Stenogramă plen

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 13 martie 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 108, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Vela Ion Marcel.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită. O aveți.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Programul de lucru pentru această zi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă aveți intervenții vizavi de program?

Dacă nu sunt intervenții, vă

Dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale;

2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din data de 13 noiembrie 2016 – turul II de către elevii și studenții care sunt cetățeni ai Republicii Moldova și care studiază în România;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020;

4. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2016 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parțială a blocului situat în municipiul Bistrița, Str. Arțarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016;

5. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2016 pentru aprobarea plății contribuției financiare voluntare la Fundația „Stichting Europeana” – Olanda;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare și reglementarea altor măsuri fiscalbugetare;

7. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect;

8. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație;

9. Legea pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare;

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. Adoptată de Camera Deputaților.

Inițiatorii?

Este susținută de inițiatori?

Nu avem susținere, nu o supunem la vot. Vă mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind înființarea Comisiei speciale pentru elaborarea unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Stimați colegi, în conformitate cu prevederile art. 77 din Regulamentul Senatului, în ședința de astăzi, 13 martie 2017, Biroul permanent a hotărât înscrierea pe ordinea de zi a plenului Senatului a proiectului de hotărâre privind înființarea acestei comisii speciale.

Comisia va fi alcătuită din membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, conform nominalizărilor înaintate Biroului permanent.

Dau citire proiectului de hotărâre, care s-a afișat și pe pagina de internet a Senatului.

## Avem proiectul de hotărâre?

Hotărâre privind înființarea Comisiei speciale pentru elaborarea unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

## Senatul adoptă prezenta hotărâre.

1. Se înființează Comisia specială pentru elaborarea unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii – imediat! – nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, denumită în continuare _comisie_ .

Dacă mă lăsați s-o citesc. După aceea, cu mare plăcere, vă dau cuvântul.

Componența nominală a comisiei, precum și conducerea acesteia sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Senatorii desemnați ca membri ai comisiei își păstrează și calitatea de membri ai comisiilor permanente ale Senatului.

La art. 3 – comisia prevăzută la art. 1 va elabora, în termen de 90 de zile, un raport care va fi înaintat Biroului permanent al Senatului.

Art. 4. – Ședințele comisiei se vor desfășura în spațiile Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și ale Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia...

Componența nominală: președinte, Gabriela Crețu; vicepreședinte, Barna Tánczos...

## Mulțumesc.

Iustin Talpoș, Eugen Orlando Teodorovici, Allen Coliban, Cătălin Dumitru Toma, Lucian Trufin, Gheorghe Baciu, Costel Șoptică, membri.

Vă rog, pe procedură. Microfonul 1. Microfonul central.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă supun atenției că în Biroul permanent de azi s-a stabilit ca în componența acestei comisii să intre trei comisii permanente: agricultură, afaceri europene și Comisia economică.

Deci rugămintea e să introducem și Comisia economică.

Vă rog, microfonul 7, doamna președinte al Comisiei pentru...

N-am avut nimic împotrivă, am făcut și o invitație, dar președintele Comisiei economice și-a declinat participarea.

Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

Domnule președinte,

Nu este întâmplătoare, în componența acestei comisii, introducerea Comisiei economice, pentru că știți foarte bine că sunt probleme de concurență.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Eu vă fac... Doamna președinte, numai o secundă.

Eu vă fac propunerea să completăm și, dacă aveți propuneri, putem să mărim numărul membrilor comisiei și o putem face direct în plenul Senatului.

## Sunteți de acord?

Atunci așteptăm de la Comisia economică propuneri de membri ai comisiei.

Comisia economică, aveți propuneri vizavi de...?

Domnule senator Zamfir, aveți onoarea. Dar eu știu că dumneavoastră erați propus în această comisie, dar...

Microfonul 2. Vă rog.

Este adevărat, a fost o propunere, numai că tocmai doamna președinte Crețu mi-a spus că comisia este deja – grupul de lucru, de fapt, că n-a fost vorba de o comisie –, este deja într-o procedură avansată, urmând într-un termen foarte scurt să prezinte situația.

Ăsta a fost motivul pentru care, inițial, am renunțat.

Ei! N-ați scăpat!

Vă rog, faceți propuneri.

Dați-ne 10 minute să ne consultăm, să mă consult cu comisia și vă facem propunerea, da?

Și stăm 10 minute? Ce doriți?

Păi nu știu. Poate trecem...

Nu putem să trecem mai departe..., să promitem după, acum, fără să vorbesc cu nimeni... Uite, suntem aici, ne vedeți.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Am înțeles. Atunci, o amânăm și o trecem un pic mai târziu, vizavi de subiectul acesta..., dar ne mișcăm mai greu.

Mulțumesc.

Intrăm pe ordinea de zi cu Proiectul de lege pentru completarea...

Vă rog.

Liderul de grup – PSD.

Vă rog. Microfonul central.

Rămăsese să propun două persoane pentru comisia specială.

E vorba de Vasilică Toma și Silvia Dinică. Silvia Dinică și Vasilică Toma.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dau din nou citire... Revin la...

Vă rog, doamna președinte. Microfonul...

**Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Vă rog să precizați și secretarul...

Cătălin Dumitru Toma.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă cer îngăduința de a aproba o modificare de componență la comisii.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Păi?

**Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Da.

Dau citire Comisiei speciale pentru elaborarea unei propuneri legislative și pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009:

1. Gabriela Crețu, președinte;

Tocmai pentru că avem de făcut propuneri și trebuie votate.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Nu amânăm mai târziu?

Vă rog.

Înainte de a intra în procedura de legiferare, la Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Gheorghe Marin îl înlocuiește pe domnul senator Mihu Ștefan, iar, la Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, domnul senator Mihu Ștefan îl înlocuiește pe domnul senator Gheorghe Marin.

Vă mulțumesc.

Vă rog să supuneți votului.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Comisia... Vizavi de elaborarea asta de la Legea nr. 321, nu? La asta schimbați?

A! Mulțumesc.

Domnule Zamfir, nu plecați.

Vă

Vă mulțumesc.

Microfonul 2, domnul președinte al comisiei, domnul senator Zamfir.

Vă rog.

2. Tánczos Barna..., vicepreședinte.

- Îmi cer scuze, domnule senator.

Domnul Cătălin Dumitru Toma, secretar.

Membri: Iustin Talpoș, Eugen Orlando Teodorovici, Allen Coliban, Lucian Trufin, Gheorghe Baciu, Costel Șoptică, Vasilică Toma, Silvia Dinică.

Aveți alte propuneri vizavi de această componență?

Dacă nu aveți,

Vă mulțumesc.

Intrăm pe ordinea de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Moț.

Sunteți? Luați microfonul, vă rog.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Așa cum este îndeobște știut, România se confruntă în prezent cu grave probleme în sistemul penitenciar, precum supraaglomerarea și condițiile precare de detenție, constatate de-a lungul anilor de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru a evita o hotărâre-pilot în acest domeniu, Ministerul Justiției și-a propus mai multe măsuri, concretizate în proiecte de lege, cum este și prezentul proiect, supus dezbaterii și aprobării dumneavoastră, alături de Legea grațierii, de exemplu, precum și alături de alte măsuri care au fost cuprinse și finanțate prin bugetul din acest an.

Revenim la proiectul de față. Acesta își propune un dublu scop, respectiv acela de a acorda o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă și de a contribui, în același timp, la descongestionarea penitenciarelor.

Prin urmare, toate persoanele private de libertate vor avea în mod automat vocația de a beneficia de liberarea condiționată, dacă îndeplinesc condițiile stabilite prin această lege, respectiv acelea care au fost sau sunt cazate în condiții de supraaglomerare, însemnând un spațiu mai mic sau egal cu 3 metri pătrați/deținut – am zis noi în proiect. Însă această suprafață a fost modificată, ca urmare a adoptării în Comisia juridică a unui amendament care prevede o suprafață de 4 metri pătrați/deținut.

În acest sens, măsura reglementată depășește cadrul unui remediu compensatoriu _stricto sensu_ , înscriindu-se în măsurile generale care vizează îmbunătățirea condițiilor de detenție din penitenciare.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul președinte.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

În mai multe ședințe, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege, care face parte din pachetul anunțat de Guvern în legătură cu măsurile ce trebuie luate sau care ar putea fi luate de România pentru a evita sancțiunea impusă de CEDO privind supraaglomerarea și condițiile necorespunzătoare din penitenciarele din România. Alături de alte proiecte legislative, și această măsură poate avea, prin efectele sale, o serie întreagă de îmbunătățiri în ceea ce privește această situație.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru constituționalitate, libertăți și monitorizare

a executării hotărârilor CEDO a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

În ceea ce privește amendamentele aduse și de care s-a făcut vorbire, în sensul în care ar schimba în vreun fel filozofia inițială a proiectului legislativ, aș spune că este o apreciere exagerată, în sensul în care nu s-au făcut modificări substanțiale decât sub aspectul unor reglementări de detaliu care pot să intre în componența unei hotărâri de Guvern de modificare a hotărârii Guvernului care stabilește regulamentul de aplicare a acestei legi.

