Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamnelor și domnilor, bună ziua!

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi și să vă anunț că din totalul de 167 de senatori și-au înregistrat participarea 105.

Verificăm imediat și câți au răspuns prezenței. Vă rog să luați loc.

Vă rog să luați loc, stimați colegi.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc, să putem începe ședința Senatului.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, vă rog să-mi permiteți ca, în numele dumneavoastră, să-l felicit și să-i urez „La mulți ani!”, să fie sănătos și iubit domnului senator Mario Ovidiu Oprea, care, astăzi, împlinește 50 de ani.

Mulțumesc pentru călduroasele dumneavoastră aplauze. Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi, care înseamnă: 9.00–13.00, lucrări în comisiile permanente; 13.00–15.00, pauză; 15.00–17.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative.

Există întrebări sau propuneri de modificare? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Vă rog... Colegii, vă rog să luați loc și să votați. 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.

Ordinea de zi pentru astăzi v-a fost distribuită. Ea a fost aprobată de Biroul permanent în ședința de ieri.

Există intervenții legate de ordinea de zi?

Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 8 iunie 2015, a următoarei inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate.

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Iliescu. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege pentru care Guvernul vă solicită aprobarea procedurii de urgență este o transpunere a unei directive europene, respectiv Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014, și are ca scop această directivă de a pune la dispoziția autorităților competente mijloacele necesare pentru a identifica, indisponibiliza, administra și confisca produsele provenite din săvârșirea de infracțiuni. Un instrument extrem de util, care va aduce bani, va recupera mulți bani la bugetul statului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Procedura de urgență a fost aprobată.

Explicația votului.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Evident, nu ne opunem unei proceduri de urgență, dar vreau să atenționez colegii mei de faptul că noi, astăzi, la Comisia pentru drepturile omului, am avut un aviz și, după câte știu eu, raportul a fost deja făcut, deși documentul n-a intrat într-o efectivă dezbatere, într-o efectivă cunoaștere firească a noastră, ca for de reglementare.

Cred eu că, deși legea este importantă, trebuie să facem ceea ce ni se cere, și anume să dezbatem, să cunoaștem și să corectăm, dacă este cazul, nu să spunem fără... în neștiință de cauză un „da” hotărât.

Este vorba, încă o dată spun, în momentul în care votăm aici, raportul este deja făcut, aprobat.

Da. Nu știu... în sfârșit, este posibil. Sper să participăm împreună la dezbaterea în plen, în detaliu, a acestui proiect. Mulțumesc tare mult.

Intrăm în secțiunea a II-a și începem periplul pe legile de astăzi, care sunt suficient de numeroase.

- Punctul 1, Proiectul de lege privind planificarea apărării. Lege cu caracter organic.

- Noi suntem Cameră decizională. Proiectul a fost adoptat

- de Camera Deputaților.

- Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar

- de stat Valeriu Nicuț. Da?

- Domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Valeriu Nicuț** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți ca, în câteva minute, să susțin nevoia adoptării în ședința de astăzi a proiectului legii...

Domnule ministru, câteva minute... este mult. Putem... Asta înseamnă și o oră.

Vă rog, în câteva minute...

Trei minute.

...aveți putere de sinteză și să prezentați senatorilor esența proiectului.

Proiectul de lege urmărește eficientizarea procesului de planificare a apărării concentrat pe dezvoltarea de capabilități în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare a apărării și asigurării coerenței acesteia cu evoluția proceselor de planificare a apărării din NATO și Uniunea Europeană. Acesta vizează:

– extinderea perioadei de planificare la 10 ani, în scopul asigurării concordanței procesului național de planificare a apărării cu cel al NATO;

– asigură stabilitatea cadrului legal pentru implementarea unui mecanism ce facilitează dezvoltarea capabilităților nonmilitare asumate de România în cadrul procesului de planificare a apărării NATO, capabilități ce nu pot fi realizate numai de către Ministerul Apărării Naționale, ci în colaborare cu alte ministere sau agenții guvernamentale;

– eficientizează activitatea directorilor de programe majore prin stabilirea unor obiective și priorități în concordanță cu Directiva de planificare a apărării;

– și, nu în cele din urmă, foarte important, eficientizează procesul de evaluare a planificării apărării prin informarea periodică a Consiliului Suprem de Apărare a Țării referitor la stadiul îndeplinirii obiectivelor stabilite, atât la nivelul Ministerului Apărării Naționale, cât și în cadrul Alianței NordAtlantice, realizându-se astfel și o mai bună informare și implicare a factorului politic în planificarea apărării.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, președintele acesteia, domnul senator Obreja Marius.

Domnule președinte,

În ședința din 3 iunie, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

o structură guvernamentală sau aflată în puterea executivă face această propunere numită „Strategie militară”, nu este aprobată de Guvern, merge în CSAT, care este organ colectiv, deci care nu ia decizii materializate imediat, și, după ce se aprobă în CSAT, după aceea, Guvernul aprobă sau nu.

Nu credeți că circuitul ar trebui să fie un pic invers? Structura aflată în subordinea Ministerului Apărării vine cu această strategie, o supune dezbaterii Guvernului, o aprobă și merge cu ea în CSAT. În măsura în care această propunere de strategie trebuie corectată, trebuie completată, și în CSAT se ia o asemenea decizie, ulterior, Guvernul o modifică. Repet, aceeași procedură este și în cazul Cartei albe.

Este o chestiune de logică și, dacă vreți, de respectare a regulilor între instituții publice; pentru că această lege asta face, stabilește foarte clar atribuțiile, regulile, dacă vreți, comportamentul unei instituții față de cealaltă, inclusiv față de instituția Armatei Române.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere, vă rog. Nu sunt?

Nu sunt.

Domnule ministru, dacă puteți răspunde, vă rog să răspundeți întrebării colegului nostru.

Senatul este Cameră decizională.

Legea este organică.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu președintelui comisiei. La dezbateri generale sunt înscrieri? Nu sunt... Sunt.

Domnule senator Mărinică Dincă, vă rog.

Stimați colegi, vă rog să dați atenție vorbitorului.

În ceea ce privește ierarhia documentelor principale, care sunt stabilite prin Legea de planificare a apărării, față de Legea nr. 473/2004 nu sunt modificări. Această prevedere a existat și înainte. Ele se alimentează. Documentul principal este Strategia națională de apărare a țării, care stă la baza elaborării Cartei albe și Strategiei militare.

Din... procedura deschisă este... nu se supune aprobării Guvernului Strategia militară... decât după ce este avizată de CSAT. Deci ordinea asta este: Strategia militară merge la CSAT, primește avizul, după care se supune aprobării în ședința de guvern.

Aș vrea să-l întreb pe reprezentantul Guvernului... și am să pun o întrebare punctuală, la art. 7 alin. (3)... Este vorba de strategia de planificare, dar aceeași procedură e și pentru Cartea albă.

La alin. (3) se spune așa: „După ce este avizată de CSAT, Strategia militară se supune spre aprobare Guvernului în termen de cel mult 3 luni de la aprobarea Cartei albe a apărării.”

După cum știm, o parte din membrii Guvernului, împreună cu prim-ministrul, sunt membrii ai CSAT-ului. Prim-ministrul este chiar vicepreședinte al CSAT-ului, ca instituții vorbim. Drept urmare, această Strategie militară pleacă de la o structură aflată în subordinea Executivului, care, în principal, din punctul meu de vedere, ar trebui să o aprobe, cel puțin în principiu, și, după aceea, să meargă cu ea în fața CSAT-ului. Pentru că, după cum e scris aici, lucrurile ar suna așa:

Mulțumesc. Vă rog.

Ce a spus domnul secretar de stat... asta scrie în alin. (3). Eu am venit cu o solicitare de explicație logică a acestor lucruri.

Noi vom vota acest proiect de lege, doar că anumiți pași din procedurile prevăzute, care, oricum, vor trebui făcuți, noi ne gândeam că trebuie făcuți într-o altă ierarhie. Dacă Ministerul Apărării, prin reprezentantul Domniei Sale, spune că a existat și în legea anterioară... Poate sunt greșeli, poate putem să corectăm, de aceea am venit cu această discuție. Dacă consideră că nu este cazul, deși este un pic forțat și ilogic, cu materialul clientului lucrăm.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Sper ca reprezentantul ministerului să fi luat act și de propunerea, și de ideea dumneavoastră și, la următoarea... la următorul act normativ de această natură să vină, eventual, și cu alte explicații, dacă ele există.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot... Este lege organică, vot, luni, ora 17.00.

