Marian Crușoveanu

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În anul 1878, după Războiul de Independență, Dobrogea – ținutul aflat între Dunăre și Marea Neagră – a redevenit pământ românesc. După Unirea Moldovei cu Țara Românească, în anul 1859, revenirea Dobrogei la România reprezintă o etapă extrem de importantă a secolului al XIX-lea în ceea ce istoricii numesc făurirea unității naționale și consolidarea statului român modern și suveran.

Aceste evenimente istorice au precedat momentul de 1 Decembrie 1918, când românii din toate ținuturile istorice s-au regăsit într-un stat, România Mare. Data de 14 noiembrie, momentul unirii Dobrogei cu România, a devenit un reper care, prin Legea „Ziua Dobrogei”, adoptată în anul 2015, a intrat pe lista sărbătorilor oficiale.

Astăzi, la 143 de ani de la unire, zona geografică cuprinsă între Marea Neagră și Dunăre are în continuare un rol de o importanță geopolitică deosebită. Bazele militare din Mihail Kogălniceanu întăresc ideea că astăzi Dobrogea este un punct de importanță strategică atât pentru România, cât și la nivel regional și global.

## Doamnelor și domnilor deputați,

În anul 2002, Guvernul Adrian Năstase* a instituit taxa pe podurile dunărene. De altfel, pe oriunde ai vrea să ajungi în Dobrogea, ești obligat să treci pe un pod, adică să plătești o taxă. Același lucru se întâmplă și cu dobrogenii care vor să treacă în județele limitrofe – Călărași, Ialomița, Brăila sau Galați.

De aproape 20 de ani se plătește un bir către statul român, din partea căruia ar fi fost normal și corect să se întoarcă măcar o parte prin investiții în județele Constanța și Tulcea.

În continuare, județul Constanța este deficitar la capitole precum: sistem medical, infrastructură rutieră, rețea de apă, canalizare și gaze, păduri, educație etc.

Deși