După cum se știe, în luna iunie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre-semipilot – așa-numită semipilot –, Iacov Stanciu împotriva României, prin care a reținut ca problemă structurală în domeniu chestiunea supraaglomerării și a condițiilor necorespunzătoare pentru România, cerând să se întreprindă măsuri, fără a impune un termen pentru remedierea problemelor constatate, ceea ce face ca, practic, tergiversarea să ducă oricând la apariția deciziei-pilot, cu consecințe sancționatorii, pecuniare substanțiale.

În ultima ședință de dezbatere din cadrul comisiei, în prezența invitaților reprezentând nu doar inițiatorul, Ministerul Justiției, ci și Consiliul Superior al Magistraturii, Asociația Magistraților din România, Ministerul Public, Uniunea Națională a Barourilor de Avocați din România, comisia a analizat proiectul de lege, avizele și amendamentele primite și a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamentele adoptate, care sunt cuprinse în anexa nr. 1. Au fost o serie întreagă de amendamente respinse și se găsesc în anexa nr. 2.

Mulțumesc domnului președinte. Dezbateri generale. Vă rog, dacă sunt intervenții. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Uniunea „Salvați România” salută acest proiect de lege pentru adoptarea unor măsuri compensatorii către niște deținuți care nu beneficiază de condiții proprii de detenție.

Aș vrea să reamintesc că este un proiect de lege înaintat de Ministerul Justiției sub ministeriatul doamnei Raluca Prună.

Într-adevăr, acest proiect de lege vine pe situația în care CEDO a adoptat o hotărâre-semipilot în care a atras atenția României că nu respectă condițiile de detenție. Această hotărâre-semipilot a fost, într-adevăr, un temei în toată perioada anterioară pentru a se vorbi de grațiere. S-a ajuns chiar până la a se propune grațierea pentru niște persoane care au fost condamnate cu suspendare, deci care nu cred că ar ocupa foarte mult loc în închisori.

Am vrea să semnalăm că acest proiect de lege nu acoperă decât cu totul... parțial situația ridicată la CEDO, în sensul în care există optsprezece criterii pe care detenția unei persoane în Uniunea Europeană ar trebui să le satisfacă, dintre care spațiul vital, una, și proiectul de lege vine doar să compenseze lipsa acestui criteriu sau neîndeplinirea în totalitate a acestui criteriu, și nu a altor criterii, care rămân în continuare neluate în discuție.

De aceea, este probabil că această lege va crea o anumită discriminare între deținuți, pentru că există unii care vor beneficia de lege pentru că..., pe motiv că sunt ținuți într-un spațiu impropriu, într-un spațiu insuficient de mare, dar sunt alți deținuți care vor cumula, probabil, alte criterii pe care CEDO le are în vedere și care nu vor beneficia de o măsură compensatorie.

Suntem, de asemenea, de părere că Guvernul va trebui să soluționeze problema masivă pe care supraaglomerarea din închisori o creează, în primul rând, prin crearea, prin construcția de noi penitenciare și modernizarea celor existente. Acest lucru ne-a fost solicitat în chip expres, României, ca stat, și credem că actualul proiect legislativ nu poate în niciun fel să ocolească această măsură pe care o așteptăm în continuare de la Guvernul României.

De asemenea, vom fi foarte vigilenți la proiectele de grațiere pe care PSD va încerca să le treacă prin Parlament și hotărârea pe care... sau susținerea pe care o arătăm astăzi nu înseamnă în niciun fel că prejudecăm asupra acestor proiecte.

Mulțumesc domnului senator. Alte intervenții.

Vă rog, doamna președinte. Microfonul... 2. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun punctul de vedere pe care Grupul Partidului Național Liberal îl are pe tema acestei legi de executare a pedepselor. Trebuie să știți cu toții că nu-i o soluție miraculoasă ceea ce votăm astăzi. Este o soluție... E o mărgică, dacă-mi permiteți exprimarea. E un pas mic dintr-un mare pachet, pe care, teoretic, Parlamentul României, împreună cu Guvernul României, ar trebui

să-l adopte, să găsească surse de finanțare și să reușească să pună, într-un interval de timp rezonabil, la punct problema penitenciarelor. Eu m-am cam săturat să aud invocată de fiecare dată hotărârea CEDO referitoare la condițiile din penitenciar, amenzile pe care statul român și le poate lua și, în realitate, noi să legiferăm sferturi de măsură.

Astăzi, acest recurs compensatoriu sau, mâine, o eventuală lege a grațierii să știți că nu rezolvă aproape nimic. E o măsură care trebuie gândită, repet, într-un pachet de măsuri. Dacă nu vom discuta de fiecare dată despre construcția celor două penitenciare pe care Guvernul se pare că le ia în calcul, dacă nu vom lua în serios măsura brățărilor electronice pentru care, din păcate, Guvernul nu găsește resursă bugetară, deși domnul Dragnea tot laudă pe la televizor aceste brățări, dacă nu vom ajunge să spunem foarte clar că recursul în compensare nu va rezolva problema igienei din celulele în care stau deținuții și nici nu rezolvă problema reinserției sociale, care este cea mai mare hibă a sistemului penitenciar românesc, atunci înseamnă că nu rezolvăm problema de fond.

Deci rămâne o problemă structurală, însă acest proiect de lege să spunem că face jumătate de pas în față și am speranța că celelalte proiecte care sunt deja în procedură parlamentară vor întâmpina sau vor fi întâmpinate cu aceeași deschidere din partea majorității parlamentare, pentru că eu una, dacă aș fi acum în majoritatea parlamentară, m-aș gândi cum să aduc mai repede pe masa plenului proiectul legat de măsurile alternative pentru condamnarea la închisoare.

Vă mulțumesc și vă asigur că PNL va susține acest proiect de lege.

Mulțumim, doamnă președinte. Alte intervenții?

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Problema supraaglomerării în închisori este o chestiune delicată, prezentă în dezbaterea publică în ultimele săptămâni, ultimele luni, și, evident, aici, Parlamentul trebuie să se decidă, și clasa politică, dacă abordează acest subiect cu responsabilitate.

Există două posibilități: există posibilitatea să ne prefacem că nu știm, nu vedem că avem o problemă, și atunci hotărârile de condamnare la CEDO vor curge pe acest subiect, sau să fim responsabili și să venim cu propuneri de texte și de amendare a textelor propuse și să evităm, să încercăm să evităm aceste hotărâri ale CEDO, să venim în întâmpinarea a ceea ce ne-a spus Avocatul Poporului în raportul său despre condițiile de detenție din România și a ceea ce a spus mai nou un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, care a apărut acum în aceste săptămâni.

Toate acestea ne spun că trebuie să facem ceva.

Din acest punct de vedere, proiectul de lege al Guvernului, ca inițiativă, este de lăudat. Poate fi o măsură corelativă cu alte măsuri, care, evident, trebuie pornite și făcute, și aici e vorba și de grațiere, e vorba și de amenajarea și construcția de noi penitenciare, și de modernizarea celor existente. Grupul nostru parlamentar, al UDMR, a făcut mai multe amendamente, dintre care a fost acceptat unul singur, acela la care deja președintele Comisiei juridice a făcut referire, și doamna secretar de stat, cu modificarea de la 3 la 4 metri pătrați a spațiului considerat necorespunzător pentru fiecare persoană deținută.

Noi credem însă că această dezbatere trebuia să fie mai largă și amendamentele noastre sunt în acest sens. Noi nu înțelegem, de exemplu, de ce pentru toți cei condamnați, cu sancțiuni de la 3 la 13 ani, trebuie să se prevadă în lege executarea pedepsei în regim închis. De ce cineva care a săvârșit o infracțiune fără violență, fără mijloace de violență, nu este un om violent, trebuie închis laolaltă într-un anumit regim cu persoane care sunt violente, poate, prin caracterul lor, și infracțiunea este săvârșită prin violență?

De asemenea, executarea pedepsei pentru cei care au de executat un an de zile sau mai au de executat un an de zile dintr-o pedeapsă mai mare, cu excepția unor infracțiuni săvârșite cu violență: de ce nu se poate executa o formă de executare prin arest la domiciliu?

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Vă rog. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3. Nu?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi fi concis, pentru că ceea ce era important de spus s-a spus.

Eu aș vrea să salut poziția și atitudinea constructivă a opoziției într-un subiect care ne interesează pe toți, ca societate. S-a vorbit foarte mult, în mod justificat, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește România. S-a vorbit mai puțin sau aproape deloc de alte mecanisme și instrumente ale Consiliului Europei, în speță Comitetul European pentru Prevenirea Torturii – CPT –, care are un raport despre România, are vizite efectuate în România și care conține recomandări care coincid cu ceea ce avansează acest proiect de lege.

