Dan Coman Șova

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Îmi pot permite să susțin contrariul celor susținute de domnul președinte Greblă, pentru bunul și simplul motiv că nu am participat la ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Am să vă spun că prevederea legală este puțin mai largă decât aceea a exonerării de răspundere. Prevederea din art. 39 alin. (8) stabilește că „se exonerează de răspundere juridică pentru opinii exprimate, exceptând...”, și se enumeră un număr foarte mare de infracțiuni care nu intră sub incidența acestei excepții.

În fapt, art. 39 alin. (8), așa cum este formulat astăzi, atrage răspunderea penală a avocaților în foarte multe ipostaze. Scoaterea completă a acestei prevederi din art. 39 alin. (8) va determina însă crearea următoarei idei, pentru că, public, s-a comunicat că, prin scoaterea acestei prevederi, avocații vor începe să răspundă penal pentru opinii exprimate.

Interpretarea este producătoare de foarte multe probleme din două considerente: în primul rând, dacă am accepta ideea că un avocat ar putea să răspundă penal pentru opiniile exprimate, și nu o dată mi s-a întâmplat, în cei 16 ani de avocatură pe care îi am, să mă trezesc cu cineva, care nu înțelege foarte bine ce-i spui, că afirmă: „avocatul m-a învățat să fac așa”.

Deci dacă vom accepta această idee, vom inventa, în primul rând, în materie penală, o posibilă clauză de impunitate pentru făptuitori, cărora le-ar putea da prin cap să dea vina pe avocați, și, în al doilea rând, am ajunge să complicăm excesiv și nejustificat relația avocat-client.

Dacă cineva va înțelege, în urma acestei modificări legislative, că de mâine avocatul răspunde penal pentru sfaturi, este foarte posibil să ne trezim cu avocații refuzând să mai discute oral. Este posibil să ne trezim cu formalizarea excesivă a contractelor de asistență juridică, în care orice comunicare între avocați și clienți să se facă în scris, cu prevederi prealabile în contractul de asistență juridică. Situația este destul de complicată. Din acest motiv – normal, nu pot invoca în fața dumneavoastră neparticiparea la ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări –, cu tot respectul pentru opinia colegilor deja exprimată și pentru votul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cred că ar fi oportun să retrimitem acest proiect de lege la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a avea o discuție mai aprofundată, eventual și în prezența președintelui Uniunii Naționale a Barourilor din România, pentru că, sincer vă spun, nu înțeleg foarte bine și acceptul Domniilor Lor.

Ori este ceva care-mi scapă – și mă îndoiesc –, ori se face o greșeală, și poate ar fi bine s-o evităm printr-o reanalizare la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În legătură cu amendamentul propus de domnul senator Iulian Urban, mi-aș permite chiar să am umor. Cei care au propus ca stagiarii care au un mandat într-o demnitate publică oarecare să fie considerați avocați definitivi fac un mare rău acestei profesii.