Șerban Nicolae

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Îmi pare rău că trebuie să fac câteva precizări și ca să corectez niște erori în legătură cu terminologia folosită în ceea ce privește majoritățile. Jumătate plus unu din numărul total al senatorilor în cazul nostru nu este o majoritate calificată, ci majoritate absolută. Majoritatea calificată presupune indicarea unui raport sau a unui număr precis. De regulă, se folosește fracția cu două treimi, trei sferturi și așa mai departe..., patru cincimi, după caz. În ceea ce privește majoritatea de jumătate plus unu din total prezenți, ea este majoritate simplă. Mai există și majoritatea relativă, care se face prin trimitere la un anumit număr.

S-a spus aici că, într-adevăr – și sunt de acord –, nu există o decizie a Curții Constituționale care să spună că judecătorii Curții Constituționale trebuie aprobați, aleși cu un anumit număr de voturi, dar avem o decizie a Curții Constituționale care spune că hotărârile..., toate hotărârile, inclusiv alegerea judecătorilor la Curtea Constituțională, potrivit Constituției, art. 76 alin. (2), „legile ordinare

și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră”.

Într-adevăr, a existat o situație neplăcută, când, la Camera Deputaților, candidatul, la vremea respectivă, Valer Dorneanu, a fost socotit neales pentru că nu avea jumătate plus unu din numărul total al deputaților, la vremea respectivă, 169, Domnia Sa primind fix 168 de voturi.

S-a reluat procedura, majoritatea s-a mobilizat – era, cred, în anul 2010 – și s-a ales un alt judecător la Curtea Constituțională la vremea respectivă, domnul Dorneanu fiind ales ceva mai târziu. Dar asta era pentru istorie.

Repet, Curtea Constituțională ne-a spus că, în toate situațiile, hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți, în condițiile art. 76 alin. (2).

În ceea ce privește legitimitatea, dacă trei membri sunt numiți odată, doi dintre ei sunt numiți de către Camera Deputaților, respectiv de Senat, unul este numit prin voința unei singure persoane, Președintele României, asta nu îl face mai puțin judecător la Curtea Constituțională, nu-i știrbește în vreun fel autoritatea și nu implică vreun fel de diferență de tratament între judecătorii Curții Constituționale.

De aceea, nu se pune problema că majoritatea cu care o persoană este aleasă în funcția de judecător al Curții Constituționale ar determina legitimitatea sau autoritatea unui asemenea judecător.

Această problemă nu a fost niciodată pusă în discuție, iar propunerea legislativă nu face altceva decât să pună în acord regulamentele noastre, textul legii cu decizia Curții Constituționale, care a spus, repet și cu asta închei: hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți din Camerele respective. Mulțumesc.