Categoric, nu se rezolvă problema structurală de sistem, care este de mare amploare, dar este un pas înainte care trebuie făcut și va trebui acompaniat de celelalte măsuri, care au fost evocate și în această discuție, deci votul „pentru” este..., este foarte clar.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu. Microfonul central. Care doriți dumneavoastră. Unde vă e mai ușor. Microfonul 2.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

## Bună ziua, stimați colegi!

Și Grupul PMP va susține acest proiect, însă am dori să comentăm puțin în această dezbatere. Este evident că problematica nu este rezolvată în ceea ce privește această situație. Ce aș dori să vă spun este faptul că termenul de supraaglomerare nu trebuie confundat cu termenul de condiții improprii. Condițiile improprii din penitenciare sunt mult mai multe și riscul ca România să fie condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și să apară anumite consecințe asupra statului român există în continuare.

Vreau să atrag atenția asupra faptului că ar trebui mai întâi să avem o muncă de prevenție, și nu să tratăm efectele, cum tratează această lege. Noi acum tratăm efecte, dar ar trebui să avem acea previziune a ceea ce urmează să se întâmple.

Motiv pentru care să știți că, în principiu, colegii de la UDMR au pus problema corect în ceea ce privește și alte măsuri compensatorii – dacă vreți să le denumim așa –, care ar trebui luate, alături de această măsură pe care o luăm acum, și asta cât se poate de curând, pentru că previzionez faptul că spațiul... simpla chestiune legată de spațiu și reglementarea acestui lucru nu poate fi singura măsură pe care o luăm acum.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Scuze!

Ce voiam să vă spun, fără a avea pretenția de jurist sau că eu cunosc fenomenul foarte bine, dar, ca inginer, mă gândesc la un lucru totuși: în momentul când un om greșește, partea asta este o parte de reeducare, despre care, probabil, ar trebui să discutăm mai mult, că omul ăla merge acolo nu neapărat ca să-l ținem undeva ascuns și el să-și dea seama că a greșit, ci ca să aibă, în principal, partea de reeducare și a doua oară să nu mai greșească pentru ce a greșit.

Noi discutăm și punem pe primul plan condițiile, că ar trebui să le asigurăm condiții mai bune, fără să spunem că, totuși, ar trebui avute în vedere niște condiții de reeducare, de a înțelege, că nu poți să pui un profesor doctor cu un criminal în serie, înțelegând că ei trebuie să împărtășească din experiență și amândoi, în momentul în care ies, înțeleg că nu mai greșesc sau că nu pot să mai greșească acolo unde dânșii sunt.

Cred că este o picătură mică, încă o dată, ca inginer, și cred că măsurile care trebuie adoptate... Trebuie unele mult mai profunde pentru reglarea acestui fenomen, a acestei boli a societății, pentru ca acești oameni să nu mai greșească.

Cred că, din demagogie, poate, câteodată, câteodată, poate, din oportunism, nu spunem tot adevărul, poate din teamă, poate, nu spunem că sunt unele dosare care au fost făcute la comandă și că unii nu vor să piardă acest material prețios de șantaj, poate, și cred că ar trebui mult mai profund – și juriștii ar trebui, și noi, ca Parlament –, să ne aplecăm mult mai mult asupra acestui lucru, tocmai pentru a regla această problemă a societății, o problemă extrem de importantă, care, în ultimele zile, din ceea ce vedem și pe la televizoare, și în media în general... Vedem că există o influență nu tocmai corectă a legii, în aplicarea legii, asupra unor oameni. Vă mulțumesc și sper să fie un început bun de colaborare a tuturor partidelor pentru a încerca chiar să facă un Cod penal și un cod care să aplice aceste coduri penale și Codul de procedură foarte bune.

Vă mulțumesc.

Sunt alte intervenții?

Dacă nu, dau cuvântul... Vă rog. A vorbit domnul Bădulescu.

Domnule președinte al Comisiei juridice, Șerban Nicolae, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Printr-un amendament admis de comisie, formulat de colegii noștri senatori UDMR Tánczos Barna și Császár Zsolt, acest proiect de lege devine Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013, ceea ce adaugă o modificare și la titlu.

Aș vrea să fac însă și câteva precizări legate de activitatea comisiei pe această dezbatere.

Așa cum s-a spus aici, într-adevăr, acest proiect de lege nu are pretenția că a rezolvat singur toate problemele. Dezbaterea este însă foarte bună, pentru că, pe de o parte, arată că nu există o preocupare a unuia sau a altuia – fără să dăm nume – în legătură cu soarta celor condamnați și aflați în executarea unei pedepse privative de libertate, ci este o problemă reală a României, care ține de sancțiuni, pe de o parte, de natură financiară, consistente pentru România, date de CEDO, iar, pe de altă parte, de pericolul pentru societatea românească, care face ca, în lipsa unor măsuri adecvate, penitenciarele să devină școli de infractori, care fac să înrăiască comportamentul celor aflați în detenție și care generează un grad încă mare de recidivă.

Aș vrea să vă fac o precizare legată de cifre, pentru că am spus că am solicitat de la Administrația Națională a Penitenciarelor o serie întreagă de cifre. În urmă cu 15 ani, numărul deținuților aflați în penitenciarele din România în executarea unei pedepse privative de libertate era de 56 de mii, aproximativ. În prezent, mai sunt 28 de mii. Deci fără o lege a grațierii, fără alte măsuri specifice, fără un recurs compensatoriu, fără brățări sau măsuri alternative de executare a pedepsei, ci doar pe ce avem acum ca procedură judiciară în materie de executare a pedepselor, numărul de deținuți aflați în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciarele din România a scăzut la jumătate. Este adevărat că la aceștia se adaugă aproximativ 10.000–11.000 de deținuți condamnați în afara teritoriului României, dar, chiar și așa, numărul este în scădere, ceea ce arată că fenomenul infracțional, ca atare, în România este în diminuare.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnule președinte, dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu..., dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la amendamentele respinse.

Dacă sunt susținute în plen?

Și am amendamentele domnului senator George Dircă. Sunteți...?

Le susțineți?

Nu.

Mulțumesc.

Amendamentele domnului Tánczos și ale domnului Császár.

Le susțineți?

Amendamentele respinse...?

Microfonul 2.

Dacă sunteți amabil, spuneți și pe care le susțineți. Sau pe toate?

Se poate?

Da. Vă rog.

Vrem să susținem două amendamente.

La numărul...?

## **Domnul Császár Károly Zsolt:**

La numărul curent 1 și la numărul curent 5.

Vă rog, dați-i citire, atunci.

## **Domnul Császár Károly Zsolt:**

La numărul curent 1 am propus următorul amendament: art. 1 pct. 2 alin. (1) al art. 95[1] se modifică și va avea următorul cuprins: „În vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată...

se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie și executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spațiu necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate suplimentar 9 zile din pedeapsa aplicată.” Considerăm că cele 3 zile acordate ca măsură compensatorie sunt prea puține în comparație cu condițiile inumane de detenție. Conform proiectului de lege propus de Guvernul României, pe parcursul unui an calendaristic s-ar câștiga 36 de luni..., adică 36 de zile considerate ca fiind executate.

În aceste condiții, o opțiune mult mai benefică pentru deținuți ar fi să se adreseze instanțelor internaționale pentru obținerea sau solicitarea unor despăgubiri.

Astfel, inițiativa legislativă nu și-ar mai atinge scopul, scop care considerăm noi că ar fi decongestionarea aglomerației în penitenciare și evitarea sancțiunilor din partea CEDO.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă supun la vot respectivul amendament enunțat mai înainte de domnul senator.

Vă rog să rămâneți, că mai aveți unul.

La numărul curent 5 am propus următorul amendament: art. 38[1] .

„(1) – În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an, executarea pedepsei se realizează în arest la domiciliu, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență.

Alin. (2) – Prevederile alineatului (1) se aplică și persoanelor condamnate care mai au de executat un an din pedeapsa inițială a închisorii, mai mare de un an.

Alin. (3) – Prevederile art. 221 al Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.”

Considerăm că arestul la domiciliu ca pedeapsă alternativă a executării pedepsei cu închisoarea este utilizat în mai multe țări din Uniunea Europeană. Aș exemplifica aici: Italia, Portugalia, Cehia, Irlanda și Marea Britanie.

Această măsură este propusă, de altfel, și de către Avocatul Poporului în raportul special privind condițiile de detenție din penitenciare. A se vedea aici pagina 361.

Și, totodată, aș menționa că în legislația actuală românească nu se face distincție la stabilirea regimului de detenție între condamnările pentru infracțiunile comise cu violență și condamnările pentru infracțiunile comise fără violență.

Acest amendament vizează această distincție dintre cele două infracțiuni.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Domnule senator George Dircă, am văzut că ați intrat în sală. Doriți să susțineți?

