Marioara Nistor

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, îmi cer scuze pentru voce.

Declarația mea politică de astăzi se referă la adoptarea Codului silvic în ședința de ieri.

Stimați colegi,

A trebuit să treacă un număr atât de mare de ani pentru ca defrișările ilegale să fie considerate atentat la siguranța națională?

De ani de zile, în România, se taie milioane de copaci. De ani de zile, pădurile din țară sunt defrișate într-un timp record. De ani de zile, sute de milioane de metri cubi de lemn sunt prelucrate și exportate peste hotare.

În România, defrișarea pădurilor constituie astăzi o problemă majoră. România este pe ultimul loc în Europa la capitolul suprafață împădurită, cu toate că, la începutul secolului al XIX-lea, România era acoperită de păduri în proporție de 80%. În momentul de față, nu se știe cu exactitate nici măcar câtă pădure a fost tăiată, nici câte suprafețe sunt neadministrate și nici cât ar trebui să plantăm, deoarece un inventar al pădurilor nu s-a mai făcut de foarte mulți ani.

Doresc să vă precizez că, în acest ritm, peste câțiva ani, România nu va mai avea păduri, iar noi nu putem aștepta să devenim cu bună știință victime ale calamităților naturale cauzate de defrișarea pădurilor!

Din păcate, fenomenul defrișărilor ilegale a scăpat de mult de sub control în România, munți întregi fiind rași. Pare tot mai evident că exploatarea lemnului a depășit orice logică, orice echilibru necesar, iar statistica ne dovedește acest lucru. Practic, volumul de lemn rotund (copaci tăiați) a crescut din 2002 și până în 2014 cu peste 40%. Fără a lua în calcul defrișările ilegale, furtul de lemn, în doar 12 ani volumul de lemn a înregistrat un avans imens, dacă avem în vedere că anumite esențe de lemn au nevoie chiar de 70 de ani până ajung la maturitatea de exploatare, ceea ce înseamnă că este distrus orice parcurs echilibrat.

România și așa este pe primele locuri în Europa la defrișări de arii verzi și pe ultimele la nivelul de împăduriri. Dacă vom continua defrișările, în câteva zeci de ani, România se va transforma în deșert. Consider că nu vrem un astfel de viitor pentru cetățenii acestei țări, pentru noi sau pentru copiii noștri!

Nu putem să lăsăm interesele personale să primeze!

Consecințele defrișărilor ilegale le resimțim cu toții. În multe comunități acestea au creat efecte dramatice, ce au fost resimțite puternic. Unul dintre exemplele clare sunt inundațiile din ultimii ani. În perioada de criză de după 2008, exploatarea lemnului a atins cifre record în România, iar exportul de masă lemnoasă a crescut fără precedent, adâncind statutul de economie.

Presiunile asupra pădurilor din România cresc în permanență.