Punctul 2, Propunerea legislativă cu privire la prestarea de servicii și acte medicale la cererea pacientului în spitalele publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României răspunde domnul ministru secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog, domnule ministru, pe scurt, poziția Guvernului.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În contextul finanțării sistemului medical din România și, implicit, al veniturilor nesatisfăcătoare ale cadrelor medicale, Ministerul Sănătății apreciază pozitiv identificarea unor soluții în vederea creșterii veniturilor atât pentru unitățile sanitare publice, cât și pentru personalul medical.

Propunerea legislativă creează, pe de o parte, premisele necesare de creștere a nivelului de asistență, îngrijire și tratament în spitalele publice, iar pe de altă parte contribuie la creșterea veniturilor medicilor și ale personalului medical din aceste unități.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru sănătate, inițiativei legislative i-au fost aduse o serie de amendamente, menite a îmbunătăți și clarifica textul legii, cu care suntem de acord, motiv pentru care susținem promovarea prezentei propuneri legislative în forma propusă de către comisia raportoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, președintele acesteia, domnul senator doctor Luchian.

Vă rog.

E o lege susținută de mulți senatori și deputați.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare prestarea în spitalele publice de servicii medicale în regim privat, la cererea pacientului.

Consiliul Legislativ a analizat și avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Ministerul Sănătății, prin punctul său de vedere, susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil propunerea legislativă, însă Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat negativ inițiativa legislativă.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, domnul Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății, domnul Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România, domnul Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, și domnul Radu Țibichi, director general CNAS.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se găsesc în anexă, însă ele rămân de competența decizională a Camerei Deputaților.

În ședința din 3.06.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise prevăzute în anexă.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu domnului președinte.

Dezbateri generale.

Îl lăsăm pe domnul Luchian la final, că-i inițiator.

Domnule senator Motoc, vă rog să poftiți. Microfonul central.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Și domnul senator Boeriu.

Domnul senator Boeriu, da? E în regulă.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Ați spus că nu sunt inițiatorii. Îmi dați voie să-i citesc?

Eu am întrebat și n-ați ridicat mâna. În rest, n-am o problemă.

Nu, aș vrea să-i citesc, că sunt foarte mulți, câtă frunză, câtă iarbă.

A, nu, nu cred că e cazul.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Tarele unei societăți sunt percepute mai acut prin propriile experiențe, trăite de fiecare dintre noi.

Întâmplarea face – și nu am ieșit aici pentru a vă cere compasiunea – ca, în urmă cu mai puțin de două săptămâni, să-mi pierd tatăl, și asta s-a întâmplat pe un pat de spital, într-un spital oarecare, unul ca oricare altul din România, un spital care se confruntă cu probleme deosebite. Și trebuie să recunoaștem, chiar dacă am adus cu ceva vreme în urmă această problemă a sănătății într-o moțiune simplă în fața dumneavoastră, trebuie să recunoaștem – și trebuie să o recunoașteți cu toții – că sănătatea se află în colaps. Ca să venim cu o asemenea propunere legislativă într-o situație în care serviciile medicale sunt la un nivel extrem de precar în spitalele noastre este ca și cum am cere o tichie de mărgăritar pentru un chel.

Tatăl meu a stat aproape două săptămâni într-un spital în care nu i se puteau asigura serviciile minime, alături de alți pacienți. Trebuiau să vină membri ai familiei, care trebuiau să asigure serviciile minime de îngrijire. Ce fel de sistem de sănătate este acesta în care familiile trebuie să-și aducă de acasă membrii să stea în spital, să suplinească lipsa de personal adecvat? Mi se pare un lucru strigător la cer. Și, atunci când venim cu asemenea servicii medicale, propuneri de servicii medicale de confort private în spitale care se află într-o asemenea situație, cu un serviciu medical destul de precar, cu instrumentar neadecvat, cu un îngrijitor la 35-40 de persoane, despre ce vorbim?! Sunt lucruri la care trebuie să ne gândim, să reflectăm cu foarte multă atenție, pentru că nu se mai poate continua așa! Și o spun ca unul care, din păcate, până acum, nu am intrat în contact direct cu aceste probleme.

Și vă rog, stimați colegi, să avem suficientă răbdare în perioada imediat următoare ca, împreună, reprezentanți ai tuturor partidelor care suntem aici, în Senat și în Camera Deputaților, să venim cu o propunere legislativă care să pună ordine o dată pentru totdeauna în ceea ce se întâmplă în sistemul medical, pentru că țara asta este bolnavă, pentru că oamenii sunt din ce în ce mai bolnavi și lucrurile astea trebuie să le rezolvăm odată și odată, pentru că oamenii așteaptă de la noi astfel de rezolvări, nu astfel de inițiative care vin pe un fond extrem, extrem de precar și își propun lucruri prea mari pentru ceea ce trăim astăzi în sistemul de sănătate românesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Boeriu. Urmează domnul senator Cotescu. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Există în România, bine conturate deja, atât un sistem public de servicii de sănătate, cât și un sistem privat, deci nu cred că ar trebui să amestecăm lucrurile, ci, poate, dimpotrivă, să le delimităm mai clar pe cele două.

Sigur că medicii din sistemul public merită o salarizare mai bună decât cea actuală, dar cred că asta trebuie făcută printr-o lege a salarizării, și nu prin astfel de artificii care pervertesc, de fapt, caracterul public al spitalelor. Sistemul public trebuie întărit, și nu pervertit.

Există la începutul legii o prevedere – cred că la art. 1 sau 2 – că activitatea privată din sistemul public nu poate impieta asupra activității publice, or, art. 12 contrazice acest lucru. Art. 12 este cel mai toxic din toată legea, pentru că spune că servicii medicale private pot fi acordate chiar și în timpul programului. Deci, o dată, se impietează asupra programului de sistem public și, în al doilea rând, adresabilitatea

cetățenilor nu mai este egală în fața serviciilor publice, ceea ce este de neacceptat.

Așadar, cred că, în condițiile actuale, în forma actuală, propunerea, inițiativa nu poate fi sprijinită și eu nu o să o votez, pentru că nu este nici în folosul pacienților și nici în cel al medicilor din sistemul public.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Cotescu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am impresia că acest proiect legislativ nu stimulează inițiativa privată, ci o blochează. În plus, creăm o concurență neloială pentru sistemul privat și se vede în situația în care nu se mai poate dezvolta.

Sigur, multe lucruri sunt neclare în lege, dacă ar fi să aplicăm acest sistem: cele privitoare la timpul de lucru, la obligațiile ce revin prin fișa postului... s-ar putea ca unele să fie refuzate, așa, elegant, în timpul cât lucrează la stat, ca să facă în timpul așa-zis liber o anume activitate.

Părerea mea – și să nu se supere colegii medici – este că această lege a fost făcută la inițiativa unora care au interes să presteze o activitate privată într-o instituție publică.

Nu e în regulă. Nu e în regulă și noi nu vom vota așa ceva.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Stimați colegi,

Chiar dacă Guvernului îi pare o rezolvare, o soluție pentru a mări indirect, adică nu din resurse proprii, veniturile cadrelor medicale, în fond, lucrurile nu stau așa, pentru că noi îi silim pe acești oameni, îi silim pe acești oameni să intre într-un conflict de interese. Pur și simplu, îi obligăm să intre într-un conflict de interese. Gândiți-vă dumneavoastră: ce s-ar întâmpla dacă între conducerea spitalului și cel care prestează activitate din aceasta privată, conform legii, sunt diferende de idei? Ce se întâmplă cu costurile utilităților? Ce se întâmplă cu eventuale chirii care se pot majora sau diminua în funcție de aceste relații?

Eu nu văd aceasta ca o formă de rezolvare a problematicii. Într-adevăr, trebuie mărite salariile, trebuie mărite, dar avem două sisteme care trebuie să lucreze, din punctul de vedere al reglementărilor, separat. Să lucreze mai bine, să aibă sistemul public o finanțare care să-i permită să depășească dificultățile de astăzi, dar în niciun caz nu trebuie amestecate lucrurile. Lucrul amestecat – e o vorbă din bătrâni – nu a ieșit niciodată bine.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Todirașcu, vă rog, microfonul 1. Urmează domnul senator Barbu.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Ca membru al Comisiei pentru sănătate, aș vrea să atrag atenția colegilor că sănătatea, cu adevărat, are nevoie de reformă. Însă, în opinia mea, această lege mimează reforma și, aș spune, creează condițiile pentru un pas înapoi pentru reformarea sănătății, pentru că, în loc să creeze o competiție, ea o mimează și, de fapt, o obstrucționează prin faptul că amestecă piața publică și piața privată.

Aș face o afirmație retorică, grea și care sper să ne permită să ne dăm seama pe ce se bazează afirmațiile mele. Am spus la Comisia pentru sănătate, am pus această întrebare retorică: oare de ce economiștii nu operează pacienți în spitale? Și răspunsul este evident: ar muri foarte mulți pacienți.

Dar oare, atunci când sistemul de sănătate (și banii acestui sistem) este gândit de nespecialiști în finanțe și nespecialiști în sisteme de business, oare asta nu produce morți în sănătate? Ba da, și raportul Comisiei prezidențiale din 2008 confirmă acest lucru.

Sistemul de sănătate are nevoie de o reformă reală, și nu mimată. Nu se poate ca prin această lege să se creeze condiții prin care să se subînchirieze spațiile și baza materială a spitalelor publice, iar cel mai important, să se facă trafic de vad-cerere a serviciilor medicale în mod nelegitim și necompetitiv către cei care ar dori să presteze aceste servicii într-un sistem neconcurențial.

Așa ceva nu poate crea avantaje pentru pacienți, nu poate crea avantaje pentru sistemul de sănătate, nu aduce costuri mai mici, nu aduce o utilizare corectă a bazei de date a sănătății, ci exact invers.

Eu nu voi vota această inițiativă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Barbu, microfonul 2. Urmează domnul senator Pelican.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Nefiind nici cadru medical, nefiind nici cunoscător la nivel de detaliu al sistemului, o să-i rog pe colegii senatori PSD, care doresc Domniile Lor, pentru că se filmează, pentru că avem o stenogramă, să meargă la care dintre cele cinci microfoane doresc Domniile Lor, să mă convingă – cel puțin în ceea ce mă privește și votul meu – că ceea ce propun și susțin Domniile Lor este în favoarea sistemului sanitar și a contribuabilului din România, nu în favoarea unui cerc restrâns și aparent... Mă opresc, nu vreau să-l cataloghez.

Mulțumesc. Domnul senator Pelican. Urmează domnul senator Bodog.

## **Domnul Dumitru Pelican:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cunosc acest domeniu foarte bine, sunt biolog, am făcut practică în toți cei cinci ani de cercetare în spitale, am soție medic și vă spun, stimați colegi, cu toată sinceritatea, deși acest proiect este inițiat de colegii mei din arcul care susține coaliția, deci suntem coaliția de guvernare, este o mare greșeală ceea ce se propune.

Stimați colegi, să nu uităm... Stimați colegi, să nu uităm că marile complicații, marile operații, cele mai fine și cele mai complicate se efectuează în clinicile de stat, atenție! Nu mă poate contrazice nimeni.

Sunt clinici private, le respect, cheltuiesc mulți bani, poate se impune și un control mai riguros la cum se cheltuiesc banii în acele clinici medicale private – și nu intru în amănunte, pentru că primesc sesizări multe, unele chiar la limita legalului –, dar să amestec instituția privată cu cea de stat în cel mai sensibil lucru, sănătatea..., nu ne jucăm.

Vă întreb, stimați colegi care ați avut această idee să inițiați această lege, ce se întâmplă dacă, la cererea clientului... un client cu posibilități, cu bani, cu resurse apelează – legea trece, are dreptul – și se întâmplă o nenorocire? Cine e responsabil de malpraxis, cei care au făcut până atunci sau cei care au venit acum, la cererea acelui pacient? Haideți să întărim sistemele de sănătate, haideți să sterilizăm toate spitalele care au nevoie, pentru că intri în spital pentru o boală și pleci cu alți viruși, haideți să vedem cum se cheltuiesc banii în sistemele de sănătate, că, vă spun ca un cunoscător, se cheltuiesc mulți bani pe apa sâmbetei în sistemele de sănătate, și, de abia după aceea, să încercăm să creăm această problemă de amestec. Ce e aia, într-o unitate publică de sănătate, să vină un serviciu medical privat?! Nu vom întări nimic. Și, nu în ultimul rând, stimați colegi, vom crea frustrări, pe bună dreptate. Sunt oameni care nu-și pot permite un asemenea lux. Da. Este un lux și sunt responsabil de ceea ce afirm. Haideți să ne trezim!

Mă surprinde că o somitate ca domnul profesor Popa poate să fie printre inițiatori. Iertați-mă, domnule profesor, tot respectul meu pentru întreaga carieră, nu vă înțeleg.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnul senator Bodog.

Urmează domnul senator Luchian. S-au mai înscris domnul senator Oprea, domnul senator Dumitrescu și alți colegi... Domnul senator Ovidiu...

Ovidiu! Te-am botezat.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Dincă Mărinică. Domnul doctor Dincă Mărinică.

O să rămânem numai cu acest proiect astăzi, dar asta e. Vă rog, domnule senator Bodog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat la câteva intervenții din categoria „La fotbal și sănătate se pricepe toată lumea” – și la educație –, motiv pentru care m-am simțit oarecum obligat să iau cuvântul.

Această propunere legislativă nu vine să aducă doar bani în plus în buzunarul cadrelor medicale care slujesc pacientul în spitalele publice.

Dacă ați fi citit cu atenție această propunere legislativă înainte de a lua cuvântul aici, în plenul Senatului, ați fi văzut că o parte din veniturile care se fac prin acest sistem, un sistem, de altfel, european și care este practicat în spitale din Franța, în spitale din Germania, ați fi observat, doamnelor și domnilor colegi, că o parte din veniturile astfel încasate intră în visteria spitalului și spitalul poate să le folosească nu numai pentru plata personalului, ci și pentru cheltuielile curente pe care le are.

În același timp, prin acest sistem, se deschide poarta pentru unele servicii care nu sunt prevăzute în pachetul de bază, servicii pe care spitalul poate să le ofere la un preț accesibil tuturor oamenilor, nu numai unei anumite categorii de oameni care își permit servicii în spitalele private.

Așa că am să vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să acordați credit acestei inițiative legislative, care nu a fost perfectă, trebuie să recunoaștem acest lucru, nici în momentul de față probabil că nu este perfectă, însă putem să o perfecționăm sau putem să o îngropăm.

Eu vă invit, domnilor colegi, să o perfecționăm, să-i dăm drumul să treacă, pentru că este o inițiativă legislativă atât în beneficiul sistemului, cât și în beneficiul personalului, întregului personal care își desfășoară activitatea în sistemul public.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Luchian, vă rog.

Urmează domnul senator Oprea, domnul senator Dumitrescu, domnul senator Severin și domnul senator Dincă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ideea în sine, de a crește veniturile în spitale și ale personalului medical, fără discuție, este una corectă, însă modalitatea aceasta mi se pare incorectă.

Ce oferim noi? Pentru un medic, o echipă medicală obosită, după terminarea programului, să-și desfășoare o activitate privată.

Dau, de exemplu, un caz cum ar putea să se întâmple. Eu, ca medic chirurg, fac de gardă, a doua zi rămân în program, la ora 14.00 am terminat programul, iar de la 16.00 la 18.00, eventual, fac o intervenție chirurgicală sau două, care se pot întinde pe trei-patru ore. A doua zi vin din nou în spitalul public și mă întâlnesc... trebuie să consult și, eventual, să operez pacienții care se găsesc acolo, dar care nu apelează la sistemul privat. Mi se pare un risc extraordinar

și pentru pacient, și pentru medic. Posibilitatea de a ajunge în fața malpraxisului este enormă. Pe de o parte.

Pe de altă parte, totuși, nu suntem în spitalele publice ca într-un avion – clasa business și clasa comercială, tragem perdeaua și facem activitate privată în spital.

O să se supere unii dintre colegii mei că am discutat mai mult această lege, dar vreau să vă spun că în forma aceasta nu cred că poate fi admisă și e mai bine să o mai discutăm o dată la comisie.

Din punctul meu de vedere – am spus-o și fostului ministru al sănătății, coleg cu mine, domnul Nicolăescu, i-am spus-o și actualului ministru al sănătății –, important pentru noi, pentru că reprezentăm sistemul public, este să întărim sistemul public, să facem investiții în sistemul public, ca, într-adevăr, să putem face chiar o concurență spitalelor private. Pentru că, în afară de somitățile din clinicile universitare, unde și dotarea spitalelor este de altă factură, vreau să vă spun că 80%, mai mult de 80% din activitatea medicală în țara noastră este făcută de acei mulți anonimi medici primari din orașe, municipii, capitale de județ. Eu cred că trebuie să le dăm o șansă egală la toți. Pe de o parte.

Pe de altă parte, medicii cu notorietate, cei care au o experiență medicală bogată, vor putea, eventual, să aibă astfel de clienți, pe când tineretul, tocmai despre care vorbim noi că pleacă, va fi ținut la periferie, pentru că nimeni nu apelează la un tânăr specialist. Cred că nu este corect să nu acordăm șansă tineretului, medicilor care, după 10, 12, 15 ani, să poată lucra în sistemul public în condiții egale cu cei cu notorietate.

Mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Cred că ați observat numărul de persoane dintr-un anumit partid cu puncte de vedere destul de diferite. Asta înseamnă că este o intenție de a rezolva o mare problemă a sănătății printr-un sistem de management.

Îmi aduc aminte, când am introdus admitere în învățământul superior fără concurs, au început oamenii a țipa că vai de mine, stricăm școala.

Când am trecut la învățământ privat în învățământ public, tragedia a fost și mai mare. Dar vă pot spune că am fost rector în perioada 2000–2008 și am făcut lucrul acesta pentru prima dată în universitate, creând componenta de a aduce de la învățământul privat oameni care voiau cu taxă, dar nu încăpeau acolo. Voiau neapărat la universitatea de stat care avea un brand. Vă întreb, dar nu vreau niciun răspuns: câți medici care, în momentul de față, servesc spitale de stat prestează și alte activități în spitalele private? Și n-o să-mi dați răspunsul, fiindcă nu vă convine.

Dar de ce acești medici... Fiindcă vorbim de utilizarea rațională a resurselor... Sunt aparate de milioane de dolari care se uzează moral și care, dacă nu-s folosite 24 din 24, în pofida posibilităților lor de utilizare, uzura morală le scoate din piață.

Sunt oameni care ar putea să aibă contract de prestări servicii cu un spital public pentru valorificarea acestor resurse tehnice, echipamente foarte, foarte scumpe. Vă pot spune, în zona Spitalului de Oncologie din Iași este o mare tragedie și am apreciat inițiativa ca și spitalele private, prin casele de asigurări, să poată să scurteze cozile de așteptare de luni de zile.

Asta este marea tragedie pe care colegii noștri n-o văd. Și nu vă doresc să aveți parte de o coadă de așteptare de ordinul a 3 luni, când medicul vă spune: „În cel puțin 6 săptămâni trebuie să faceți radioterapie și chimioterapie.” Aparatele sunt, oamenii nu sunt.

Deci se împerechează un plus de resurse, o intenție bine-venită a unor oameni care ar vrea să accelereze procesul de servire a pacienților, dar condițiile actuale dintr-un spital public nu o permit.

Deci nimeni nu poate să spună că intenția asta este una care ucide un tip de spital și generează creștere într-o altă zonă.

Mulțumesc, domnule senator.

Mai putem veni cu amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Dumitrescu. Urmează domnul senator Severin.

Mai sunt domnul senator Dincă, domnul senator Florian Popa și domnul senator Pașcan.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Și alți medici.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ce vreau eu să spun, domnule președinte, ar fi fost de microfonul central, dar... asta e.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Câtă modestie!

Îmi pare foarte rău, nu v-am indicat un microfon, așa că puteați, mai ales în calitatea dumneavoastră...

Vă mulțumesc, dar eu...

...de vicepreședinte al Senatului, să poftiți la microfonul central.

Eu v-am văzut cum vă uitați la mine, așa că nu... nu am îndrăznit.

Doamnelor și domnilor colegi,

Acum o să spuneți iarăși că vorbesc eu din cărți și din amintiri. Vorbim și din astea, că e bună și memoria.

Îmi aduc aminte că, prin ’93-’94, au venit cei de la putere, de atunci – eu eram opoziționer pe vremea aia –, cu o lege – Legea notarilor publici. Și această lege era un pic de lege _avant la lettre_ și a existat... Prima reacție a opoziției a fost să dea cu legea de pământ, deși... în sfârșit. Întâmplarea a făcut că m-am raliat la acel proiect în ideea că era printre primele legi cu caracter liberal și societatea avea nevoie.

Vreau să vă spun un lucru, că acea lege, care părea atunci că era desuetă... nu desuetă, cuvântul nu e corect, că este _avant la lettre_ , adică înaintea momentului, este o lege care funcționează și azi și profesia liberală organizată înaintea... este una din profesiile cele mai bine organizate.

Aceeași intensitate de transformare și de reformă are și acest proiect legislativ. Eu, ca membru al majorității guvernamentale, regret că la acest proiect legislativ nu este ministrul. Atât de important îl consider a fi în planul mutațiilor pe care le poate realiza pozitiv acest proiect legislativ pe multiple planuri. Au fost prezentate, n-are rost să insist.

Avem o problemă în sistem. Pleacă medicii. Pleacă și medicii mai puțin pregătiți, și vârfurile. Este o posibilitate ca actul medical să câștige. Să câștige, în primul rând, în profesie, pentru că... Eu am discutat, și fiecare a discutat, la un moment dat, cu un doctor de înalt nivel – da? – care își pune problema, un chirurg de nivel chiar european și mondial, că el câștigă o mie de euro pe lună. Sigur, restul, dacă mai câștigă, e cu o doză mare de risc, mai ales în condițiile actuale. Deci este o modalitate prin care se poate crea acea supapă în sistem care să asigure performanța și să asigure și onorabilitatea, să asigure și corectitudinea și, cu timpul, se vor așeza, probabil, și valorile.

Am auzit, l-am auzit și pe ministru la televizor, am auzit și mulți dintre colegii mei care sunt specialiști în domeniu, că legea are anumite poticnișuri, că are anumite dificultăți. Mai binele e dușmanul binelui. E atât de important fenomenul care se produce, încât legea, dacă va trece și sistemul se va roda în această conformație, va da performanță. De ce? Pentru că în Franța și în Germania s-a întâmplat exact același lucru. Spitalele private niciodată nu vor putea să investească, exceptând țările foarte, foarte bogate, ca să aducă specialitățile de mare nivel, mai ales chirurgiile și așa mai departe, cu aparatura, care este uriaș de importantă și de costisitoare, să facă acest lucru. Tot în spitalele de stat se va face. Așa se întâmplă și în străinătate. Deci este un model care a funcționat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Georgică Severin, stimați colegi, vă aduc la cunoștință că avem musafiri grupul de naiști din Gorj – ambasadorii culturii românești. Sunt cei care participă la spectacolele André Rieu – Gheorghe Zamfir.

Vă rog să-i aplaudați.

Le mulțumim că sunt prezenți. Le urăm succes și pe planul școlii, și pe planul carierei, poate, la unii, profesionale, în domeniu. Naistul Gheorghe Zamfir este sigur un exemplu și pentru ei.

Continuăm lucrările.

Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

În primul rând, vreau să-i felicit pe tinerii naiști, i-am urmărit și, într-adevăr, participarea lor la spectacolul lui André Rieu dă o culoare deosebită și arată că există viitor în toate domeniile, inclusiv aici, în zona naiului, unde noi avem o tradiție. Și le mulțumesc.

Legat de subiectul în discuție, nu voi da numele, dar, fără să fiu specialist, încerc și eu să-l conving pe acel coleg care vrea să fie convins... Ce încercăm noi să facem prin această lege este să dăm o șansă. Despre ce vorbim, de fapt? Să fim

foarte onești. Dacă am dubla lefurile la medici și la specialiști, suma oricum ar fi foarte mică față de cât pot câștiga ei.

Sâmbăta trecută, alaltăieri, acum câteva zile, am avut o întâlnire cu o promoție la care am fost profesor acum 30 de ani. Cred că erau șapte sau opt medici care lucrau toți fie în Franța, fie în Marea Britanie, Statele Unite și Germania. Câștigau sume extrem de mari și cu care noi nu putem, în niciun caz, în actualul sistem salarial din România, să ne ducem, nu numai dacă am dubla, dacă am tripla salariile pe care le acordăm acestor specialiști.

Atunci trebuie să creăm – cred și spun clar, este perfectibil, cum au spus mulți colegi mai devreme – un sistem prin care să poată câștiga mai mult, cinstit și onest.

Din textul de lege am înțeles un lucru care mi se pare extrem de onest. Poți folosi... să faci, să spunem, două operații în privat, dacă ai făcut două operații în public. Deci asta va stimula în același timp și serviciul public, dar îl va face pe medic să aibă tendința să lucreze și în privat.

Spunea un coleg, pe care-l respect foarte mult, că medicii vor fi obosiți și nu vor putea presta aceste servicii după-amiaza, să spunem. Dar nimeni nu-i obligă să le facă, dacă nu se simt în stare. Este o problemă voluntară și de voință.

Avem în București, avem în reședințele de județ, avem în câteva clinici, avem clinici private, recunosc, unde tot aceiași medici care sunt în spitale dimineața prestează după-amiaza sau când au timp liber. Dar, în același timp, avem numeroase orașe din țară unde medici de bună calitate n-au posibilitatea de a câștiga în mod legal un venit suplimentar pentru muncă și experiența pe care o au.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Dincă Mărinică.

Nu pot, sunt încă șapte colegi înscriși. Ajungem, probabil, la... este record. Sper ca măcar unii dintre colegi, care urmează să ia cuvântul, se vor gândi și la o prezentare sintetică a poziției pe care o au.

Mulțumesc.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule secretar de stat,

Poate auziți cu cealaltă ureche, cu care nu vorbiți la telefon. Vă comunic că, în ultimele două săptămâni, la Spitalul Regional de Urgență Craiova patru oameni au fost infestați cu un virus la Clinica de Urologie și doi dintre ei sunt deja decedați. Ceilalți doi cred că nu mai au mai mult de două, trei zile.

Sunt convins că o să cercetați acest subiect și că o să ne lămuriți.

Cu privire la proiectul legislativ, în esență, sună așa: la pacient la capătul patului stă doctorul sau asistenta cu chitanțierul.

În momentul de față, sistemul public de sănătate este finanțat prin Ministerul Sănătății, prin Casa de Asigurări de Sănătate și, eventual, prin autoritățile publice locale sau județene.

Nu face nimic Ministerul Sănătății să împartă lucrurile între public și privat, din punctul de vedere al finanțării. Peste tot în țările civilizate, care s-au invocat aici că au la un spital de stat și parte privată, există posibilitatea cetățenilor să aibă asigurări facultative pe lângă asigurarea de sănătate clasică pe care o au. În acest sistem nu. Fac tot felul de inginerii firmele de asigurări și-ți fac o asigurare de viață la care în mod obligatoriu îți fac și o asigurare de sănătate, ca să se asigure că nu îți plătesc vreo daună.

Dacă vreți și simțiți nevoia să faceți bine sistemului de sănătate, împărțiți lucrurile în două, între sistemul public și sistemul privat. Arătați până unde pot să meargă medicii în sistemul privat și până unde pot să meargă în sistemul public.

Constatăm că în aceeași zi același pacient, pentru aceeași problemă medicală, este controlat o dată în sistemul public și, seara, la cabinetul medical de același medic. Decontări se fac de două ori.

În momentul de față vreți să fie o parte din infrastructura unui spital public cu reguli private. Este în regulă. Dar ce oferiți pentru privat? Trebuie să aveți un bloc operator ca la privat, trebuie să aveți camere ca la privat, trebuie să aveți instrumentar ca la privat. Nu-l faceți de a doua zi.

Știu, în momentul de față deja există modernizate, chiar de medici, anumite secții sau anumite părți din secții, așteptând această lege pentru a da eficiență investițiilor lor.

În permanență aud următorul lucru: rezolvăm la Cameră. Dacă unii dintre noi se simt ineficienți sau incompetenți, este treaba lor.

Noi, aici, ceea ce votăm ne asumăm. Nu ne asumăm ceea ce o să se voteze la Cameră. Acesta este primul pas să spuneți: „Eu votez indiferent ce se întâmplă”, adică legat la ochi. E treaba dumneavoastră.

Dacă vreți să avem un sistem sanitar de stat corect, eficient și să trateze în regulă pacienții, atunci managementul, de la Ministerul Sănătății până la ultimul manager de spital, trebuie să aibă alte coordonate.

Eu vorbeam, la un moment dat, de puterea de sinteză.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cred că n-am vorbit mai mult de cinci minute și-i rog pe cei din stânga, de la socialiști, să-și asume votul, pentru că o să cerem listă, iar atunci când oamenii se vor întreba

la spital: „Dar eu am plătit asigurare, de ce mi se cer bani?” să spunem că cei de la socialiști le-au cerut acest lucru prin vot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu n-am înțeles până acum – de doisprezece ani – că cererea de listă este pe post de sperietoare.

La dumneavoastră, probabil, așa se poartă, la noi nu se poartă așa.

Domnule senator Florian Popa, vă rog.

Microfonul 3, stimați colegi.

## **Domnul Florian Popa:**

Deși m-au rugat colegii să vorbesc de la microfonul central, nu vreau să-i ocup locul domnului Dincă, care, totdeauna, preferă catedra aceasta din față.

Stimați colegi, sunt de șase-șapte ani membru în Parlamentul României și-n Cameră, și, acum, la Senat.

Și recunosc, dacă poate domnul Dincă să...

Iertați-mă, îl rog pe domnul Dincă...

Stimați colegi, dacă aveți o discuție chiar în contradictoriu, vă rog s-o purtați pe hol.

## **Domnul Florian Popa:**

Și de foarte puține ori mi-a fost dat să aud, ca astăzi, numai păreri corect exprimate de toată lumea. Colegii liberali au vorbit foarte corect. Colegii din stânga mea au vorbit, de asemenea, corect. Deci toată lumea a vorbit corect. Nu s-a expus nimic greșit în toate luările de poziții pe care le-am auzit cu prilejul acestei inițiative.

Vreau să vă mărturisesc ceva: la textul acestei inițiative am lucrat luni, acum două zile, pentru o reașezare a lui, pentru că și mie, ca și unora dintre colegi, mi s-a părut un text hibrid, care nu clarifică anumite lucruri.

Vreau să revin la o idee pe care domnul profesor Oprea a spus-o aici: acest melanj public-privat nu există de acum, nu-l inventăm noi acum. Să fim serioși, el există în fapt atât în învățământ, cât și în sănătate.

Am doi colegi, aici de față, care mi-au pomenit... unul numele și unul numai întâmplător a spus ceva... care au și beneficiat de el. El există, domnilor, într-un mod în care, mă rog, din ’90 încoace, pe lângă o lege formulată clar, el există în spitalul public.

Îl felicit pe domnul profesor Oprea pentru o concretizare a unei idei. Cât timp? Cât timp – vă întreb pe dumneavoastră, care... eu cred că dumneavoastră sunteți de acord cu legea, adică cu inițiativa, nu cu legea neapărat, eu sunt convins de asta. Fiind liberal, nu cred că vă puteți dezice puțin de la o încercare de creștere a calității într-un sistem și așa, astăzi, într-o situație foarte proastă.

Domnul profesor Oprea spunea că niciodată nu va putea un spital privat să beneficieze de condițiile pe care un spital public le poate dobândi și cred că știe ce spune. Atunci când am primit, ca rector, studenți la Universitatea de Medicină din București cu plată, deci într-un sistem, hai să spunem privat, să știți că n-am greșit. Pentru că foarte repede un Guvern, la vremea aceea PD, cu un ministru al educației, a dat o lege foarte interesantă, care ne-a ghidat în activitatea de conducere. Dacă cel intrat cu taxă dobândea rezultate, în anul următor, deasupra celui intrat fără taxă în anul întâi, automat trecea în grupul celor care puteau face învățământ fără taxă.

De fapt, ce vreau să vă comunic? Vreau să vă comunic că noi am lucrat la un text care, probabil, va merge în Cameră, dacă noi vom da drumul acestei inițiative, care este mult mai clar concepută decât ce scrie astăzi în prezentarea din ordinea de zi. Această inițiativă, așa cum este acum, nu are titlu și eu m-am opus în comisie să mergem pe un asemenea drum.

Poftiți? Iertați-mă, nu știu exact cum se numește, dar nici nu mă ascultă, așa că... cred că-i spun degeaba numele.

Eu voi vota pentru această inițiativă. Voi vota pentru, că știu că textul de acum, din momentul în care îl discutăm, este diferit de cel prezentat inițial de domnul Bănicioiu, care e inițiatorul acestei inițiative, cu credința sinceră că el va contribui la o mai bună practică medicală, la o mai bună condiție a cetățeanului în spitalul public, nu atât pentru creșterea nesperată – zic eu – a veniturilor doctorilor care ar lucra în acel compartiment. Este un pas înainte.

Eu cred că și liberalii îl acceptă, îl doresc – pasul înainte –, că asta-i viața, și este un pas care va începe să fie mai bun cu această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îi dau cuvântul domnului senator Pașcan. Microfonul 1, vă rog.

Domnule președinte de ședință, mulțumesc. Stimați colegi,

Eu cred că un astfel de proiect legislativ trebuie să pornească de la premisa situației pacientului, și nu doar de la problemele de salarizare a medicului.

Vin dintr-un centru medical universitar și vreau să vorbim despre România reală.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Și astăzi șefii de secție acceptă sau nu internările în secțiile pe care le reprezintă, întrebând cine este pacientul, de unde vine și al cui e.

Deci trebuie să pornim de la situația reală, pentru că cei care și acum sunt mai potenți din punct de vedere economic au întâietate, au prioritate, iar ceilalți nu.

Am mediat conflicte pe această temă, ca prefect, și vă spun în cunoștință de cauză: câtă vreme noi creăm și această posibilitate discriminatorie pentru pacienți și, în special, pentru oamenii necăjiți, de a-i judeca anticipat, fie că semnează sau nu un contract tripartit, nu facem altceva decât să-l punem în dificultate pe pacientul care avea de suferit din punctul de vedere al serviciilor medicale, cel necăjit și până acum. Acest lucru este inacceptabil.

Eu cred că trebuie gândită o reformă profundă a sistemului, câtă vreme astăzi, în acest sistem, medicii în sistemul de stat se manifestă exact ca în sistem privat. Doar că nu au legitimată acea cotizație care se încearcă acum, prin lege, să se impună.

Este un proiect eronat și nu-l putem susține. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor, stimați colegi, din cei 17 care au luat cuvântul.

Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

Comparația cu notariatele e depășită, nu e în regulă. Noi nu mai avem acum niciun notariat de stat. Vreți să nu mai avem niciun spital de stat?

2. Pacientul nu se duce la spital să-și autentifice boala. Se duce să și-o trateze.

Pentru 30 de secunde, domnul senator Popa. Vă rog, ca să putem pune la vot legea.

Pe o chestiune extrem de importantă. În sistem intră un pacient. Unii – sau mai mulți –, unii dintre ei pot să rămână în sistemul de stat, alții vor putea accede și la nivelul unor operații sau al unor tratamente, sau, mă rog, din zona de recreere și alte cine știe ce investiții private.

Nu toți vor putea să acceadă într-această zonă. Și, atunci, avem de-a face cu discriminare, o chestiune de discriminare pe potența financiară, materială a clientului sau a pacientului. Și asta înseamnă o încălcare a unei garanții constituționale.

Deci, din punctul meu de vedere, în zona aceasta de discriminare se atinge Constituția României.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Stimați colegi,

Raportul comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să votați, stimați colegi.

54 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 5 abțineri. Raportul a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră și inițiativa legislativă, propunerea legislativă, pardon!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Listă pentru liderii de grup.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Listă, da? Listă, vă rog.

Vă rog, 30 de secunde pentru explicarea votului. Dar să fie 30 de secunde. Avem o oră și douăzeci de când am... 18 luări de cuvânt.

Vă rog.

Mă bucur că n-aveți și cronometru de 30 de secunde.

O să fiți bucuros mereu, domnule profesor.

## Mulțumesc.

Vreau să spun de ce colegii, în grup, au votat 1, 2, adică au fost împotriva proiectului: fiindcă am observat că astăzi, la solicitarea noastră de a mai cere o prelungire la comisie pentru o săptămână, cum a spus chiar și colegul nostru Florian Popa, încă mai erau câteva lucruri care erau

interpretabile și ar mai fi putut fi rezolvate în săptămâna cu pricina... Dar refuzul categoric sub pretextul: noi avem votul, nu cereți... m-a determinat să vin cu votul, așa cum l-am stabilit la grup.

## Mulțumesc.

Îmi pare foarte rău. Eu..., dacă un lider al grupului parlamentar, indiferent care grup, nu a cerut acest lucru, nu am avut cum să-l supun.

Proiectul de lege..., punctul 3, Legea privind parteneriatul public-privat. Reexaminare.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Alexandru Năstase, da?

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Năstase** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Departamentul susține forma actuală aflată în dezbatere în plenul Senatului.

Câteva scurte precizări. Prin Decizia nr. 390/2014, Curtea Constituțională a admis în parte obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 38 alin. (1) din Legea PPP sunt neconstituționale, în principal din cauza faptului că nu sunt suficient de clare.

Curtea Constituțională critică totodată absența unei definiții a noțiunii de „motive excepționale”.

Referitor la includerea în lege a acestei definiții a „motivelor excepționale”, se observă că atât în lucrările de specialitate, cât și în ghidurile de bune practici se subliniază imposibilitatea definirii exhaustive a respectivelor motive, cu menționarea faptului că astfel de mecanisme trebuie detaliate în contractul de parteneriat public-privat în funcție de circumstanțele concrete ale obiectului contractului.

Există un ghid legislativ publicat de Națiunile Unite și destinat statelor care intenționează să redacteze legi în domeniul realizării de proiecte publice de infrastructură cu finanțare privată și acest ghid consacră regula detalierii aspectelor legate de modificarea și denunțarea unilaterală a contractului pentru motive de interes public în cuprinsul contractului și subliniază necesitatea includerii acestor drepturi și a condițiilor de exercitare a acestora în documentația de atribuire.

Ghidul conține, de asemenea, exemple de motive de interes public, care sunt specificate în alin. (2), care a fost inclus în textul de lege modificat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici.

Poziția comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia juridică, pe parcursul mai multor ședințe, a analizat legea trimisă la promulgare și, bineînțeles, Decizia Curții Constituționale nr. 390/2014, în prezența domnului secretar de stat Alexandru Năstase.

Astfel, comisia a hotărât să adopte, în urma analizării, un raport de admitere asupra legii adoptate de Parlament în data de 11 iunie 2014, cu un amendament, care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte,

Eu am luat cuvântul și când a fost discuția prima oară și am spus că este neconstituțională. Este scris acolo, la procesul-verbal. Din păcate, a trebuit să fie admisă excepția aceasta: să hotărască Curtea Constituțională ca să avem noi ocazia să rediscutăm legea.

Am spus și atunci, și acum, o repet și acum, că lucru... Sigur că peste tot există parteneriate public-privat. Și la noi a existat o lege a parteneriatului public-privat, dar avea o chestiune care, într-adevăr, bloca, într-un fel, direct orice fel de abuz, în sensul că partenerul privat venea cu finanțarea, iar statul venea – în niciun caz cu sume de bani –, venea cu bunurile și cu serviciile, și cu posibilitățile pe care statul le are în domeniul economic.

În momentul în care s-a introdus și această variantă: noua lege, care este cunoscută ca fiind „Legea Șova”, și anume ca și statul să vină cu sursele sale de finanțare, în acel moment s-a deschis, într-adevăr, o portiță în a jongla, ca să nu folosesc alte cuvinte, cu banii din proveniență publică.

Eu cred că lucrul ăsta este o greșeală și România nu este pregătită pentru a face parteneriate public-private cu banii statului.

Eu cred că trebuia păstrată acea regulă.

Eu cred că formula aceasta, să zicem cosmetizată, încă nu rezolvă o chestiune delicată, a achizițiilor, achizițiilor în domeniul acestor parteneriate public-private. Mai sunt ușițe în care să se poată, din cauza acestei legi, comite anumite abuzuri.

Lucrurile nu trebuie – și cum spuneam și la această lege care acum s-a votat –, nu trebuie amestecate. Trebuie să găsim o formulă în care, contractual, să fie precizate foarte bine drepturile fiecărei părți, în așa fel încât ambele să câștige. Nu unul să piardă, adică statul, și celălalt să câștige. Este încă loc de mai bine.

Eu, din punctul meu de vedere, nu cred că legea poate să ajute astăzi în dezvoltarea parteneriatului public-privat.

Știu, n-a funcționat, dar n-a funcționat nu pentru că nu finanța statul cu banii săi proprii, ci pentru că n-am reușit, birocratic, să găsim un sistem de simplificare, de motivare a acestor parteneriate. Că, dacă găseam sistemul, și anume să ușurăm sarcina fiscală în domeniul parteneriatului public-privat, cu siguranță că erau motive suficiente ca parteneri privați să vină cu finanțări în afaceri cu statul. Dar, dacă nu ai încredere în stat, nu finanțezi nimic, și atunci...

Mulțumesc.

...și atunci, evident, avem probleme.

Domnule senator Calcan, vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc mult, domnule președinte, Stimați colegi,

Eu vreau să salut că în sfârșit, în sfârșit, avem pe ordinea de zi – și sper că vom vota cu toții parteneriatul public-privat... spun în sfârșit pentru că mai avem puțin și se fac cinci ani de când am votat pentru prima dată PPP, în octombrie 2010. Din octombrie 2010 am votat o lege, au mai venit vreo două ordonanțe, a mai venit încă o lege și acum o avem din nou și, din păcate, nu avem niciun parteneriat public-privat nicăieri în România. Și-mi aduc aminte că în orice set de alegeri cu toții mergem, și cu primarii, și cu președinții de consilii județene, și spunem că vom face PPP-uri și vom avea sumedenii de proiecte. Numai la mine în Dâmbovița cred că fiecare localitate are câte un proiect de PPP. La consiliul județean sunt vreo trei-patru proiecte mari și importante care așteaptă, de fapt, o lege.

Domnule ministru Alexandru Năstase, aveți o șansă să rămâneți în istorie, dacă treceți legea asta, iar sfatul meu ar fi... dacă reușiți s-o treceți și de Camera Deputaților până în vară, pentru că orice zi în care noi nu avem această lege înseamnă o investiție pe care o pierdem. Că nu este perfectă sunt de acord, că putem s-o perfecționăm sunt de acord, dar haideți s-o avem și haideți să avem un prim parteneriat public-privat. Și încă un sfat, dacă-mi permiteți: trebuie și explicată, pentru că sunt convins, la nivelul administrațiilor, sunt încă foarte mulți care încă nu fac diferența între o lege a concesiunii și o lege a parteneriatului public-privat.

Mulțumesc mult și sper s-o votăm cu toții.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Bumbu, microfonul 3.

Oprea și Vochițoiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această problemă ridică mari semne de întrebare nu numai la noi, ci peste tot în lume. Am avut onoarea, în 2012, să particip la o dezbatere de două zile la Bruxelles pe această temă și a fost încheiată dezbaterea cu punctul de vedere al prim-ministrului Belgiei, care a spus așa – îl parafrazez numai: „DA parteneriatului public-privat, dar cu menționarea expresă, repartizarea echitabilă a beneficiilor, pentru că, altfel, nu reprezintă decât o anticameră în drumul spre pușcărie.”

N-am găsit nicăieri menționat în proiect expres acest lucru și cred că este necesar sau, poate, cineva mă convinge că greșesc.

Dumneavoastră, domnule președinte, știți foarte bine că în Neamț, în Piatra-Neamț, sunt numeroase parteneriate public-private, dar sunt exact cum nu trebuie să fie. Cheltuiala integrală făcută de către public, dată spre administrare unui privat, adică exact, cum se exprimă pitoresc, la țară, popular: „Unul o ține de coarne și altul o mulge.”

Ar trebui să fim foarte atenți și cu această propunere, care este generoasă, dar trebuie să fie clară, limpede și restrictivă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Dar nu dați mai întâi cuvântul...

Nu, nu. Am greșit și eu. Vă invit pe dumneavoastră primul. Fiecare cu slăbiciunile lui în materia asta, așa că...

Vă mulțumesc.

Ce observ? În școala franceză este un studiu făcut vizavi de reacția tinerilor față de cuvântul „privat”. Și cred că ați intuit răspunsul sondajului: 90% urăsc un astfel de cuvânt în limbajul economiei de piață.

Constat că și în România procesul este asemănător.

Dacă țineți minte, atunci când a fost un amendament venit ca efect al unei ordonanțe de urgență privind învățământul privat și confesional, motivația colegilor dintr-o anumită zonă a eșichierului politic se referea la cine-s privații, nicidecum la cine sunt beneficiarii. Ce tragedie se-ntâmplă dacă o grădiniță privată, dacă o școală privată îi aspiră din piață pe cei care nu încap în sistemul de stat? Și la un sistem de o calitate deosebită.

Așa a fost și cu Legea parteneriatului public-privat și îi mulțumesc colegului antevorbitor, care a recunoscut că, pe varianta decât nimic mai bine ceva rău, am avut o Lege a parteneriatului public-privat în care Sorin Fodoreanu și un grup de inițiatori din PDL, pe atunci, și cu ajutorul colegilor din PSD, de atunci și de acum, a trecut. Și, în loc să venim cu un amendament, astăzi invocăm celeritatea pe inexistența unei legi a parteneriatului public-privat.

Deci din 2010 așa este. Din 2010 am blocat tot, fiindcă am venit cu o altă propunere legislativă, cu un alt proiect legislativ al unui coleg. Dar, colegi din întregul Senat al României, țineți minte că aveam cinci inițiative legislative venite din cinci locuri diferite, din cinci partide diferite pe holding. Ați mai auzit ceva? Din Olanda până în Cipru

nu există o lege a holdingului și s-au umplut de bani cei care au trecut o astfel de lege. Și inițiatorii – încă o dată vă spun – sunt chiar în partea dreaptă și în partea stângă a sălii.

Apreciem o astfel de finalizare, cât de cât, fiindcă aveți votul, îl susțineți, dar eu voiam să marchez numai atât că patima asta politică a ținut mult timp economia României pe loc. Ce simplu ar fi fost un amendament sau două și legea să fi mers din 2010 mai departe!

Mulțumesc.

Domnule senator Vochițoiu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut să iau cuvântul doar pentru a-i atrage atenția domnului ministru Năstase Alexandru că suntem cu ochii pe el, așa cum alegătorii sunt cu ochii pe noi, și, într-adevăr, cum spunea un coleg de-al nostru, în fiecare campanie vorbim despre aceste parteneriate public-private.

Domnule ministru,

Avem cadru funcțional la ora asta. Pe SEAP există, inclusiv... dacă vrei, poți să încarci acolo parteneriate. Nu s-a întâmplat nimic. Să nu credeți că... Vom vota oricum. Și eu, și grupul nostru vom vota această lege, pentru că noi trebuie să deblocăm aceste lucruri, dar, să știți, v-ați mișcat foarte, foarte încet. Și sper să aveți înțelepciunea și în același timp dibăcia să-i convingeți și pe partenerii de la Bruxelles și să dați drumul și la investițiile străine, că și pe alea le gestionați tot dumneavoastră.

Aveți o mare responsabilitate față de țara aceasta, să știți. E foarte important ca această lege să funcționeze foarte rapid și să producă efectele necesare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu, microfonul 2.

Dacă un distins senator precum domnul profesor Popa folosește microfoanele din sală, mă raliez. Și astea înnobilează sau noi le înnobilăm.

E mult prea mare numele să conteze microfonul.

Corect, corect. Asta am vrut să marcăm...

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc mult.

Nu vreau decât 20 de secunde, să spun că m-a impresionat plăcut punctul de vedere al senatorului Bumbu, ca să vedeți că este transpartinică valoarea atunci când intervențiile sunt corecte, și, doar pentru stenogramă și pentru colegii de la PSD, sper ca la Camera Deputaților ceea ce a spus senatorul Bumbu să se transforme în amendament, pentru că o lege ca aceasta, fără a include în corpul ei prevederi clare privind cine ține de coarne vaca și cine o mulge, este, într-adevăr, anticamera pușcăriei, așa cum bine a spus domnul senator și sunt întru totul... total cu Domnia Sa.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vă aduc la cunoștință că ne aflăm în faza de reexaminare a legii pentru punerea în acord cu prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 390/2014.

În aceste condiții, raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu un amendament admis.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Supun aprobării dumneavoastră și legea.

Legea privind parteneriatul public-privat a fost adoptată. A fost o zi grea astăzi.

Punctul 4, Propunere legislativă privind modificarea alin. (4) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov–Ghimbav”.

Ordonanța se referă la transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov–Ghimbav”.

Vă rog, doamnă senator.

Deschid dezbaterile.

Sunteți dintre inițiatori?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Două săptămâni. Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră întoarcerea la comisie a acestei propuneri legislative.

70 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere. Propunerea legislativă se reîntoarce pentru două săptămâni la comisie.

Punctul 5, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Dintre inițiatori... nu-i văd prezenți. Din partea Guvernului României, domnul Valentin...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Silistru Doina.

Vă rog. Iertați-mă, nu...

Iertarea e divină.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din partea Grupului parlamentar al PSD solicităm retrimiterea și a acestei propuneri legislative la comisie, având în vedere că suntem și Cameră decizională și vrem să ținem cont și de punctul de vedere al Guvernului, care a sosit mai târziu, dar sunt observații pertinente care ar trebui să se regăsească în propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Ce perioadă?

Vă rog, microfonul central.

Tot pentru două săptămâni.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din partea Grupului parlamentar al PSD solicităm retrimiterea la comisie, având în vedere că raportul, în forma în care a ieșit, nu dă posibilitatea continuării lucrărilor la acest aeroport important Brașov–Ghimbav, din cauza unor necorelări în ceea ce privește prorogarea unor termene de finalizare a lucrărilor.

Mulțumesc.

Pentru ce perioadă?

Dacă nu ne spuneți, nu pot supune la vot.

## **Doamna Doina Silistru:**

Două săptămâni.

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea liderului Grupului parlamentar al PSD.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Inițiatorii nu sunt.

Din partea Ministerului Justiției este prezent secretarul de stat al Ministerului Justiției, domnul ministru Stancu.

Vă rog, pe scurt, poziția ministerului și a Guvernului, firesc, la această propunere legislativă.

Microfonul 9. ## **Domnul Liviu Stancu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Distinse domnule președinte,

## Onorați membri ai Parlamentului,

Guvernul nu susține propunerea legislativă ca urmare a faptului că nu este oportună scăderea vechimii de la 18 la 10 ani pentru ca o persoană să poată ocupa funcția de avocat al poporului sau adjunct al acestuia.

De asemenea, se impune menținerea dispozițiilor privind începerea mandatelor Avocatului Poporului și ale adjuncților acestuia de la date diferite, pentru a asigura continuitatea activității.

Pentru aceste motive, așa cum arătam mai sus, nu se susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Comisia juridică, doamna secretar Doina Federovici. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă și Comisia pentru drepturile omului au acordat un aviz negativ acestei inițiative.

În consecință, în data de 27 mai 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Inițiatorii sunt?

Nu sunt.

Din partea Ministerului Justiției, domnul secretar de stat... Domnule Stancu, vă rog.

Nici această propunerea legislativă nu este susținută de Guvern, pentru următoarele motive:

– este evident că Avocatul Poporului este o instituție care are ca principală funcție deliberarea, analiza și deliberarea în legătură cu oportunitatea de sesizare a Curții Constituționale;

– este neconstituțional a stabili o obligație a Avocatului Poporului de a sesiza, deci de a încălca această obligație de deliberare pe care o are și a sesiza, în mod automat, Curtea Constituțională în legătură cu îndeplinirea... în legătură cu anumite acte normative – sesizare care ar fi fost bazată numai pe îndeplinirea unor condiții în legătură cu numărul de inițiatori –, anumite chestiuni care excedează capacității de deliberare a Avocatului Poporului.

Ca urmare, Guvernul nu susține nici această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici.

În cadrul dezbaterilor din cadrul comisiei, analizând raportul favorabil... avizul favorabil transmis de Comisia pentru drepturile omului, dar și avizul negativ al Comisiei pentru muncă și al Comisiei pentru buget, în urma dezbaterilor, membrii prezenți ai Comisiei juridice au hotărât să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Din partea Guvernului, domnul Stancu, pe scurt.

A! Domnul Iliescu?

Domnul Iliescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului. Una din propunerile majore pe care le propune această inițiativă este revocarea din funcție a adjuncților Avocatului Poporului, pentru care inițiatorii cer ca aceasta să se facă exact ca în cazul Avocatului Poporului.

Facem precizarea că Guvernul nu a întocmit un punct de vedere pe această temă, dar își însușește și consideră extrem de corectă și de pertinentă poziția formulată de Comisia juridică, în sensul că nu este de acord pentru ruperea echilibrului între modul de numire și de revocare a adjuncților Avocatului Poporului, în sensul că atâta timp cât adjuncții sunt numiți prin hotărârea Birourilor permanente reunite nu putem fi de acord ca revocarea să se facă în plenul celor două Camere reunite.

Mulțumesc, domnule ministru.

Suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei.

Comisia. Vă rog, doamnă Federovici.

În data de 28 mai 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt.

Le declar închise.

Lege organică, vot luni, ora 17.00.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea dispozițiilor Legii educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Din partea Ministerului Educației, domnul András Király, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării Științifice. Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunerea legislativă a rămas fără obiectiv, întrucât punerea în acord a prevederilor Legii educației cu decizia Curții Constituționale în ceea ce privește studiul religiei s-a realizat prin prevederile propunerii legislative L 141/2015, adoptată de Camera Deputaților și Senat...

Mulțumesc. Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Andronescu, vă rog, președintele comisiei.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cu aceleași argumente pe care domnul secretar de stat le-a adus, Comisia pentru învățământ vă propune un raport negativ, un vot împotriva acestei inițiative, care nu se mai justifică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Există dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Stimați colegi, a fost o zi mai grea, cred că am bătut astăzi recordul la luări de cuvânt într-un proiect discutat – foarte discutat și foarte disputat –, dar face parte din viața noastră parlamentară.

Vă rog să-mi permiteți să închei. Declar închisă ședința de astăzi...

partea privind Legislativul.

Procedură.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Poftiți?

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Mai urmează niște idei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dar, stați, îmi stabilește altcineva... Își permite cineva să-mi stabilească programul? Eu cred că...

Cred că, domnule senator, sunteți în eroare fundamentală.

Declar ședința închisă. Vot...

Ne vedem mâine, la 10.30, pentru partea legislativă. Celelalte aspecte le vom discuta astăzi și mâine, de la ora 9.00. Mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---|---| ||||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|920|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|60|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|550|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|6.600|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|252|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|600||55| |8.|Colecția Legislația României|4|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|800||75|

N O T Ă : Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

> și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814431]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 111/16.VI.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei