Ion Luchian

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ideea în sine, de a crește veniturile în spitale și ale personalului medical, fără discuție, este una corectă, însă modalitatea aceasta mi se pare incorectă.

Ce oferim noi? Pentru un medic, o echipă medicală obosită, după terminarea programului, să-și desfășoare o activitate privată.

Dau, de exemplu, un caz cum ar putea să se întâmple. Eu, ca medic chirurg, fac de gardă, a doua zi rămân în program, la ora 14.00 am terminat programul, iar de la 16.00 la 18.00, eventual, fac o intervenție chirurgicală sau două, care se pot întinde pe trei-patru ore. A doua zi vin din nou în spitalul public și mă întâlnesc... trebuie să consult și, eventual, să operez pacienții care se găsesc acolo, dar care nu apelează la sistemul privat. Mi se pare un risc extraordinar

și pentru pacient, și pentru medic. Posibilitatea de a ajunge în fața malpraxisului este enormă. Pe de o parte.

Pe de altă parte, totuși, nu suntem în spitalele publice ca într-un avion – clasa business și clasa comercială, tragem perdeaua și facem activitate privată în spital.

O să se supere unii dintre colegii mei că am discutat mai mult această lege, dar vreau să vă spun că în forma aceasta nu cred că poate fi admisă și e mai bine să o mai discutăm o dată la comisie.

Din punctul meu de vedere – am spus-o și fostului ministru al sănătății, coleg cu mine, domnul Nicolăescu, i-am spus-o și actualului ministru al sănătății –, important pentru noi, pentru că reprezentăm sistemul public, este să întărim sistemul public, să facem investiții în sistemul public, ca, într-adevăr, să putem face chiar o concurență spitalelor private. Pentru că, în afară de somitățile din clinicile universitare, unde și dotarea spitalelor este de altă factură, vreau să vă spun că 80%, mai mult de 80% din activitatea medicală în țara noastră este făcută de acei mulți anonimi medici primari din orașe, municipii, capitale de județ. Eu cred că trebuie să le dăm o șansă egală la toți. Pe de o parte.

Pe de altă parte, medicii cu notorietate, cei care au o experiență medicală bogată, vor putea, eventual, să aibă astfel de clienți, pe când tineretul, tocmai despre care vorbim noi că pleacă, va fi ținut la periferie, pentru că nimeni nu apelează la un tânăr specialist. Cred că nu este corect să nu acordăm șansă tineretului, medicilor care, după 10, 12, 15 ani, să poată lucra în sistemul public în condiții egale cu cei cu notorietate.

Vă mulțumesc și cred că, dacă o discutăm mai mult, se poate face o lege mai bună, așa cum au spus și colegii mei, că este perfectibilă, dar nu în acest mod.

Ca să fiu corect, Comisia pentru sănătate a produs niște amendamente, iar Ministerul Sănătății, reprezentanții guvernamentali le-au acceptat, ele se găsesc în anexă. Eu cred că încă trebuie modificată.

Mulțumesc.