Nu.

Mulțumesc.

Vă

## **Domnul Ioan Deneș**

**:**

Listă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Listă.

Cu 113 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Pentru că e trecut de ora 17.00, putem vota legile organice și vă

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat de la Ministerul Justiției, Sofia Moț.

Vă rog, aveți cuvântul, doamnă. Microfonul...

## **Domnul Ioan Deneș**

**:**

Procedură.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Procedură.

Numai o secundă, doamna ministru. Îmi cer scuze. Vă rog. Vă mișcați greu, domnule...

Mai cu forță.

Din partea Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie. Termen, o săptămână. Mulțumesc.

Doamna președinte, microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Cu tot respectul pentru Grupul PSD, poate ne dă și un motiv pentru care vrea să întoarcem raportul la comisie, căci în comisie au votat cu toții, cei din PSD–ALDE, această inițiativă legislativă. E una relativ simplă, ușor de parcurs, un singur text, o singură frază.

Aș zice să ne spună măcar motivul, dacă tot vrem să folosim această pârghie de întoarcere la comisie.

## Mulțumesc.

Sunteți amabil să satisfaceți curiozitatea doamnei senator?

Vă rog.

Pentru că e o cerere de reexaminare, din respect pentru Administrația Prezidențială, vrem să ținem cont de precizările făcute de aceasta.

Doamna senator, a trecut 8 Martie. Vă rog. Microfonul 2.

La modul cel mai serios, haideți să nu facem mișto de o procedură regulamentară.

Cererea de reexaminare este de câteva luni în Senatul României și, până acum, se pare că n-a stârnit interesul Grupului PSD.

Acum, dacă peste noapte s-a stârnit acest interes și e puternic manifestat, în regulă, cu cererea de reexaminare..., cu cererea de retrimitere la comisie, o săptămână, dar vă rog să fiți serioși când faceți această solicitare, pentru că, repet, inclusiv Grupul parlamentar al PSD poate citi o frază.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Cu siguranță.

Vă

Mulțumesc.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (finanțare adițională pentru Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienți) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 14 aprilie 2016.

Declar deschise dezbaterile generale și avem pe domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, domnul Attila.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul de împrumut în valoare de 48 de milioane de euro va finanța Proiectul de implementare a Directivei nr. 676/91 privind protecția calității apei împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole.

Împrumutul a fost acordat pe o perioadă de 10 ani, cu perioadă de grație de cinci ani.

Susținem forma adoptată de comisie, inclusiv cu amendamente.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice. Vă rog, domnule senator Arcaș.

Comisiei pentru buget. Mulțumesc.

Comisiei pentru buget. Îmi cer scuze.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Sunt intervenții?

Declar deschise dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Vă

Vă

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 și semnat de România la New York la 22 aprilie 2016.

Declar deschise dezbaterile generale.

Participă domnul Eugen Uricec, secretar de stat la Ministerul Mediului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Eugen Constantin Uricec** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la New York la data de 22 aprilie 2016.

Acordul reprezintă o înțelegere internațională care, prin obiectul de reglementare, intră sub incidența prevederii Legii nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supus verificării Parlamentului României.

Guvernul României susține acest proiect de lege.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru mediu.

Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 7 martie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, revizuită.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 89 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnilor lideri de grup, vă supun atenției un subiect. Noi avem o ordine de zi, legi organice și ordinare. Noi am intrat în votul la legi organice.

Ordinea de zi eu v-aș ruga să o schimbăm, dacă sunteți de acord, să votăm organicele, pentru că ordinarele putem să le lucrăm și mâine. Altfel, mâine, legile organice nu le putem vota.

Vă

Atunci încheiem această lege și trecem la organice. Comisia pentru mediu, ați încheiat? Dezbateri.

Vă rog. Vizavi de această lege. Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

USR salută acest proiect de lege pentru aprobarea ratificării Acordului de la Paris, pentru că acest document este un pas major pentru Europa. Este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice, care impune obligații juridice tuturor părților pentru realizarea obiectivului global pe termen lung de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2ºC. Foarte pe scurt, reamintim obligațiile României, din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021–2030. Astfel, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se va face cu 43% până în 2030, raportat la valorile anului 2005, în sectorul energiei și în sectoarele industriale mari, iar pentru sectoare precum transportul, agricultura, construcțiile și gestiunea emisiilor de deșeuri această reducere este de 30%.

Uniunea Salvați România se va implica în elaborarea și adoptarea legislației de implementare a măsurilor prevăzute în Acordul de la Paris și a celor pe care Uniunea Europeană le va lua în conformitate cu obligațiile pe care și le-a asumat prin acest raport.

Ca politică de viitor, USR consideră că protejarea mediului nu reprezintă un lux, ci o oportunitate de dezvoltare sustenabilă pentru România și își asumă să acționeze în acest sens.

Astfel, Uniunea „Salvați România” votează fără rezerve pentru aprobarea ratificării Acordului de la Paris. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota pentru ratificarea acestui acord, însă profit de prezența secretarului de stat de la Ministerul Mediului și aș trage încă de pe acum un semnal de alarmă vizând legislația care trebuie să urmeze acestui acord, fiindcă în anul 2015, când delegația României la Parlamentul European... Am pus întrebări comisarului european Vela privind aceste relocări și înlocuiri de tehnologii poluante. Nu ni s-a dat absolut niciun răspuns țărilor din estul, să spunem, din estul Uniunii Europene, dacă este posibil ca tehnologii poluante din țările dezvoltate să ajungă în țările mai puțin dezvoltate din cadrul Uniunii Europene. Am solicitat încă din anul 2015 întocmirea unui regulament privind relocarea acestor tehnologii poluante. Cred că România va trebui să fie pregătită în viitor să nu ne trezim în România cu tot felul de, să spunem, fabrici și făbricuțe, care, dincolo, în Olanda, în Germania, în Franța, în Italia sunt interzise, iar la noi sunt bine-venite.

Să nu uităm că acel Fond european de mediu, în valoare de câteva sute de miliarde, din câte se știe, va fi gestionat tot de mai marii Uniunii Europene.

Da, noi, Partidul Național Liberal, vom vota pentru ratificarea acestui acord.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule președinte Băsescu. Microfonul central. Avem onoarea.

## Dragi colegi,

În principiu, nu am niciun fel de obiecțiuni la votul în favoarea Acordului de la Paris; știm toți ce greu s-a ajuns la el, au fost vreo 10 ani de negocieri.

Dar v-aș spune altceva legat de poluare.

Păi spunem că vom reduce poluarea, că un antevorbitor tocmai spunea că vrea ca nu cumva să ne vină tehnologii poluante din Vest. Dragii mei, tocmai s-a scos timbrul pe mediu și 600 de mașini second-hand au fost înregistrate în România. Trebuie să ne hotărâm dacă suntem cinstiți cu noi sau nu.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Să nu mai cobor, v-aș da o informație. 58.000 de mașini să știți că s-au reglementat. În mod normal, erau cele care circulau cu număr bulgăresc în România.

Mulțumesc.

Corect.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Vă

Așa cum dumneavoastră ați hotărât, trecem la punctul 7, caracter de lege organică.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 352 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Declar dezbaterile generale deschise.

Procedură.

Vă rog, domnul lider de grup, domnul Șerban Nicolae. La punctul 7.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

La Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru îmbunătățirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene...

Domnule..., domnule...

Îmi cer scuze! La mine apare 5.

Subiectul e bun, momentul e greșit. Vă rog.

Ce anume?

La 5.

Păi la 5, asta voiam să vă spun, punctul 5...

Acum suntem la 7.

Imediat ajungem și la 7, e ordinară, dar aș fi vrut înainte de a intra pe fond...

Păi nu, am votat ordinea de zi. Dumneavoastră ați adoptat-o, intrăm pe ea. Punctul 7.

De acord. Dar aș fi vrut..., aș fi vrut la punctul 5...

Nu suntem la punctul 5. Punctul 5, mâine.

...să solicit retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, ceea ce nu implica niciun fel de problemă legat de 7.

Un lucru extraordinar de bun, dar nu acum, domnule senator.

Bine, domnule președinte, cum doriți dumneavoastră. Continuați.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Nu. Dumneavoastră ați votat ordinea de zi.

Punctul 7. Dau cuvântul inițiatorului. Domnul Sava Andrei Valentin este?

Dau cuvântul reprezentantului... Domnul secretar de stat

în Ministerul Educației Naționale, domnul Király, este?

Vă rog. Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

**Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Ministerul Educației Naționale susține raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele admise, al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna președinte. Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o inițiativă legislativă care creează cadrul pentru ca unitățile de învățământ și instituțiile de învățământ superior să angajeze parteneriate cu agenții economici publici sau privați pentru o mai bună orientare în cariera elevilor și studenților.

Comisia pentru învățământ a analizat și vă propune un raport favorabil și vă invită să votați această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim doamnei președinte, doamnei senator Andronescu.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Vă

Vă

La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 23 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem niciun inițiator, nu?

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Educației Naționale, domnul Király.

Vă rog. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Conform ghidurilor de finanțare, cheltuielile neeligibile, precum și orice cheltuială suplimentară ce va apărea în timpul implementării proiectului se suportă de către beneficiari din surse proprii.

De asemenea, potrivit regulilor de finanțare din Fondul Social European, activitățile care au fost deja finanțate sau care se află în procesul de finanțare din bugetul de stat sau din alte surse sunt considerate neeligibile, iar solicitanții trebuie să dea o declarație scrisă prin care să confirme că au luat cunoștință de faptul că dubla finanțare nu este permisă. Din aceste motive, propunem un vot de respingere.

Mulțumim domnului secretar de stat. Doamna președinte, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Este, într-adevăr, o inițiativă legislativă care încearcă să reglementeze, printr-o normă adecvată, finanțarea dublă: și din fonduri europene, și de la buget. Conform Legii învățământului, practicii elevilor sau studenților... Îi este alocat acestei activități, îi este alocat prin buget 5% din finanțarea de bază.

Ca urmare, cum nu se acceptă finanțarea dublă, Comisia pentru învățământ a luat în analiză, mulțumește și Comisiilor pentru muncă și buget pentru avizele pe care ni le-au trimis și vă propune un raport de respingere a acestei inițiative, pentru că nu face decât să încurce o activitate care, în mod normal, se desfășoară și s-a desfășurat și până acum, fără această reglementare, în condiții foarte bune.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. Domnilor senatori, intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatori dacă avem? Avem inițiatori? Nu avem.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În prezent, echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate, precum și a diplomelor obținute în alte state se realizează în conformitate cu Ordinul Ministerului Educației și Cercetării Științifice nr. 5.268/2015.

Prin acest ordin s-a realizat descentralizarea atribuțiilor Ministerului Educației în ceea ce privește activitatea de echivalare a claselor din învățământul general obligatoriu, care au trecut, practic, la inspectoratele școlare județene și, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) din anexa nr. 1 la metodologia menționată, echivalarea se realizează automat, fără susținerea de măsuri compensatorii.

Din aceste motive, cerem un vot negativ asupra proiectului legislativ.

Mulțumesc domnului senator..., domnului secretar de stat! Doamnă președinte Andronescu, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Este vorba de o inițiativă legislativă despre care comisia a considerat că este o suprareglementare. Este o reglementare deja în Legea învățământului și în legislația subsecventă.

Ca urmare, după ce am analizat în comisie, vă propunem un raport de respingere și mulțumim Comisiilor pentru muncă și Consiliului Legislativ pentru avizele pe care ni le-au transmis.

Așa cum este acum, reglementarea acestui subiect este suficientă pentru a rezolva problemele de echivalare. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă mulțumim, doamnă președinte.

Intervenții? Domnii senatori?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă îl avem în sală.

Dacă nu este, domnul secretar de stat în Ministerul Educației, reprezentant al Guvernului, domnul Király. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Atât Guvernul, cât și ministerul au dat un aviz negativ asupra propunerii legislative având în vedere că structura anului școlar se stabilește anual, prin ordin al ministrului educației, și prevede explicit perioadele de cursuri și perioadele de vacanță, ținând cont de mai multe aspecte.

Referitor la norma cadrelor didactice, aceasta se stabilește în conformitate cu prevederile art. 262 alin. (1) din Legea educației naționale, astfel că activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde mai multe tipuri de activități.

Referitor la completarea art. 28 cu un nou alineat, precizăm faptul că această reglementare este prevăzută deja în art. 10 al Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului nr. 5.115/2014, astfel încât, în perioada vacanțelor școlare, unitățile școlare/grădinițele pot organiza activități educative cu copiii.

Din aceste motive, cerem un vot negativ asupra propunerii legislative.

Mulțumim domnului secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei președinte. Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Este o inițiativă lăudabilă pentru că încearcă să vină în sprijinul părinților în aceea de a organiza programe pe perioada vacanțelor de vară. Această problemă este reglementată în prezent la nivel local, prin intermediul inspectoratelor și școlilor. Nu este necesar, pentru că nu există asemenea solicitări, la nivelul fiecărei unități de învățământ, ci, acolo unde părinții solicită, să existe posibilități să se asigure aceste programe în vacanța de vară.

De aceea, în urma analizei pe care a făcut-o Comisia pentru învățământ și în urma avizelor pe care le-am primit de la Comisia pentru muncă și de la Consiliul Legislativ, vă propunem un raport de respingere. Este absolut nenecesară o asemenea reglementare.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim doamnei președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 11 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă îl avem. Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Justiției, Sofia Moț. Vă rog, aveți cuvântul.

Prezentul proiect legislativ are menirea să pună în acord dispozițiile din Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu deciziile pronunțate chiar de Curtea Constituțională în interpretarea dispozițiilor din Constituție, care a concluzionat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel.

Spune Curtea Constituțională că în cazul adoptării hotărârilor de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională, la care se referă dispozițiile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sunt incidente prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție și, prin urmare, proiectul de lege prevede că fiecare Cameră a Parlamentului numește un judecător prin hotărâre, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, cu respectarea dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Constituție.

De altfel, referirea la dispozițiile art. 76 alin. (2) din Constituție reprezintă amendamentul adus în Comisia juridică față de propunerea inițială, astfel încât să nu lase dubii cu privire la actul ce își găsește aplicabilitate în cazul numirii judecătorilor la Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice. Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă, Senatul fiind Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri care au fost preluate în conținutul proiectului legislativ... care are obiectul arătat de reprezentantul Ministerului Justiției.

Motiv pentru care, în urma dezbaterii pe parcursul mai multor ședințe, membrii prezenți ai comisiei au analizat inițiativa și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu un amendament adoptat, care este cuprins în anexa la prezentul raport.

Așa cum am spus, propunerea legislativă este adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții... Intervenții?!

Domnul senator Băsescu. Microfonul central, vă rog.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Cred că aici este o chestiune de decizie politică, care vizează modul cum se aleg membrii Curții Constituționale. Aș face precizarea că, până acum, membrii Curții Constituționale au fost aleși cu majoritatea calificată.

În momentul de față, se încearcă o alegere a membrilor Curții Constituționale cu majoritate simplă. Niciodată nu a existat vreo decizie care să declare neconstituțională alegerea membrilor Curții Constituționale cu majoritate calificată.

Din acest motiv, cred că facem un lucru inutil, pe de o parte, și, pe de altă parte, slăbim autoritatea aceluia pe care îl trimite Senatul, Camera Deputaților sau președintele la... Senatul și Camera Deputaților la Curtea Constituțională.

Sugestia mea, având în vedere... Uitați-vă în ce momente de răscruce Curtea Constituțională intervine și pune ordine. Lăsați alegerea judecătorilor Curții Constituționale cu majoritate calificată, adică jumătate plus unu din membrii oricăreia din cele două Camere.

Avem nevoie – și anticipez că vom avea tot mai multă nevoie – de o Curte Constituțională extrem de legitimă din punctul de vedere al modului de numire a judecătorilor Curții. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumim. Dacă sunt alte intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Uniunea Salvați România consideră același lucru: că, având în vedere faptul că Curtea Constituțională este entitatea jurisdicțională supremă în această țară, ar trebui să se bucure de aceeași simetrie a legitimărilor prin vot. Adică ar trebui menținut votul calificat, și nu coborâtă ștacheta la votul majorității simple.

Se pot întâmpla situații în care cei prezenți să fie într-un număr care să nu justifice ulterior sau, ulterior, să arunce umbră de îndoială asupra legitimității respectivului judecător. Deci Uniunea Salvați România va vota împotrivă.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Îmi pare rău că trebuie să fac câteva precizări și ca să corectez niște erori în legătură cu terminologia folosită în ceea ce privește majoritățile. Jumătate plus unu din numărul total al senatorilor în cazul nostru nu este o majoritate calificată, ci majoritate absolută. Majoritatea calificată presupune indicarea unui raport sau a unui număr precis. De regulă, se folosește fracția cu două treimi, trei sferturi și așa mai departe..., patru cincimi, după caz. În ceea ce privește majoritatea de jumătate plus unu din total prezenți, ea este majoritate simplă. Mai există și majoritatea relativă, care se face prin trimitere la un anumit număr.

S-a spus aici că, într-adevăr – și sunt de acord –, nu există o decizie a Curții Constituționale care să spună că judecătorii Curții Constituționale trebuie aprobați, aleși cu un anumit număr de voturi, dar avem o decizie a Curții Constituționale care spune că hotărârile..., toate hotărârile, inclusiv alegerea judecătorilor la Curtea Constituțională, potrivit Constituției, art. 76 alin. (2), „legile ordinare

și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră”.

Într-adevăr, a existat o situație neplăcută, când, la Camera Deputaților, candidatul, la vremea respectivă, Valer Dorneanu, a fost socotit neales pentru că nu avea jumătate plus unu din numărul total al deputaților, la vremea respectivă, 169, Domnia Sa primind fix 168 de voturi.

S-a reluat procedura, majoritatea s-a mobilizat – era, cred, în anul 2010 – și s-a ales un alt judecător la Curtea Constituțională la vremea respectivă, domnul Dorneanu fiind ales ceva mai târziu. Dar asta era pentru istorie.

Repet, Curtea Constituțională ne-a spus că, în toate situațiile, hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți, în condițiile art. 76 alin. (2).

În ceea ce privește legitimitatea, dacă trei membri sunt numiți odată, doi dintre ei sunt numiți de către Camera Deputaților, respectiv de Senat, unul este numit prin voința unei singure persoane, Președintele României, asta nu îl face mai puțin judecător la Curtea Constituțională, nu-i știrbește în vreun fel autoritatea și nu implică vreun fel de diferență de tratament între judecătorii Curții Constituționale.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog. Microfonul central sau microfonul 2.

Este adevărat că, juridic, domnul Șerban are un pic de dreptate, însă nimic nu ne oprește să respingem acest proiect legislativ având în vedere faptul că nimeni nu ne-a cerut, într-un termen de 45 de zile, să îndreptăm această lege. Ne referim aici doar la o inițiativă legislativă care dorește să modifice o lege care, până acum, a funcționat și a funcționat foarte bine.

Dacă nu avem o decizie a Curții Constituționale în acest sens pe acest articol, oare era necesar să introducem și să punem în discuție un astfel de articol la momentul acesta?!

Eu cred că legitimitatea Curții Constituționale este dată inclusiv de greutatea pe care o dă Parlamentul unui judecător și, pe de altă parte, chiar dacă un al treilea judecător este numit de Președintele României, acesta are mult mai multe voturi în spate decât unul sau altul dintre partide. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Nu comentați cu sala, domnule Șerban Nicolae! Vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult...

Domnule Șerban, vă rog!

Nu, lasă, că are dreptate! Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Acum, eu nu o să mă refer în niciun caz la oportunitatea în legătură cu..., de a face o discuție în legătură cu legitimitatea, așa cum a început să facă domnul senator, domnul președinte Băsescu, dar asupra aspectului propriu-zis, pentru că au fost situații când și eu am condus lucrările Senatului, apare un paradox. Sigur, nu se întâmplă, dar se poate întâmpla. Este ales prin vot secret, cum se știe, cu bile, pentru că, de obicei, cam asta este procedura pentru judecătorul la..., mai ales că este o singură persoană de obicei. Camera, când îi vine rândul, Senatul, când îi vine rândul, nu avem trei, patru, și, atunci când este ales, se alege cu bile. Când se alege, se poate să fie ales, să zicem, cum scrie la lege, cu majoritate calificată..., cu jumătate plus unu din membrii Senatului. Problema este că, după aceea, trebuie adoptată o hotărâre, o hotărâre de Senat, care se adoptă, conform deciziei Curții Constituționale, cu jumătate plus unu din numărul celor prezenți. Există posibilitatea teoretică – dar teoria asta nu înseamnă că nu se întâmplă – să fie ales un membru al Curții Constituționale așa cum prevede legea care nu este modificată și să pice votul – că am mai spus de mai multe ori – unei hotărâri, să pice votul la hotărâri cu jumătate plus unu. Dați-mi și mie o soluție în cazul ăsta! Care este soluția solomonică?! Că eu v-am spus că eram pus în situația să conduc ședința și mă rugam la Doamne, Doamne să nu se întâmple așa.

Sigur că în politică nu prea se întâmplă așa, dar, când sunt spre sfârșit de mandat, când se mai modifică și se mai dezechilibrează un pic majoritățile sau în situația în care chiar au fost majorități foarte strânse, că au fost și din acestea foarte multe, există și această situație.

Eu nu vreau să mă pronunț deci, încă o dată, pe legitimitate și așa mai departe. Scrie în Constituție... la fiecare care este treaba lui, care are de..., ce are de făcut cu numirile la Curtea Constituțională. Dar această situație există în fapt. Pe cale de consecință, noi trebuie să luăm o decizie, mai ales că există și un text de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Stimați colegi,

Întrucât este ora 18.00, pe cale de consecință, continuăm mâine dezbaterile.

Vă reamintesc că de la ora 18.15 avem întrebări, interpelări, care sunt la radio în direct.

Vă mulțumesc și vă urez o seară plăcută! Vă rog.

Bună seara și bine v-am găsit, stimați colegi! Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Dau cuvântul la interpelări, din partea PSD, domnului Toma Vasilică.

Am și două întrebări. Pot să le spun pe toate trei?

Da, da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O interpelare către domnul Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării este: „Identificarea unor soluții pentru reglementarea veniturilor din activități neautorizate ale unor agenți economici”.

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, în domeniul transportului, a luat amploare fenomenul de intermediere în cursele ocazionale, ajungându-se ca rețele de agenții de turism să organizeze servicii ocazionale, paralele cu serviciile efectuate pe cursele și traseele regulate incluse în programele de transport locale, județene și interjudețene și care nu se adresează numai turiștilor, ci și publicului larg, exact ca în cazul curselor regulate de transport călători.

Aceste curse ocazionale sunt organizate cu plecări zilnice, pe perioadă nedeterminată, prestabilite la aceleași ore fixe în fiecare zi, din aceleași stații de îmbarcare/debarcare prestabilite în fiecare zi, pe trasee care, de cele mai multe ori, se suprapun în proporție de 100% cu trasee din programele de transport enumerate.

Precizez că, potrivit legislației, activitatea de intermediere a vânzării pachetelor turistice este diferită de activitatea de intermediere în transporturile rutiere.

De asemenea, potrivit legislației aplicabile, serviciul de transport nu poate fi o componentă unică a unui pachet turistic.

Potrivit prevederilor Regulamentului european nr. 1.073/2009, „organizarea serviciilor paralele sau temporare comparabile” – atenție, se precizează comparabile, și nu identice – „cu serviciile regulate existente și deservind același public ca ultimele se supune autorizării”.

Astfel, o serie de agenți economici: de exemplu, agenții de turism care, deși dețin licență de activitate de intermediere în transporturile rutiere, efectuează asemenea activități, dar nu emit documentele corespunzătoare (facturi corespunzătoare veniturilor din activitatea de intermediere), ci încasează venituri ca și cum ar presta activitate de transport (de exemplu, bilete de transport, bilete de autocar etcetera), fără să dețină autorizările necesare.

De asemenea, există și categoria agenților economici care nici măcar nu dețin licență de activitate de intermediere în transporturi, ci doar licență de agenție de turism, autorizare care le permite să intermedieze vânzarea pachetelor turistice, dar nu și să efectueze activități de intermediere în transporturi și nici activități de transport.

Mulțumim și noi domnului senator Vasilică Toma, din partea Grupului PSD.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului PNL. Nu este.

O invităm, cu o întrebare, pe doamna Laura Iuliana Scântei, din partea Grupului PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi adresa o întrebare domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul întrebării: „Raportul prezentat de către reprezentantul României în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția din cadrul Consiliului Europei”.

Domnule ministru,

În data de 11 martie 2017, în cadrul unui interviu televizat, ați declarat că, în calitate de membru titular al Comisiei de la Veneția, în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare a Comisiei, ați prezentat „un raport în plenul Comisiei privind evoluțiile constituționale, legislative recente din România... Despre Ordonanța 13, cu legea de respingere, Ordonanța 14, cu legea de aprobare, despre atitudinea civică, protestele care au însoțit aceste evenimente legislative, despre decizia Curții Constituționale care a fost publicată în Monitorul Oficial”.

Întrucât conținutul acestui raport nu se regăsește publicat nici pe site-ul Comisiei de la Veneția și nici pe pagina oficială a Ministerului Justiției, vă rog să ne comunicați în integralitate raportul prezentat Comisiei de la Veneția în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare și să ne comunicați dacă plenul Comisiei de la Veneția a adoptat recomandări pentru viitor, în tema raportului prezentat de dumneavoastră.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită considerație, senator Laura Iuliana Scântei, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să-mi permiteți să adresez și cea de-a doua întrebare.

Întrebarea este adresată doamnei Ana Birchall, ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul întrebării: „Relocarea către statele membre UE a agențiilor europene cu sediul la Londra după ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană”.

Doamnă ministru,

Negocierile privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor aduce în atenție, printre altele, și relocarea agențiilor europene cu sediul la Londra într-unul din statele membre ale Uniunii.

Îi mulțumim doamnei Laura Iuliana Scântei, din partea Grupului PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR, pentru prezentarea interpelării.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Interpelarea mea se adresează domnului Gabriel Petrea, ministrul consultării publice și dialogului social, iar obiectul interpelării este: „Verificarea activității și menținerea standardelor impuse de lege la obținerea statutului de ONG de utilitate publică”.

Stimate domnule ministru,

În urma ședinței de Guvern din data de 22.06.2016, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, predecesorul Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Social, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2017, a procedat la elaborarea unui raport cu privire la modalitatea de aplicare a cadrului legal cu privire la ONG-urile de utilitate publică. S-a constatat că prezentele reglementări nu prezintă mijloace suficiente pentru verificarea activității acestor entități și menținerea standardelor impuse de lege la obținerea statutului de ONG de utilitate publică.

Printre recomandări se numără: introducerea unei instituții de coordonare a verificării, standardizarea procedurilor aplicate de ministerele de linie și verificarea periodică a activității, măsuri ce impun adaptarea cadrului normativ.

Prin urmare, vă rog să ne informați care este stadiul rezolvării problemelor legate de verificarea activității și menținerea standardelor impuse de lege la obținerea statutului de ONG de utilitate publică, precum și stadiul elaborării și conținutul unui eventual proiect de modificare a Ordonanței nr. 26/2000.

- Vă mulțumesc.

- Solicit răspuns în scris.

- Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

- A fost Dan Lungu, senator din partea Grupului

- parlamentar al USR.

- Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila Zoltan,

- din partea Grupului parlamentar al UDMR. Nu este.

- În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului

- parlamentar al ALDE, pe domnul senator Scarlat Iriza. Nu este.

- Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la

- microfon pe doamna senator Doina Silistru. Nu este.

- O invit la microfon pe doamna Doina Federovici Elena.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Întrebarea din această seară este adresată domnului ministru Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Urgentarea apariției Normelor metodologice pentru aplicarea Legii parteneriatului publicprivat”.

## Stimate domnule ministru,

Prevederile Legii nr. 233/2016, publicată în Monitorul Oficial din 25.11.2016, privesc parteneriatul public-privat și vizează orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice care dorește să participe la procedura de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat. Persoana juridică va dobândi calitatea de partener privat după ce va fi aleasă câștigătoare a acestei proceduri și va putea încheia un astfel de contract.

Parteneriatul public-privat creează un cadru oportun pentru implementarea, desfășurarea și finalizarea unui proiect public, prin asigurarea finanțării necesare, a distribuirii riscurilor între părți și, în final, prin atingerea scopului urmărit atât de partenerul public, cât și de partenerul privat. Cu toate acestea, Legea nr. 233/2016, deși este în vigoare din data de 25.12.2016, nu poate fi pusă în aplicare fără normele metodologice de aplicare a acesteia.

Față de cele menționate mai sus, vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a-mi transmite calendarul pe care îl considerați oportun în vederea elaborării și publicării Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 233/2016.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD, Doina Elena Federovici.

Mulțumim doamnei Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon pe domnul Ioan Cristina, din Grupul parlamentar al PNL.

Nu este.

Domnul senator Romulus Bulacu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Interpelarea este adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul interpelării: „Stadiul obiectivului de investiții «Modernizare drumuri de interes local” în comuna Slimnic, județul Sibiu”.

## Stimată doamnă ministru,

Referitor la obiectivul de investiții „Modernizare drumuri de interes local” din comuna Slimnic, județul Sibiu, vă menționez că reprezentanții autorității locale au înaintat documentele necesare în vederea includerii comunei în programul de finanțare locală în martie a.c. la ministerul pe care-l conduceți.

Astfel, lucrările de executat reprezintă 6.030 de metri, respectiv 6 kilometri, modernizare drumuri de interes local,

consiliul local asigurând cofinanțarea din bugetul local cu suma de 333.125 de lei pentru cheltuieli eligibile.

Vă întreb, doamnă ministru, ce măsuri veți lua pentru includerea solicitării autorității locale în programul de finanțare locală și care este termenul la care o veți face, pentru ca cetățenii din comună să poată beneficia de drumuri mai bune, de drumuri de acces, ceea ce va contribui și la dezvoltarea viitoarei localități?

Vă atașez alăturat și adresa primăriei către minister. Aștept răspuns în scris.

Cu stimă, senator Mircea Cazan.

Mulțumim domnului senator Mircea Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe George Edward Dircă.

Bună seara, domnule președinte! Stimați colegi,

Întrebarea pe care o adresez în această seară o transmit doamnei ministru Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Stadiul emiterii autorizației de construire pentru obiectivul «Separator de sens pe DN cu patru benzi de circulație, comuna Chițcani»”.

Stimată doamnă ministru,

Vă rugăm să ne comunicați dacă Consiliul Județean Brăila, prin structurile subordonate sau altă entitate administrativă cu prerogative legale în acest sens, a emis autorizație de construire pentru obiectivul „Separator de sens pe DN cu patru benzi de circulație, comuna Chițcani”.

În vederea realizării acestui obiectiv, au fost emise două certificate de urbanism, respectiv nr. 78/18.05.2014, titular CNADNR, și nr. 100/9.07.2015, titular CNADNR.

Vă rugăm să ne precizați, cu referire la numărul certificatelor de urbanism mai sus menționate, dacă au fost îndeplinite condițiile necesare emiterii autorizației de construire și, dacă aceasta a fost emisă, să ne precizați numărul și data acesteia, precum și organul emitent.

Vă rog să-mi transmiteți răspunsul în scris pe adresa Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România din cadrul Senatului și pe adresa de e-mail a subsemnatului.

Cu deosebită considerație, senator Dircă George Edward. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

A fost George Edward Dircă, senator din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon pe domnul Gabi Ionașcu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea este adresată Guvernului României, în speță domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, adresată de subsemnatul, senatorul Ionașcu Gabi, Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița.

Obiectul interpelării se referă la: „Hotărârea Guvernului României nr. 917 din 14.09.2011 privind transmiterea unor imobile din domeniul public și privat al s t a t u l u i și din administrarea Ministerului Administrației și Internelor, respectiv Inspectoratul Județean de Poliție de Frontieră Ialomița, în domeniul public al municipiului Fetești și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Fetești.”

Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu,

Ca urmare a transmiterii din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul Județean de Poliție de Frontieră Ialomița, în domeniul public al unității administrativteritoriale municipiul Fetești, consiliul local, din imposibilitatea finanțării reconversiei totale a funcțiunii imobilului prevăzut la art. 2 și descris în anexa nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 917/2011, în data de 27.02.2017, primarul municipiului, într-o audiență la cabinetul senatorial Ionașcu Gabi, solicită sprijinul în vederea completării hotărârii de Guvern.

În anexele nr. 1 și 2 la hotărâre sunt înscrise, la numărul cadastral 20.840, două clădiri și un teren aferent, în suprafață de 33.484 metri pătrați, clădirile transmise în proprietate fiind utilizate conform destinației prevăzute în hotărârea de Guvern, terenul rămânând excedentar, aferent suprafețelor deja construite.

Arătăm că unitatea administrativ-teritorială municipiul Fetești are în derulare proiectul privind construirea unui nou sediu al primăriei și al consiliului local, iar disponibilitățile financiare ale municipiului sunt insuficiente realizării unei case de cultură, centru cultural sau construirii de locuințe pentru persoane defavorizate, așa cum este prevăzut în hotărâre.

În această situație, autoritățile publice locale ale unității administrativ-teritoriale Fetești, preocupate de utilizarea integrală și eficientă a imobilelor transmise în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale Fetești, județul Ialomița, dar și de atragerea de noi venituri la bugetul local, își propun completarea destinației terenului excedentar pentru activități economice și comerciale prin concesiune, în conformitate cu prevederile legale.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc domnului Gabi Ionașcu din partea Grupului parlamentar al PMP.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Situația proiectelor de modernizare a DN 7 Bâldana–Titu și DN 71 Bâldana–Târgoviște–Sinaia”.

## Domnule prim-ministru,

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport rutier pe drumurile naționale reprezintă o componentă esențială a strategiei de dezvoltare durabilă a județului Dâmbovița, factor determinant în atragerea de investitori și crearea de investiții pe termen lung. Ca atare, traseele drumurilor naționale DN 7 și DN 71 sunt vitale din punctul de vedere al tranzitului și al dezvoltării județului pe toate palierele: economic, industrial, turistic, cu argumente incontestabile.

DN 7 Bâldana–Titu.

Renault Technologie Roumanie este singurul centru de inginerie auto din Europa de Est și zona mediteraneană și cel mai mare centru de inginerie Renault din afara Franței, cu peste 2.400 de angajați. Parte a RTR, Centrul Tehnic Titu a fost inaugurat în anul 2010 și reprezintă ultima verigă a lanțului de dezvoltare auto a Grupului Renault, fiind singurul centru de acest fel din regiune (600 de angajați).

În anul 2007, în numele Guvernului României, Agenția Română pentru Investiții Străine și Renault S.A.S., prin filiala sa, Renault Technologie Roumanie, au încheiat memorandumul cu privire la ansamblul de măsuri necesare la realizarea proiectului de investiție Centrul de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și studii de inginerie în domeniul automobilului. Documentul reglementează, ca acțiuni necesare implementării proiectului: modificarea infrastructurii rutiere, respectiv lărgirea la patru benzi de circulație a DN 7 Bâldana–Titu, între kilometrul 30+950 și kilometrul 47+750.

Totodată, prezența Centrului Renault de la Titu a determinat dezvoltarea puternică a industriei de automotive, în zonă fiind prezente societățile: Metaplast – 700 de salariați, cu perspectiva angajării a încă 200 în următoarele 12 luni; Nic Prem Impex – 530 de salariați, cu perspectiva angajării a încă 300 în următoarele 12 luni; ELJ Automotive – 400 de salariați; Plasticom – 300 de salariați.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Mulțumim.

A fost domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, o să prezint și eu, Goțiu Remus Mihai, o întrebare și o interpelare.

## Bună seara!

Atât întrebarea, cât și interpelarea sunt adresate ministrului educației, domnului Pavel Năstase. Stimate domnule ministru Pavel Năstase,

Vă aduc la cunoștință, pe această cale, trista și nesăbuita poveste a unui ordin de ministru care dă peste cap evaluarea cunoștințelor de limbă română ale cetățenilor străini care efectuează un an pregătitor în instituțiile de învățământ superior din România, pentru a putea urma studii superioare la noi în țară.

Ordinul de ministru nr. 6.156 din 22 decembrie 2016 este ceea ce Dimitrie Cantemir ar fi denumit ca fiind o struțocămilă inventată pentru a împăca și lupul, și capra, și varza, dar care nu reușește să-și îndeplinească obiectivul. În fapt, Ordinul de ministru nr. 6.156 din decembrie 2016, semnat de domnul ministru Mircea Dumitru, a avut ca scop modificarea Ordinului de ministru nr. 4.645 din 28 iulie 2016, semnat tot de domnul Mircea Dumitru, care abroga Ordinul de ministru nr. 4.096 din 9 iunie 2016, asumat de fostul ministru Adrian Curaj.

De ce a fost abrogat primul ordin de ministru, cel semnat în iunie 2016 de către fostul ministru Adrian Curaj? Răspunsul este destul de simplu: pentru că, încălcând principiul autonomiei universitare și ignorând munca unor departamente ale universităților de top din România pentru a obține certificări recunoscute internațional în domeniu, se instituia o evaluare centralizată națională a studenților străini aflați la final de an pregătitor, pe care urma să o efectueze Institutul Limbii Române – ILR. De ce centralizat și de ce ILR? Pe baza căror competențe și experiențe și cu ce resurse? Au fost întrebări cărora cu greu le-a fost găsit răspuns. Iar răspunsul găsit a fost nițel mai de după gard. Spre comparație, Departamentul de limbă, cultură și civilizație românească din cadrul Facultății de Litere a UBB Cluj și-a dezvoltat un sistem de evaluare în concordanță cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECR), trecând cu succes, în 2015, un audit calitativ al Asociației Testatorilor de Limbi din Europa (ALTE). Scopul auditului a fost ca UBB Cluj, alături de Institutul Cultural Român, să devină membri plini ai ALTE. ALTE este cea mai prestigioasă asociație internațională de profil, printre membrii săi numărându-se instituțiile care oferă testele Cambridge și IELTS, în engleză, Goethe-Zertifikat, în germană, DALF, în franceză, DELE, în spaniolă, și așa mai departe.

Îl invit la microfon pe domnul Cătălin Toma, senator din partea Grupului PNL.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Am o întrebare adresată domnului ministru Florian Bodog, Ministerul Sănătății.

Obiectul întrebării: „Criza medicamentelor”.

## Domnule ministru,

Ieftinirea medicamentelor a dus și la dispariția lor de pe piață, iar acum bolnavii cronici, inclusiv cei care suferă de diverse tipuri de cancer, nu-și găsesc tratamentele de care au nevoie.

Situația este foarte gravă, atrag atenția reprezentanții pacienților. Asta pentru că, anul trecut, Ministerul Sănătății a luat decizia de a scădea prețurile la 1.500 de medicamente pentru boli cronice, în așa fel încât să vină în sprijinul pacienților, iar acum măsura pare să se fi întors împotriva sa. Concret, de când a fost luată decizia, de la o lună la alta, medicamentele dispar de pe rafturile din farmacii, iar bolnavii sunt nevoiți să alerge mai mult pentru a obține produsele de care aveau nevoie pentru a-și ține bolile sub control. Din nefericire, au fost pacienți care nu și-au găsit tratamentul și, inevitabil, au murit.

Efectul pentru pacient o să fie exact contrar celui dorit de autorități. Nu doar că medicamentele nu se vor ieftini, ba, mai mult, pacientul când se va duce la farmacie, cele mai ieftine dispărând, aceeași rețetă costă mai mult.

Astfel, s-a ajuns în situația în care o mare parte dintre pacienți au constatat că din farmacii lipsesc medicamente esențiale, între care cele destinate afecțiunilor neurologice, neuropsihice, chiar și autocoagulantele. Inclusiv oncologicele, care erau puse sub adăpost printr-un ordin de ministru care nu a mai fost semnat la sfârșit de an, nu sunt de găsit. În aceste condiții, unii pacienți se întorc la medicii de familie, pe care îi roagă să le prescrie alt tratament, iar alții renunță să mai ia medicația.

Cei din industria farmaceutică spun că se așteptau la această situație. Concret, în trimestrul IV din 2016, piața farmaceutică a scăzut cu 30% în vânzări și cu 10% în volum, iar această scădere este un efect direct al scăderii prețurilor la medicamente.

Având în vedere această situație dramatică și apelul societății civile, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile imediate pe care intenționați să le adoptați pentru remedierea acestui aspect.

Îi mulțumim domnului senator Cătălin Dumitru Toma, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Doresc să adresez o întrebare doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Obiectul întrebării: „Existența unor premize majore pentru blocarea activității la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași”.

Stimată doamnă ministru,

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași este serviciu public deconcentrat cu personalitate juridică, ordonator terțiar de credite, în subordinea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, ordonator secundar de credite, instituție care funcționează în subordinea Ministerul Muncii și Justiției Sociale, ordonatorul principal de credite. Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași asigură aplicarea strategiei și politicilor Guvernului în domeniul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, precum și în domeniul justiției sociale în cele 98 de unități administrativ-teritoriale din județul Iași, gestionând fonduri publice lunare de peste 45 de milioane de lei pentru 275.500 de beneficiari, Iașiul fiind, după București, județul cu cel mai mare număr de beneficiari. Agenția Iași are încadrați numai 40 de funcționari publici.

Am fost sesizat că nemulțumirea personalului în legătură cu salariile avute în vedere de Legea salarizării unitare pentru ei este mare și există motive considerabile pentru blocarea activității, situație în care impactul social și consecințele privind pacea și ordinea din județ ar fi deosebite.

De aceea, vă întreb, stimată doamnă ministru, dacă se cunoaște această stare de lucruri de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași, dacă se știe despre nota de protest și lista de revendicări, precum și dacă există voința fermă de a căuta și a găsi soluții punctuale în cel mai scurt timp posibil.

Cu deosebită considerație, Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc și eu.

A fost domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Au mai depus interpelări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Vasilică Toma, Doina Silistru, Ștefan Mihu, Cornel Cristian Resmeriță, Radu Cosmin Preda;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Nicoară, Ioan Cristina, Romulus Bulacu, Alexandru Pereș, Eleonora Carmen Hărău, Iancu Caracota și George Cătălin Stângă;

- din partea Grupului parlamentar al USR: Vlad

- Alexandrescu.

Iar întrebări au mai depus:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Mihai Viorel

- Fifor, Adrian Țuțuianu, Gabriela Crețu, Arcan Emilia;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Siminica Mirea, Iancu Caracota, Alexandru Pereș, Eleonora Carmen Hărău, George Cătălin Stângă, Cornel Popa;

- din partea Grupului parlamentar al USR: Florina Raluca

- Presadă.

Au mai primit răspunsuri în scris:

- Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD,

- un răspuns de la Diana Severin, secretar de stat în ministerul... MRP;

- Mirea Siminica, PNL, din partea domnului Dorin

- Octavian Corcheș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii;

- din partea Grupului parlamentar al PMP, Severica

- Rodica Covaciu, din partea secretarului de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache.

S-au amânat solicitările domnului Dumitru Toma Cătălin, din partea Grupului parlamentar al PNL, și doamnei Mirea Siminica, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aceasta a fost sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri din data de 13 martie 2017.

- Vă mulțumesc.

- O seară plăcută!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944534]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 40/21.III.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei