avut-o în România din 2010 și până în 2012.

Noul ministru al finanțelor îi ceartă pe români că nu acceptă să muncească pe doi lei. Această modalitate de a încuraja forța de muncă ieftină reprezintă o eroare din partea noului Executiv. Este o mare greșeală să credem că noi putem să clădim o Românie competitivă și prosperă mergând întotdeauna cu principalul argument „forță de muncă ieftină”.

O să aștept forma finală a bugetului și sigur că, în Parlament, sper că vor avea loc dezbateri și atunci ne vom putea spune, și înainte, și la dezbaterea pe buget, punctul de vedere, bine articulat, cu cifrele de la buget în față și cu proiectul complet.

Statul are datoria de a-i proteja pe cetățenii săi și de a fi sursă de bunăstare pentru ei. Guvernul Cioloș și ministrul de

finanțe nu trebuie să uite că rostul activității lor este interesul public și binele românilor.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Sub pretextul ariilor naturale protejate, prezervăm, de fapt, profitul celor care le administrează”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

În Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, cuprinzând localitățile Deda, Răstolița, Stânceni și Lunca Bradului, au fost incluse atât proprietăți particulare intravilane – case, curți, biserici, școli, cimitire, grădini, fânețe –, cât și extravilane – păduri și terenuri cu vegetație forestieră –, proprietarii acestora nefiind vreodată consultați în legătură cu soarta proprietăților lor. Niciodată nu au fost invitați la vreo dezbatere publică vizând includerea lor într-o arie naturală protejată, nici nu au semnat documente privitoare la acest parc. Mai mult, nu au primit niciun fel de compensații bănești privind restricțiile care le-au fost impuse peste noapte privind administrarea propriilor proprietăți. Nu au cunoștință nici despre vreun plan de management al zonei, incluzând proprietățile moștenite, pentru care străbunii lor au luptat și adesea au murit apărându-le prin războaie.

S-a creat astfel o situație tensionată în rândul proprietarilor din Defileul Mureșului Superior și de pe Valea Gurghiului, zone care fac parte din Situl Natura 2000 Călimani–Gurghiu. Printr-o licitație oneroasă, viciată și denaturată de interese politicianiste, administrarea ariei naturale protejate a revenit SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni – SA, o societate din Harghita care, „miraculos”, a surclasat în competiție Direcția Silvică Mureș, fără a avea măcar un sediu sau vreo reprezentare logistică în județul Mureș.

De la preluarea ariei protejate în custodie, administratorul SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni – SA nu a organizat și nu a inițiat nicio dezbatere publică sau vreun dialog cu persoanele care au un interes major în zonă, conform legislației în vigoare. Atât regulamentul, cât și planul de management au fost avizate, în schimb, de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, în ciuda problemelor evidente de legalitate.

Acum este supus avizării Planul de management al parcului, chiar dacă locuitorii comunelor afectate de acest proiect nu cunosc conținutul acestuia, fiind desconsiderată obligația legală a custodelui de a prezenta și supune acest proiect dezbaterii publice.

Vă informez că, în temeiul legislației în vigoare, este nelegală și prejudiciabilă adoptarea Planului de management în lipsa unor măsuri de conservare și înainte de a evalua prejudiciile cauzate de restricțiile impuse proprietarilor de terenuri cu vegetație forestieră prin prevederile acestuia. Până în acest moment nu s-au adus la cunoștința comunităților locale măsurile de conservare instituite de către custodele Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni – SA. Constatăm o lipsă de informare a comunităților locale și a factorilor interesați cu privire la strategia de administrare a ariei protejate. Obligația informării publicului este stabilită prin norme imperative, atât de legislația europeană, cât și de cea națională.

SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni – SA a procedat la trimiterea Planului de management spre avizare autorității de mediu înainte de a da posibilitatea factorilor interesați să facă obiecțiuni sau critici la adresa acestor acte, care, odată aprobate, vor constitui norme obligatorii de conduită în interiorul ariei. Dispozițiile Planului de management reprezintă restrângeri semnificative ale drepturilor și libertăților persoanelor care locuiesc sau desfășoară activități în interiorul ariei naturale protejate. Asemenea restrângeri trebuie riguros reglementate și controlate pentru a evita un exces de putere sau, mai rău, aplicarea unor pedepse, sancțiuni contravenționale sau penale persoanelor neavizate.

Limitările aduse dreptului de proprietate constituie, în unele situații, chiar și o expropriere în fapt. Astfel, unele sarcini propuse de custode vor însemna atât exproprierea de fapt a proprietarilor de terenuri din aria protejată, cât și dezafectarea unor obiective de interes public de la utilitatea pe care o deservesc, în cazul unităților administrativteritoriale. Spre exemplu, prin interzicerea organizării evenimentelor cu ocazia sărbătorilor tradiționale fără acordul prealabil al administrației parcului, se restrânge în mod semnificativ dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituția României.

Astfel, potrivit jurisprudenței CEDO, există o expropriere atunci când, deși persoana rămâne formal proprietară a bunului, ea nu mai dispune de elementele esențiale ale dreptului de proprietate, pe care, deși îl are, nu îl poate exercita. Includerea satelor, gospodăriilor oamenilor într-un parc natural sau impunerea unor sarcini stricte de conservare a habitatelor naturale nu se justifică. Teritoriul comunelor și așezărilor gospodărești aferente reprezintă medii antropice. Astfel, „elementele protejate” prin instituirea Parcului Natural Defileul Mureșului nu au cum să se regăsească pe teritoriul intravilan al comunelor. Cu toate acestea, custodele a impus reguli stricte de protecție cu titlu normativ, și nu individual.

Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversității habitatelor și a peisajului, încurajarea și consolidarea activităților, a practicilor și a culturii tradiționale din partea populației locale. Considerăm că activitățile tradiționale nu sunt încurajate prin obligarea locuitorilor ca pentru toate evenimentele culturale desfășurate în decursul unui an să fie nevoiți să obțină acordul administrației parcului.

Toate aceste măsuri, și nu numai, vor duce, finalmente și fatalmente, la declinul economic al zonei și, implicit, la o masivă migrare a populației spre zone mai bogate. Sacrificiile acestea enorme sunt făcute în numele protejării câtorva specii de păsări, pești și broaște. Nimeni nu contestă importanța aplicării unor măsuri specifice privind ocrotirea florei și a faunei din zonă, dar simultan ar trebui să se ia și câteva măsuri compensatorii care să asigure locuitorilor și firmelor din acest areal o dezvoltare neîngrădită, firească, normală. În acest sens, invoc prevederile art. 47 din Constituție, prin care „statul se obligă să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”. Din nefericire, pe Valea Mureșului Superior și pe Valea Gurghiului, în loc de compensații, s-au stabilit taxe și impozite suplimentare, chiar și pentru activități desfășurate pe proprietatea privată sau menite a asigura subzistența locuitorilor.

În final vă adresez o întrebare, evident, retorică: oare cum se face că, timp de milenii, au existat în bune condiții până în zilele noastre aceste păduri, flora și fauna lor, fiind protejate tocmai de către proprietarii de drept, iar acum e nevoie să inventăm și să asumăm măsuri de protecție incredibile,

prin entități administrative speculative, nefirești, preocupate mai degrabă de afacere și profitabilitate, de propria căpătuială?! Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „Guvernarea PSD a omorât cu bună știință autostrada Iași – Târgu Mureș”. Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Guvernarea PSD și-a făcut un titlu de glorie dintr-un masterplan de transporturi prin care se construiau autostrăzi cât pentru întreaga Europă. În luna iulie a acestui an se vehiculau două scenarii, unul optimist și unul pesimist, în legătură cu proiectul autostrăzii Iași – Târgu Mureș. Și atunci, ca și acum, PSD a dat asigurări că economia a crescut ca Făt-Frumos, că vistieria e plină, că sunt bani pentru investiții și tot felul de populisme. Așadar, guvernarea socialistă a lansat ideea că este aproape cert scenariul optimist, lucrările urmând să înceapă imediat, cel puțin pentru tronsonul Iași – Târgu Neamț.

Însă din vară, grație ex-premierului Ponta, au început să curgă populismele financiare, fără niciun fel de analiză sau calcule de sustenabilitate. Obsesia menținerii la putere, prin iluzia unui miracol economic, a făcut ravagii în privința deficitului bugetar și acum se văd consecințele. Pentru a susține creșterile salariale și celelalte promisiuni angajate de PSD, noul Guvern este forțat să lucreze pe un deficit de 2,95%. În aceste condiții, România nu mai poate accesa clauza de reformă structurală pentru obținerea unei derogări de deficit de la Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, nu mai este posibil împrumutul de 7 miliarde de euro pentru cofinanțarea, la pachet cu fondurile europene, a proiectelor din masterplanul de transport.

Concluzia este tristă: prin jocurile iresponsabile asumate de fostul Executiv, marile investiții în infrastructură au fost sacrificate, Moldova fiind sortită scenariului pesimist, adică să aștepte la nesfârșit începerea unui proiect vital pentru Iași și celelalte județe din regiune. PSD i-a înșelat cu cinism pe ieșeni, îngropând cu bună știință autostrada spre Târgu Mureș. În aceste condiții, transmitem nemulțumirea ieșenilor pentru modul josnic în care au fost tratați. Suntem convinși că ex-premierul Ponta și întregul PSD se vor simți mândri în 2018, când, la 100 de ani de la Marea Unire, se vor face tot șapte ore de la Iași la Alba Iulia.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „România merită o administrație eficientă! Este necesară accelerarea reformei”. Distinși colegi,

Deși în curând vom fi preocupați de Legea bugetului de stat pentru 2016, nu trebuie să uităm de celelalte domenii. Fac apel la reluarea discuțiilor privind reorganizarea și reforma administrației publice. Accelerarea acestei reforme este o necesitate stringentă, iar societatea se așteaptă în următoarea perioadă la reforme strategice, bine gândite, la schimbări în administrația centrală, locală și în cadrul serviciilor publice.

Există o nevoie reală de reformă în domeniul public, iar discuția trebuie pornită, așa cum am susținut repetat, de la reașezarea relației stat–cetățean. Dar, în realizarea acesteia, trebuie să se țină cont și de studiile tehnice realizate în acest sens, de principiile comunitare, astfel încât România să se alinieze cu succes la nivelul statelor europene. În același timp, nu trebuie neglijate comunitățile locale și nevoile lor reale.

Trebuie reluate dezbaterile publice cu ministerul de resort, cu ministerul nou-creat, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, cu mediul academic și organizațiile reprezentative ale unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, ca reforma să fie unitară și bine structurată, se impune reluarea discuțiilor pentru codul administrativ și codul de proceduri administrative, astfel încât să se construiască un format adecvat reformei prin programe și legislație.

Sper într-o colaborare eficientă a tuturor factorilor implicați pentru o reformă strategică și bine gândită! Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Cei care gestionează bugete trebuie să revină la transparență și dare de seamă”.

## Stimați colegi,

Recent am văzut în spațiul public o serie de informații relevate de raportul Curții de Conturi referitor la măsurile Guvernului PSD. La numai o lună de la demisia Executivului Victor Ponta, Curtea de Conturi a publicat un raport pe anul 2014 care demolează și ultimii piloni de rezistență ai „celui mai cinstit guvern”. Au fost dezvăluite nereguli uriașe la instituții-cheie și s-a conturat o carte neagră a guvernării PSD.

Curtea de Conturi a respins auditul și la Ministerul Agriculturii și la Ministerul Transporturilor. La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a constatat abateri de la legalitate și regularitate care au determinat producerea unor prejudicii estimate în timpul misiunii de audit la o valoare totală de 1,74 milioane de lei. Aceleași prejudicii, în cuantum, au fost găsite și la Ministerul Transporturilor. De asemenea, pe parcursul lui 2014, fondul de rezervă aflat la dispoziția prim-ministrului a crescut de aproape 15 ori. Metoda suplimentărilor: 80 de ordonanțe de urgență. Transparență? Cu siguranță că nu.

Stimați colegi,

Voi lua ca exemplu de guvernare gestionarea FRB, pentru că, până în 2012, am gestionat ca ministru acest fond și toate sumele au fost publicate în Monitorul Oficial. În ultimii trei ani alocările s-au făcut parcă pentru a li se pierde urma. Acest buget paralel a devenit pe parcursul anilor din ce în ce mai puțin transparent în ceea ce privește modalitatea de alocare a fondurilor. Dar, în 2014, suma este una colosală, de cel puțin șapte ori mai mare și decât cea din 2012, deși în anul 2013 același Guvern a ales să înjumătățească bugetul Fondului de rezervă față de anul anterior. Încă din 2012, Guvernul Victor Ponta și-a luat angajamentul public că fondul „va fi folosit numai pentru situații de urgență, conform prevederilor legale, nu pentru finanțarea o dată la două luni a propriilor primari și președinți de consilii județene”. Nu s-a întâmplat deloc așa.

Acord prezumția de sinceritate și corectitudine acestui nou Executiv. Toate aceste alocări au fost ca un joc de-a baba-oarba în ultimii ani. I-am adresat o interpelare premierului Dacian Cioloș pentru a vedea cât la sută din această sumă colosală a ajuns la autoritățile locale și cât la cele centrale. Multe județe au fost marginalizate la alocările din FRB, inclusiv județul pe care îl reprezint, dar cred că este necesară o reparație morală și primul pas este aflarea

adevărului. Direcția pe care au luat-o banii a fost una discreționară și abuzivă, având în vedere cuantumul sumelor alocate. De asemenea, în interpelare i-am cerut premierului să prezinte estimativ bugetul alocat FRB, dar și principiile pe care dorește să pornească în gestionarea acestui fond, întrucât consider că ordonatorii de credite trebuie să revină la transparență și dare de seamă.

## Stimați colegi,

Consider că, în ceea ce privește abordarea privitoare la proiectul pentru bugetul de anul viitor, Guvernul Cioloș demonstrează transparență totală și bune intenții. Primul pas care dovedește acest lucru este faptul că premierul a invitat cetățenii interesați să participe – la Palatul Victoria – la o întâlnire în care se va dezbate Proiectul de buget pe 2016. Respectând un principiu bugetar esențial, cel al publicității, care are în vedere informarea națiunii, a fiecărui cetățean, despre veniturile și cheltuielile incluse în buget, acest Guvern respectă nevoia de informare a contribuabilului.

Partidul Național Liberal va vota bugetul pe anul 2016, pentru că s-a respectat condiția de creștere a investițiilor publice de la 33% la 37%. PNL este mulțumit de proiecția bugetară. Fără investiții publice în economie nu se poate genera niciun fel de creștere.

Din cazanul bugetului de stat s-a luat de prea mult timp cu polonicul și s-a pus înapoi cu lingurița. De aceea, bugetul a fost prea mult timp o confirmare matematică a suspiciunilor noastre, ale românilor. Să revenim la decență, rigoare și adevăr pentru a relua pașii spre prosperitate.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Bugetul pe 2016, un test major pentru Guvernul Cioloș”.

Proiectul bugetului pe 2016 reprezintă viziunea Guvernului în exercițiu privind dezvoltarea României pe termen scurt și mediu. Chiar dacă Guvernul Cioloș este compus din tehnocrați, mai mult sau mai puțin (a)politici, are nevoie de o majoritate parlamentară pentru a trece Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor. În acest sens, se poate preconiza ca majoritatea parlamentară care a asigurat învestirea în funcție a Guvernului Cioloș să furnizeze și suportul parlamentar pentru votarea celor două proiecte de lege atât de importante.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat recent că parlamentarii partidului său nu vor depune multe amendamente la cele două proiecte de lege, întrucât sunt proiectele fostului Guvern, condus de Victor Ponta, cu anumite „modificări”. De aici deducem că sprijinul PSD pentru votarea celor două proiecte de lege există condiționat de bugetarea creșterilor de salarii, pensii, alocații și indemnizații, promovate în stil populist de fostul premier Victor Ponta. Se pare că cheltuielile de asistență socială vor crește de la 69,6 milioane de lei la 2,2 miliarde de lei.

PNL nu se va opune majorărilor de salarii, pensii sau pentru asistența socială. Oamenii sunt îndreptățiți să primească mai mulți bani, în condițiile în care situația veniturilor lor este în continuare precară. Însă trebuie avută în vedere ținta de deficit (sub 3%), în condițiile în care avem nevoie și de investiții. Sigur că toate aceste creșteri de salarii, pensii și indemnizații se traduc în creșterea consumului și, prin urmare, în creștere economică. Însă, fără investiții publice care să genereze plusvaloare reală, nu putem vorbi despre o creștere economică sustenabilă, chiar dacă aceasta este prognozată la 4,1% din PIB. Românii trebuie să înțeleagă că avem o creștere economică vizibilă doar din punct de vedere statistic, fără a se materializa și în creșterea calității vieții fiecăruia dintre noi.

Din analiza proiectului de buget pe 2016 rezultă o creștere destul de modestă la capitolul „investiții”. Atât investițiile de la buget, cât și cele aferente fondurilor europene ar urma să însumeze 37,6 miliarde de lei în 2016, în creștere cu 4 miliarde de lei față de execuția din acest an. Guvernul PSD condus de Victor Ponta și-a bătut joc de investiții. Anul acesta nu am văzut nicio investiție guvernamentală importantă finalizată. Dimpotrivă, se dărâmă porțiuni de autostradă prost construită. Ca să nu mai vorbim despre Programul național de dezvoltare locală (PNDL), o sursă de mită mascată pentru primarii PSD și clientela lor sau pentru furtul de primari permis prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014.

Trebuie să remarcăm și aspectele pozitive din proiecția bugetară pentru 2016. Bugetul Ministerului Sănătății va crește cu 10,4%, la 7,7 miliarde de lei, față de 7 miliarde de lei, execuția preliminară pe acest an. Vom avea creșteri semnificative la educație și cercetare – 10,5 miliarde de lei (+4,2% față de 2015), la comunicații și societatea informațională – 425,5 milioane de lei (+128,9% față de 2015), la economie, comerț și mediul de afaceri – 617,8 milioane de lei (+15,82% față de 2015), la cultură – 773,2 milioane de lei (+26,4% față de 2015). Din păcate, sunt și ministere care vor pierde fonduri însemnate în 2015 – transporturile și agricultura, ca să menționăm doar două dintre acestea.

În loc de concluzie, apreciez că proiectele legilor bugetelor pe 2016 arată ca și cum PSD l-ar fi strâns cu ușa pe domnul prim-ministru Dacian Cioloș. Este clar că premierul va trebui să continue să mențină echilibrul macroeconomic, în condițiile unei avalanșe de majorări de salarii, pensii speciale, indemnizații și beneficii sociale aprobate de fostul Guvern Ponta, dar și ale unei promisiuni de dezvoltare viitoare prin investiții. E greu să fii și cu sufletul în rai, și uns cu slănină pe buze. Totuși, să sperăm că Guvernul Cioloș va reuși să asigure veniturile prevăzute în proiecția bugetară pe 2016. În ceea ce mă privește, consider că se poate reuși dacă se crește capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor prin reducerea evaziunii fiscale și dacă se oprește furtul din banii publici.

Declarația politică este intitulată „Reprezentanții mediului de afaceri din Transilvania acuză sabotajul CNADNR!”.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Nu este pentru prima dată când unele dintre cele mai vechi și mai puternice organizații patronale ale oamenilor de afaceri din Transilvania, Uniunea Națională a Patronatului Român, Federația Patronilor Bihor și Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, iau atitudine și condamnă indiferența autorităților centrale față de starea jalnică a infrastructurii de transport din județele din nord-vestul țării.

Astfel, într-un memoriu adresat recent prim-ministrului și oferit mass-mediei pentru diseminare, reprezentanții mediului de afaceri din județele Bihor și Cluj arată că au sprijinit și sprijină în continuare orice efort de integrare europeană

în ceea ce înseamnă infrastructura de transport, atât pe plan local, cât și național.

În acest context, în document se precizează că în județul Bihor Autostrada Transilvania practic nu există, iar DN76 Oradea – Deva este pericol public, deoarece pe tronsoane întregi oamenii nu pot intra în propriile curți, iar perspectiva și speranța finalizării lucrărilor lipsesc cu desăvârșire.

De asemenea, oamenii de afaceri au constatat că, după promisiuni repetate și neonorate privind execuția autostrăzii A3 în județele Sălaj și Bihor, pe secțiunea Gilău – Nădășel lucrările pulsează într-un ritm care, dacă se păstrează, va face ca acest tronson și celelalte ale Autostrăzii Transilvania să nu fie inaugurate în acest deceniu.

Din aceste considerente, cosemnatarii susțin că demersurile autorităților și ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România sunt total insuficiente și ineficiente cu privire strict la această autostradă ce traversează și unește economic marile orașe din Transilvania, racordându-le cu capitala.

Convinși că nu condițiile meteorologice, nu criza, nu banii sunt cauza principală a nerealizării la timp a lucrărilor, ci lipsa de atitudine, hotărâre și fermitate în gestionarea resurselor, a procedurilor și a relațiilor contractuale, organizațiile patronale afirmă că nu pot trage decât una din concluzii: fie nu se dorește, ceea ce reprezintă un sabotaj, sau, mai grav, nu se știe cum, ceea ce se traduce prin incompetență la nivelul CNADNR.

Acestea sunt motivele pentru care reprezentanții mediului de afaceri solicită prim-ministrului demiterea conducerii CNADNR, pe care o acuză de promisiuni contractuale repetate neonorate.

De asemenea, asociațiile patronale mai solicită ca realizarea infrastructurii rutiere în România să fie declarată prioritate zero pentru strategia de dezvoltare a țării și propun Ministerului Transporturilor realizarea unui parteneriat la care să participe toate organizațiile mediului de afaceri interesate să susțină și să contribuie la construirea infrastructurii rutiere românești. Un demers absolut legitim, care, sunt convins, nu va rămâne fără urmări.

Vă mulțumesc.

„La Ziua Bucovinei, 28 noiembrie 2015” Bucovina, La mulți ani!

Bucovina, o Europă în miniatură, cu oameni harnici, un model de conviețuire multietnică, un model organizatoric, o zonă plină de tradiții, credință și cultură!

Bucovina, sub semnul cetății: de la Ștefan cel Mare și Cetatea de Scaun a Sucevei la Universitatea „Ștefan cel Mare”, „cetate” a spiritualității contemporane!

Marea Unire nu poate fi desăvârșită fără unirea tuturor românilor sub același nivel de trai ridicat, fără legături modernizate între toate provinciile istorice.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Începând cu acest an, la 28 noiembrie, celebrăm Ziua Bucovinei. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei.

După ce în Senat am votat propunerea legislativă pe 2 octombrie 2013 și Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015, legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la data de 28 octombrie 2015 și publicată în Monitorul Oficial al României la 30 octombrie 2015.

## Stimați colegi senatori,

Pentru început doresc să vă prezint Bucovina în câteva repere istorice.

Provincie istorică românească, Bucovina a aparținut Moldovei până în anul 1775, când a fost anexată de Imperiul Habsburgic, în urma războiului ruso-turc din anii 1768–1774. O conjunctură favorabilă se ivește totuși în anul 1848, când Bucovina devine ducat autonom, începând o perioadă de creștere economică și culturală, în care se dezvoltă industria, creșterea animalelor și agricultura, drumurile și căile ferate, activitățile meșteșugărești, mica industrie și comerțul, se dezvoltă învățământul pentru toate nivelurile. Bucovina a devenit un exemplu de urmat în Europa.

În toamna anului 1918, Imperiul Austro-Ungar se destrăma ca urmare a înfrângerilor suferite în război și a intensificării luptelor de eliberare a popoarelor ocupate.

Pe 28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei hotăra „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

La lucrările congresului au participat 74 de membri ai Consiliului Național al Bucovinei, alături de 7 delegați germani, 6 polonezi și 13 din comunele ucrainene, precum și reprezentanți din Basarabia și Ardeal. 28 noiembrie 1918 era al doilea mare moment al Marii Uniri, după ce Basarabia se unise cu țara-mamă în aprilie. După Cernăuți, a urmat actul final din procesul de desăvârșire a României Mari, la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918.

## Doamnelor și domnilor,

Astăzi, Bucovina este una dintre principalele zone turistice ale României, înzestrată fiind cu un relief favorabil, peisaje deosebite, cu puritatea aerului și apelor, cu tradiții și obiceiuri păstrate până în zilele noastre, cu un specific al gastronomiei și, nu în ultimul rând, cu binecunoscuta ospitalitate a localnicilor.

Bucovina, ținutul mănăstirilor, oferă excelente oportunități în practicarea multor forme de turism, precum turismul montan, balnear, cultural, religios, ecoturismul rural și agroturismul.

Un număr mare de biserici și mănăstiri sunt păstrate încă din timpurile medievale, constituind importante moșteniri culturale internaționale. Ca o recunoaștere a unicității și valorii lor, mănăstirile pictate din Bucovina au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Pentru spațiul bucovinean, un alt element forte îl constituie existența mediului academic sucevean, cu rezultate remarcabile în educație și cercetare. Universitatea „Ștefan cel Mare”, continuatoarea școlii bucovinene de cel mai înalt nivel de la Cernăuți, aflată în plină dezvoltare, instruiește anual aproximativ 13.000 de studenți.

Cadrul natural pitoresc, nepoluat, tradițiile locale legate de natură, unicitatea parcurilor naționale, naturale și dendrologice, precum și rezervațiile naturale oferă posibilitatea practicări ecoturismului, cu multiple variante de recreere.

Meșteșugurile străvechi sunt practicate cu îndemânare de meșteri populari care păstrează tehnici, modele și tipare vechi de sute de ani, județul Suceava fiind renumit pentru muzeele sale etnografice, precum și pentru ateliere

individuale ale meșterilor populari, cum ar fi încondeierea ouălor de Paște, pictura pe sticlă, creații artistice în lemn.

Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului pun în valoare autenticul prin portul popular, cântece și dansuri.

Bucovina – „bioland”. Bucovina este una dintre puținele zone ale României unde mâncarea este în mare parte una bio – carnea este de la animalele crescătorilor bucovineni, nu se folosesc conservanți, iar condimentele sunt din grădinile gospodarilor.

În fiecare an Bucovina este locul în care au loc festivaluri naționale și internaționale de tradiție.

Festivalului național al ouălor încondeiate, unic în țară, organizat anual, pune în valoare o frumoasă tradiție a zonei, încondeierea ouălor, și totodată promovează zona și comunamuzeu Ciocănești.

Festivalul internațional de folclor „Întâlniri bucovinene” de la Câmpulung Moldovenesc este un eveniment multicultural, care-i adună la un loc pe toți bucovinenii, indiferent de țara în care locuiesc. Festivalul reunește an de an participanți din Polonia, Slovacia, România, Ungaria și Ucraina.

Festivalul național al păstrăvului de la Ciocănești are în program un concurs de pescuit sportiv, demonstrații de artă culinară și demonstrații de plutărit pe Bistrița aurie, parade ale portului popular și spectacole folclorice.

Festivalul de artă medievală, eveniment de tradiție și de amploare, care are loc în fiecare an în luna august la Cetatea de Scaun a Sucevei, încearcă să readucă în actualitate viața și spectacolul trupelor ambulante ale Evului Mediu. Festivalul cuprinde o impresionantă paradă pe străzile Sucevei, un ceremonial istoric, muzică medievală, jocuri, concursuri interactive, reprezentații teatrale etc. În Cetate este ridicată o tabără militară, vizitatorii putând observa viața cavalerilor medievali, armele, costumele și modul în care se realizează diverse accesorii folosite în acea vreme. În șanțul de apărare a Cetății au loc turniruri medievale, acrobații, cascadorii ecvestre și spectacole de dresaj cu cai.

Târgul de Sânziene, organizat anual în perioada 22–24 iunie, în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei, face parte din programul de promovare a meseriilor și meșteșugurilor tradiționale practicate în Bucovina, a artei populare autentice.

Cele mai importante proiecte turistice din Bucovina reunesc anual mii de turiști: „Paștele în Bucovina”, „Hora Bucovinei”, „Pelerin în Bucovina”, „Crăciun în Bucovina”.

„Hora Bucovinei” pune în valoare tradițiile și obiceiurile bucovinene care țin de creșterea oilor, o îndeletnicire foarte veche a gospodarilor din zona de deal și munte. Punctul central al manifestării este urcatul oilor la munte, moment urmat de petreceri câmpenești, de la care nu lipsesc cântecele, dansurile populare, precum și bucatele specifice. Au loc spectacole folclorice, expoziție de stâne din diferite zone ale Bucovinei, demonstrații privind muncile specifice într-o stână, expoziții culinare cu diverse tipuri de brânzeturi, concursuri ale ciobanilor sau expoziții de câini ciobănești.

„Crăciun în Bucovina” pune în evidență datinile și obiceiurile de iarnă din Bucovina, care se păstrează mai mult decât în alte părți, fără abateri de la tradiție. Evenimentul reunește cele mai reprezentative formații de colindători, urători, semănători și sorcovitori din întreg județul Suceava, precum și invitați.

„Paștele în Bucovina” este un proiect care pune în valoare tradițiile și obiceiurile specifice zonei cu ocazia sărbătorilor pascale. Manifestarea este o înșiruire de evenimente reprezentative, ca Târgul meșterilor populari, Drumul ouălor încondeiate, Festivalul național al ouălor încondeiate, concerte de toacă și expoziții de artă religioasă.

„Pelerin în Bucovina”, la Putna, Cacica și Hagigadar. În fiecare an, pe data de 15 august, la Putna, are loc pelerinajul prilejuit de marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului. Prin numele ctitorului ei, Mănăstirea Putna capătă rezonanță nu numai în țară, dar și în întreaga Europă, Ștefan cel Mare, cel mai mare român, fiind cunoscut sub numele de „atletul creștinătății”. În zilele de 14 și 15 august, la Cacica, o vatră a etniei polone în Bucovina, are loc un pelerinaj impresionant, la care iau parte 20.000-25.000 de pelerini din România, precum și din Polonia, Germania, Franța, Ungaria, Austria, Italia.

Doamnelor și domnilor,

Bucovina, o Europă în miniatură, un model de toleranță și colaborare multietnică, religioasă și culturală. Împreună, românii, ucrainenii, germanii, polonezii, armenii, huțulii și evreii au contribuit la crearea unui spațiu unic de cultură, tinzând a fi diferit de orice altceva ce se cunoaște în Europa.

Bucovina, o grădină binecuvântată, pusă în valoare de oameni vrednici și ospitalieri!

Bucovina, ținutul mănăstirilor, cu multe monumente incluse în prestigioasa Listă UNESCO!

Bucovina, recunoscută pentru frumusețea peisajelor, puritatea aerului, apelor, zonelor montane, apreciată pentru tradițiile și obiceiurile populare păstrate până în zilele noastre și pentru specificul gastronomiei!

Bucovina, un spațiu cultural, cu o universitate dinamică, vector al spiritualității bucovinene!

Bucovina, cu sate păstrătoare ale datinilor, tradițiilor și obiceiurilor seculare, cu meșteșuguri străvechi practicate cu îndemânare de meșteri populari care mai folosesc tehnicile, modelele și tiparele vechi de sute de ani!

Bucovina, care înseamnă atât de mult pentru România și pentru această parte a lumii, are nevoie de mult mai mult sprijin, de promovare națională și internațională, precum și de investiții pentru dezvoltare și pentru conservarea și punerea în valoare a acestor importante resurse umane și materiale.

Este nedrept să se vorbească atât de rar și, mai cu seamă, să se facă atât de puțin pentru Bucovina.

Nimic nu este prea mult să facem pentru Bucovina!

Anul 2018, cu centenarul Marii Uniri, ar putea fi și Anul Bucovinei.

În mileniul trei, pentru bucovineni și moldoveni:

– Unire înseamnă a avea legături pe drumuri moderne cu celelalte provincii istorice și cu capitala;

– Unire înseamnă diminuarea decalajului în ceea ce privește nivelul de trai, în toate regiunile;

– Unire înseamnă dezvoltare trainică și echilibrată a tuturor zonelor.

Centenarul Marii Uniri trebuie să-i găsească pe toți românii trăind decent într-o Românie puternică!

La mulți ani, Bucovina!

La mulți ani, România! Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Ultimele tunuri financiare ale miniștrilor defunctului Guvern Ponta”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu pot să nu am o reacție, chiar dacă a trecut ceva timp de la schimbarea Guvernului Ponta cu Guvernul Cioloș,

referitor la alocarea de fonduri europene pe criterii discreționare. Mă refer în acest sens la „aranjamente” realizate în ultimele săptămâni de ministeriat ale domnului ministru Daniel Constantin.

Este vorba, mai precis, de finanțările acordate prin Submăsura 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, ce are ca scop crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă/apă uzată, ce constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală, precum și modernizarea infrastructurii educaționale ante și preșcolare și a infrastructurii de învățământ secundar superior cu profil de resurse naturale și protecția mediului, dar și a școlilor profesionale în domeniul agricol.

Pentru a nu știu câta oară, sistemul încearcă să ne fure și să ne păcălească. Miza, de această dată, sunt proiectele în valoare de 1.000.000 de euro (nerambursabili în procent de 100%) pentru proiecte de infrastructură rutieră, în cadrul competiției lansate prin PNDR pe Submăsura 7.2.

Totuși, pentru a nu știu câta oară, liderii politici aflați vremelnic la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au schimbat regulile de finanțare pentru Submăsura 7.2, cum s-ar spune popular, „în timpul jocului”.

Regula depunerii de proiecte prin PNDR, prin Submăsura 7.2, a fost stabilită de minister și autoritatea de management prin documentele aprobate și făcute publice – PNDR 2014–2020, ghidul solicitantului, anunțul de lansare sesiune –, documente publice care se regăsesc pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Regula a fost următoarea: au fost alocate 194 de milioane de euro pentru această sesiune. A început înscrierea de proiecte în data de 24.09.2015. S-au putut înscrie proiecte indiferent de punctaj. Sistemul informatic a contorizat valoric doar proiectele cu punctaj peste pragul de calitate al lunii, respectiv peste 60 de puncte – în luna octombrie. Regula a fost că sesiunea se oprește când proiectele depuse cu punctaj peste pragul de calitate depășesc 120% din suma alocată, respectiv plafonul de 232.800.000 de euro. Sesiunea s-a oprit sâmbătă, 31.10.2015, pentru comunele din zona montană, și vineri, 30.10.2015, pentru comunele din restul teritoriului. Sistemul s-a oprit în mod corect când proiectele de peste 60 de puncte înscrise au atins ca valoare cumulată plafonul de 120% din suma alocată. La acest moment, în sistem existau înscrise proiecte de peste 60 de puncte, care, cumulat, acopereau valoarea alocată, și proiecte sub 60 de puncte, a căror valoare cumulată nu poate fi estimată, întrucât aceasta nu a fost contorizată de sistemul informatic.

În data de 3.11.2015, Ministerul Agriculturii s-a întrunit într-o videoconferință pentru emiterea unui ordin de ministru prin care modifică regulile stabilite inițial. S-a hotărât redeschiderea sesiunii și menținerea acesteia deschisă până în data de 18.12.2015. S-a încercat adoptarea acestui ordin de ministru în data de 3.11.2015, știindu-se, probabil, că în 4.11.2015 Guvernul va demisiona. Aceasta a fost prima încercare de a crea o pârghie care să permită modificarea regulilor în timpul jocului, prin care să fie favorizați alți potențiali beneficiari decât cei înscriși în competiție în baza regulilor stabilite inițial.

Se pare că prima abordare nu a fost suficientă. Cei care au interesul de a introduce și alte proiecte în competiție trebuiau să rezolve și problema alocărilor financiare în sistemul informatic al AFIR. În momentul de față, în sistemul informatic, pe Submăsura 7.2 – infrastructura rutieră nu există alocări financiare care să permită înscrierea de noi proiecte.

Pentru a reglementa această așa-zisă „problemă” pentru cei care urmează să fie favorizați, s-au instituit ceea ce numesc reprezentanții AFIR „măsuri reparatorii”.

În data de 13.11.2015, s-a publicat o informare de presă pe site-ul AFIR, promovată cu titlul de „veste bună” pe pagina de Facebook a AFIR, prin care se anunță o „actualizare” a valorii disponibile pentru acest tip de proiecte, fără modificarea valorii alocate. Comunicatul de presă este încâlcit și alambicat și te duce cu gândul la alocarea unei sume de bani suplimentare pentru proiectele care, din cauza unor erori ale sistemului informatic, nu au putut fi înscrise. În realitate, se vorbește despre alocarea acelorași sume pentru niște proiecte încă neînscrise, defavorizarea celor care și-au înscris proiectele corect în timpul competiției și favorizarea concurenței neloiale.

În acest context, singura explicație pentru această măsură „reparatorie”, instituită fără a fi făcute publice documente oficiale, este direcționarea banilor europeni înspre entități care, din lipsa capacității de a realiza proiecte finanțabile într-un interval de timp prestabilit sau din obișnuința de a câștiga finanțări în spatele ușilor închise, nu au intrat în competiția lansată inițial.

## Stimați colegi senatori,

Întreb: care sunt repercusiunile acestei măsuri „reparatorii” pentru restul participanților de bună-credință, respectiv pentru cei care și-au înscris proiectele în mod corect?

Pentru aceștia, înseamnă din nou: schimbarea regulilor în timpul jocului, decizii aprobate în spatele unor uși închise, lipsă de transparență, lipsă de profesionalism și, de ce nu?, concurență neloială creată prin încălcarea legii, neexistând publicat în Monitorul Oficial un act legislativ care poate modifica un ordin de ministru.

„Informarea de presă” prin care, practic, AFIR relansează o sesiune de depunere de proiecte oprită prin epuizarea fondurilor alocate este total lipsită de transparență și ridică o mulțime de întrebări. În informarea de presă, AFIR precizează: „S-a impus luarea acestei măsuri reparatorii deoarece, începând cu data de 30.10.2015, ora 17.43, pentru «restul teritoriului», și, începând cu data de 31.10.2015, ora 02.07, pentru «zona montană», nu a mai fost posibilă încărcarea on-line a proiectelor, din cauza lipsei disponibilului în sistemul informatic.”

Ne punem din nou o serie de întrebări și, de ce nu?, întreb pe cei avizați: de ce nu comunică AFIR care este motivul care a dus la „lipsa disponibilului”, având în vedere că sistemul de depunere on-line exact pe acest principiu a fost gândit, ca în momentul în care nu mai există disponibil sesiunea să se oprească? De ce vorbim despre măsuri reparatorii? Ce anume vrem să reparăm? Ce nu a funcționat bine?

Lipsa de transparență apărută odată cu lansarea sesiunilor pentru beneficiari publici, corelată acum cu „măsurile reparatorii” ce se dorește a se lua, ne duce cu gândul la tentative de manipulare frauduloasă a sistemului și, implicit, a fondurilor europene.

## Stimați colegi,

În acest context, fac apel la toți cei interesați de transparență în proiectele europene și de schimbarea modului de alocare a finanțărilor venite din bugetul european

să luăm atitudine pentru a stopa astfel de practici „șmecherești”, care afectează viața comunităților rurale, indiferent de culoarea politică a autorităților care le conduc. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Gestionarea migrației internaționale”.

Migrația este de obicei definită drept deplasarea unei persoane sau a unui grup de persoane de la o unitate geografică la alta, peste o frontieră administrativă sau politică, care dorește să se stabilească permanent sau temporar într-un loc, altul decât locul de origine.

În planul științelor sociale, migrația nu este o simplă deplasare în teritoriu, iar procesul nu este doar unul fizic, doar de schimbare a cadrului natural, ci unul complex.

Mișcările migratorii au implicații profunde în cadrul societăților contemporane, identificându-se trei niveluri asupra cărora migrațiile produc efecte importante: efectele migrației asupra populației de origine, asupra populației de destinație și asupra migranților înșiși.

Libera circulație a persoanelor este consacrată în dreptul național și internațional. Dreptul la libera circulație al cetățenilor români, în țară sau în străinătate, este garantat și de Constituția României (art. 25). Drepturile și libertățile fundamentale ale omului permit dezvoltarea calităților umane, inteligenței, talentului, a exprimării nevoilor spirituale. Aceasta se bazează pe dorința omului de a trăi într-o societate în care demnitatea și bunăstarea fiecărei persoane se bucură de respect și protecție.

Epoca globalizării impune o abordare nouă a problemelor internaționale, în acest sens înscriindu-se și eforturile de creare a unui sistem global destinat noilor amenințări și provocări, principala provocare fiind constituită de terorismul internațional.

Procesul globalizării are nenumărate valori pozitive, analizat din perspectiva rentabilității. El mobilizează și valorifică resursele; asigură o democratizare mărită a consumului și favorizează tratamentul global al crizelor; poate introduce un acces mai facil la cunoaștere, informație și bunăstare.

Globalizarea a accelerat ritmul emigrării, a făcut vizibilă discrepanța dintre țările sărace și cele bogate, a permis oamenilor să călătorească mai mult, în scopuri profesionale, dându-le posibilitatea să-și stabilească domiciliul în alte țări.

În România, după evenimentele din decembrie 1989 se constată apariția unui nou val de emigranți români. Caracteristica principală este extrema diversitate pe vârste și profesii.

Aspectele fenomenului migrațional sunt atât pozitive, cât și negative.

Aspecte pozitive: adaptarea accelerată a forței de muncă românești mediu calificate la rigorile organizatorice și de calitate ale spațiului european comunitar; intrarea în țară a unor sume importante de valută; aprecierea pozitivă a nivelului înalt de calificare al meseriașilor români; tendința de a investi banii economisiți în România (case, terenuri) sau în schimburile economice și comerciale.

Aspecte negative: afectează imaginea țării. Comportamentele antisociale și infracțiunile, raportate la numărul mare de imigranți români, sunt foarte vizibile, cu impact negativ în rândul opiniei publice pe plan local și în țara de reședință. Multe infracțiuni sunt datorate nivelului redus de educație, necunoașterii limbii și prevederilor legislației europene în materie de imigrație, toate acestea afectând grav percepția asupra României în străinătate.

Fenomenul emigrațional a născut de-a lungul timpului numeroase controverse politice, dar și la nivel internațional. Odată cu diversificarea formelor de migrație, instituțiile românești au creat mecanisme specifice pentru gestionarea diferitelor aspecte ale migrației. Este necesară și implicarea elitei comunităților românești, prin sprijinirea obiectivelor strategice de politică externă ale statului român, ca suport al dezvoltării economice.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Să-l promovăm pe Aristide!”.

Vorbim tot mai mult, dintr-o cerință aproape organică, despre cuvenita stare de normalitate, capabilă să repună în drept scara de valori a societății românești. O seamă de oameni politici și personaje ce dețin funcții în stat se tem de o asemenea năzbâtie ideologică, în stare să le pericliteze demnitățile publice. De la jilțul pufos până la ghișeul la care plătitorul de taxe și impozite se prezintă ca la... vorbitor. Demnitatea umană a fost surghiunită dintre apăsările vajnice ale potentaților. Uneori, când jurnaliștii le cer opinii despre societatea în care trăim, acești indivizi se exprimă alambicat, încercând să arunce anatema asupra populației pentru situația în care ne aflăm. Adică, vezi, Doamne, poporul n-ar fi pregătit pentru democrația reală, de tip occidental. Zic analiștii și politologii că acest popor amărât are conducătorii pe care-i merită. Eu cred altceva. Cred că poporul nu deține pârghiile democrației reale, ajungând să fie condus, tocmai din această pricină, de către oameni care nu-l merită. Ε o diferență, nu?!

Pentru o mai limpede argumentare, voi prezenta aici modul în care se luau hotărârile de interes public în comunitatea antică a cetății Micene, din Grecia. În mijlocul cetății fusese amenajată o piață publică, numită Agora. Aici se strângeau oamenii și discutau liber despre cum trebuie rezolvate problemele comune, iar vocea lor era ascultată de către cei care-i conduceau. În centrul cetății se afla Agora, cu un templu pentru rugăciuni, iar nu vreun palat al demnitarilor. Exemplul sănătos al celor din Micene a fost preluat și de alte cetăți, sistemul democratic extinzându-se rapid în toată Grecia. Consecința: s-a creat o economie zdravănă și o armată de temut.

Și încă ceva: a trăit la Atena, cu vreo două milenii și jumătate în urmă, un trezorier al cetății, Aristide, supranumit „cel Drept”. Era prețuit de concetățeni pentru integritatea sa morală desăvârșită. A fost ales arhonte. Era funcția supremă în stat.

La vârsta de 72 de ani, marele om de stat al Atenei, incoruptibilul Aristide cel Drept, care girase finanțele Atenei, a murit sărac. Atât de sărac, încât a trebuit să fie înmormântat pe cheltuiala statului. Tot statul a asigurat dota celor două fiice ale sale atunci când s-au căsătorit. Îl regăsim pe Aristide în vreunul dintre personajele proeminente ale momentului?

„Democrația și libertatea adevărată, mai înainte de toate, cer moralitate”, spunea Ion Heliade-Rădulescu, și avea

dreptate. După datină, s-ar zice că e vorba despre bunul-simț, identificat la părinții, bunicii și străbunii noștri. Bunul-simț este asimilat azi cu naivitatea. Poate să-i arate cineva pe acei conducători ai României moderne capabili să constituie modele de urmat în societatea românească? Ce ar trebui să înțeleagă oamenii din continua gâlceavă și zăpăceală politică? Au guvernanții dorința arzătoare să afle ce vrea poporul? Aș zice că mai degrabă nu, cu excepția campaniilor electorale, o dată la patru ani.

România are un sistem administrativ greoi, care generează birocrație și corupție. Birocrația înăbușă mediul privat. Slujitorii statului s-au transformat în privilegiați și, odată ajunși pe posturi, nu înțeleg să mai servească poporul, ci să-l stăpânească, adoptând o atitudine superioară, sfidătoare față de cei mulți, dar slugarnică în raport cu superiorii. Au lefuri mici, de care se plâng mereu, dar au făcut averi peste noapte. Șpaga este cuvântul de ordine. Fantoma lui Aristide nu l-a bântuit pe niciunul dintre indivizii care chivernisesc bugetul de stat. Vedem, în schimb, stafia statului de drept, care umblă în zdrențe. Marii furnizori de utilități ne taxează după bunul plac, iar statul doarme în bocanci. Învățământul și sănătatea au ajuns instituții marginalizate, prin asta slăbindu-se vâna poporului milenar al acestei țări frumoase și bogate, cu oameni buni, harnici și toleranți. Uneori, păgubos de toleranți.

În cadrul aparatului administrativ obez și politizat au apărut o seamă de cumetrii, de nășării, încât nu se mai știe cine al cui este. Omul de rând pregetă să mai reclame un abuz al statului, anticipând că s-ar agita în zadar. Guvernele emit ordonanțe de urgență doldora de anexe care alterează fondul unor legi importante. Parlamentul însuși seamănă tot mai mult cu o anexă a Guvernului.

„România este o țară pe care, cu cât o cunoști mai bine, cu atât o înțelegi mai puțin”, zicea domnul Jonathan Scheele, fost ambasador al Uniunii Europene în România. Justă apreciere din partea unui străin. Dar noi, indigenii, înțelegem ce se întâmplă, iar ce se întâmplă nu e bine. Anul viitor, în campania electorală, să promovăm efigia morală a lui Aristide! Avem convingerea că există printre noi un om devotat, replică fidelă a prototipului antic. Omul care sfințește locul.

Declarația politică se intitulează „Lupta împotriva corupției”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi, 9 decembrie, este sărbătorită Ziua internațională anticorupție, un eveniment menit să atragă atenția atât asupra importanței combaterii corupției, cât și a prevenirii acesteia. Astfel, comunitatea internațională dorește să promoveze o cultură a colaborării tuturor statelor în lupta împotriva corupției, întrucât efectele acesteia transcend limitele geografice.

Anul trecut, Comisia Europeană a precizat că, în urma actelor de corupție, daunele financiare cumulate ale statelor Uniunii Europene au fost de aproximativ 120 de miliarde de euro. Este recunoscut faptul că problema în cauză se manifestă în interiorul fiecărui stat, sub o formă sau alta, deși țări precum Suedia sau Danemarca reprezintă exemple pozitive în ceea ce privește combaterea corupției.

În cazul României, activitatea anticorupție din ultimii ani nu a trecut neobservată de către partenerii noștri europeni, însă aceștia ne sugerează că politica de prevenire a actelor ilicite necesită îmbunătățiri. În ciuda progreselor făcute, țara noastră încă este percepută printre statele cu cel mai înalt nivel de corupție din Europa. Ca urmare a activității sale, Direcția Națională Anticorupție relevă faptul că București, alături de Bacău, Maramureș, Caraș-Severin și Giurgiu, prezintă cele mai mari rate ale condamnărilor în raport cu populația județelor respective, în perioada 2010–2014 cele cinci numărând 1.394 de persoane condamnate pe motiv de corupție. În schimb, situația arată mai bine în județele Botoșani, Sălaj, Mehedinți și Teleorman, cele patru având în total doar 29 de persoane condamnate.

În urma Conferinței Re>Patriot din data de 1 decembrie, desfășurată la Alba Iulia, a fost prezentat un studiu prin care s-au menționat motivele pentru care cetățenii autohtoni au emigrat afară. Conform lucrării, majoritatea românilor plecați spun că vor să se întoarcă în țară, dar sunt descurajați de nivelul ridicat de corupție. Ceea ce trebuie să înțelegem este că multe probleme, fie administrative, fie economice, sunt strâns legate de acest tip de abuz.

Consider că tematica de anul acesta a Zilei internaționale anticorupție, intitulată „Ruperea lanțului corupției”, dorește să surprindă responsabilitatea fiecărui cetățean de a refuza să ia parte la acest fenomen distructiv. Dacă dorim ca lupta împotriva corupției să aibă sorți de izbândă, este nevoie de o schimbare de atitudine la nivel colectiv, dar, și mai important, să realizăm că prevenirea actelor ilicite reprezintă cea mai bună soluție.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică este intitulată „SRI și DIPI ar trebui trase la răspundere pentru fraudele de la ANRP”.

Cu trei ani și jumătate în urmă, respectiv în data de 1 iunie 2012, în calitate de senator și de vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, am făcut o declarație politică intitulată „Un nou risc de dispariție: Crinuța Dumitrean”. După ce am arătat că vina dispariției fostului șef de cabinet și complice al ex-președintelui ANAF, Sorin Blejnar, aparține unor servicii secrete (SRI, DGIPI) și Parchetului (DNA, DIICOT și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), am semnalat instituțiilor abilitate ale statului, îndeosebi DNA și SRI, că se pregătește o nouă dispariție a unei persoane implicate în afacerile veroase și tenebroase ale PDL. Era vorba de Crinuța Dumitrean, care a deținut funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), din octombrie 2009 până în octombrie 2011, când a demisionat subit în urma scandalului declanșat prin arestarea vicepreședintelui Remus Baciu, mâna sa dreaptă, inculpat și trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, întrucât a pretins și a primit aproape 1.800.000 de lei de la patru persoane îndreptățite la despăgubiri.

În declarație am arătat, în esență, că în timpul mandatului Crinuței Dumitrean la ANRP au fost efectuate plăți preferențiale sau necuvenite de circa două miliarde de euro,

pentru care au fost percepute comisioane între 15 și 82% din valoarea despăgubirilor acordate. Totodată, am arătat că de sute de milioane de euro din această sumă au beneficiat firme de consultanță sau de evaluare apropiate de PDL. Menționez că aceste date mi-au fost furnizate de ofițeri din SRI și din DGIPI, care mi-au spus că au fost întocmite informări în acest sens, dar nu au fost luate în seamă și nu au fost adoptate niciun fel de măsuri. Una dintre surse mi-a vorbit de o valoare a prejudiciului mult mai mare, între 3 și 4 miliarde de euro, dar am apreciat atunci că aceste cifre sunt exagerate, menționând estimarea de două miliarde de euro în declarație. Conform unor informații recente, prejudiciul estimat de instituțiile statului ca fiind cauzat prin retrocedările frauduloase de la ANRP se apropie de patru miliarde de euro, rezultând că valoarea furnizată de sursa menționată n-a fost, până la urmă, exagerată.

În cursul lunii iunie 2012, la Senat a fost constituită o comisie specială de anchetă a activității ANRP pe perioada 2009–2012, la care am fost ales președinte. În perioada următoare, am solicitat SRI și Ministerului Administrației și Internelor (MAI), care deținea propriul serviciu secret, DGIPI, să comunice comisiei toate informațiile de care dispun privind retrocedările frauduloase efectuate la ANRP în perioada sus-menționată și posibile acte de corupție care stau la baza acestora. SRI mi-a transmis un răspuns clasificat, semnat de fostul director George Maior, care conține o singură frază, pe care o desecretizez astăzi pentru opinia publică, respectiv că nu deține informații în sensul solicitat. Nu a dovedit mai multă solicitudine nici MAI, care, sub semnătura fostului ministru Ioan Rus, mi-a răspuns că nici DGIPI, nici alte structuri ale ministerului nu dețin astfel de informații. Am solicitat și DNA să-mi comunice dacă instrumentează dosare care au ca obiect acte de corupție constatate în activitatea ANRP în perioada supusă anchetei, iar fostul procuror-șef Daniel Morar mi-a răspuns lapidar că instituția pe care o conducea instrumentează un singur dosar pe această temă, disjuns din dosarul în care a fost arestat și trimis în judecată fostul vicepreședinte al ANRP, Remus Baciu.

Atunci, am avut sentimentul că activitatea comisiei de anchetă este boicotată de instituțiile statului care aveau obligația să monitorizeze activitatea ANRP și să furnizeze instituțiilor abilitate ale statului, inclusiv Parlamentului, informațiile solicitate. Astăzi, punând cap la cap informațiile primite atunci în cadru informal de la lucrători din serviciile secrete cu informațiile devenite publice din dosarele de corupție instrumentate în ultimul an cu privire la activitatea ANRP, în care s-au dispus arestări și trimiteri în judecată pentru retrocedări frauduloase de sute de milioane de euro, am convingerea fermă că activitatea comisiei de anchetă a fost sabotată. SRI și DGIPI aveau informații despre activitățile nelegale de la ANRP, dar șefii acestor servicii, de conivență cu lideri politici importanți din principalul partid de guvernământ, PDL, nu le-au valorificat potrivit legii. Arestarea, în august 2011, a vicepreședintelui Remus Baciu, mâna dreaptă a Crinuței Dumitrean, a fost rezultatul răfuielii dintre două bande din PDL. Pe de o parte, o bandă alcătuită din vicepreședintele Remus Baciu, președintele Crinuța Dumitrean și deputatul Ioan Oltean, vicepreședinte al PDL, care era susținut de premierul Emil Boc, președintele principalului partid de guvernământ, iar, pe de altă parte, o bandă alcătuită din vicepreședintele Sergiu Diacomatu, secretarul de stat Alina Bica, de la Ministerul Justiției, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, omul de afaceri Dorin Cocoș și soția sa, Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului și vicepreședinte al PDL, care era susținută de președintele Traian Băsescu. Arestarea lui Baciu s-a produs, se pare, ca urmare a intervenției Elenei Udrea la președintele Traian Băsescu, care a transmis SRI informațiile primite de la aceasta, iar acest serviciu secret a sesizat DNA, după monitorizarea proscrisului în cauză. Este un caz evident în care SRI și DNA au acționat la ordin politic, și nu în baza comandamentelor și atribuțiilor legale. Prin arestarea lui Baciu nu s-a urmărit curmarea fenomenului și destrămarea grupului infracțional organizat de la ANRP, ci doar să i se arate pisica Crinuței Dumitrean, pentru a o determina să plece din fruntea acestei instituții.

Zilele trecute, un vicepreședinte al PMP, care a fost apropiat de fostul director al DGIPI, Cristian Lațcău, a dezvăluit că, în perioada în care a condus serviciul secret al MAI, decembrie 2010–aprilie 2012, acesta l-ar fi atenționat pe deputatul PDL Ioan Oltean cu privire la filajele și interceptările ce îl vizau și ar fi dosit anumite înregistrări. Acest Lațcău a fost promovat în funcție de la Zalău, unde era cunoscut drept un polițist corupt și incompetent, de către

fostul ministru de interne Constantin Traian Igaș, cu care se afla în relații apropiate din perioada în care tații lor au fost colegi în miliția comunistă. Cert este că în a doua parte a anului 2011, când o anumită instituție a statului i-a solicitat prim-ministrului Emil Boc să-l elibereze din funcție pe Lațcău, în urma intervențiilor unor politicieni din Ardeal, printre care s- a aflat și Ioan Oltean, șeful Guvernului nu a dat curs acelei solicitări. Lațcău a fost schimbat din funcție de-abia după ce șefia Guvernului a fost preluată de Mihai Răzvan Ungureanu.

Astăzi, șefii de atunci ai SRI și DGIPI (devenită între timp DIPI) ar trebui să răspundă penal pentru favorizarea făptuitorului sau pentru neglijență în serviciu, referitor la fraudele de la ANRP. Ar trebui luați la întrebări și miniștrii de interne și de justiție, procurorul-șef al DNA și procurorul general al României din perioada respectivă. Solicit Direcției Naționale Anticorupție să se sesizeze și să efectueze cercetări în acest sens. Dacă s-ar fi acționat la timp, ar fi fost prevenită această hoție imensă, estimată la patru miliarde de euro. Culmea ironiei este că această hoție s-a petrecut, sub ochii instituțiilor abilitate, exact în perioada în care, la ordinul președintelui Băsescu, Guvernul Boc a tăiat salariile și pensiile românilor.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|840478]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 221/16.XII.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei