Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 septembrie 2016
other · adoptat
Florian Dorel Bodog
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În declarația mea de astăzi aș dori să vă vorbesc despre calitatea vieții românilor, despre necesitatea de a crește nivelul salarizării angajaților din România în vederea asigurării unei vieți mai bune pentru aceștia.
Anul trecut, conform statisticilor, România a înregistrat a doua creștere economică din Uniunea Europeană, 3,8%. Cu toate acestea, o cercetare recentă a Institutului Național de Statistică referitoare la nivelul de trai și calitatea vieții arată o situație deloc îmbucurătoare: una din trei familii a avut restanțe repetate la plata utilităților și întreținere, cauzate în principal de lipsa banilor.
Conform acestui studiu, dintre plățile pentru care s-au înregistrat restanțe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la: energia electrică – 54,6% din gospodăriile cu restanțe, întreținerea locuinței – 53,2% și abonamentul telefonic – 34,1%. DUPĂ PAUZĂ
Familiile de șomeri se află în situația cea mai dificilă, ponderea celor care nu și-au putut plăti sumele datorate fiind de 49,3%. Fenomenul restanțelor este, de asemenea, mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii și mai ales al celor monoparentale, 48,8%, sau în cazul gospodăriilor de doi adulți cu trei sau mai mulți copii în întreținere, 46%.
Aproape jumătate din gospodării, 46,6%, suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieții, însă ceea ce este trist este că, dacă se iau în considerare și cei care declară că au o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se ajunge la peste 85% din totalul gospodăriilor. Conform acestui studiu al INS, o treime din familiile din România consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.000 de lei și 2.000 de lei, iar ceva mai mult de jumătate dintre gospodării au nevoie de cel puțin 2.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare.
Așadar, în ceea ce privește nivelul salarizării, românii nu cer nimic exagerat. Nu cer salarii nemeritate, cer doar o retribuire decentă. Cer să fie plătiți la nivelul salariului mediu net pe economie. O familie în care fiecare soț ar câștiga cel puțin 2.000 de lei nu ar mai întâmpina probleme financiare, nu ar mai avea restanțe la utilități. O astfel de familie și-ar putea rezolva multe dintre probleme și și-ar asigura condițiile pentru un trai decent.
Foarte mulți dintre românii forțați de situația economică să plece în străinătate s-ar întoarce mâine în țară, dacă ar câștiga nu 5.000 de euro, nu 2.000, nu 1.000, dar măcar 700-800, și nu salariul minim pe economie.
Ceea ce este astăzi foarte îngrijorător este că aproape jumătate din contractele de muncă din România sunt la nivelul salariului minim sau chiar sub acesta. Este o imagine tristă, a unei Românii cu familii sărace, care reușesc cu greu să-și acopere costurile necesare traiului de zi cu zi. Este o imagine tristă, a unei Românii cu foarte mulți angajați care muncesc în fiecare zi, dar câștigă foarte puțin, de cele mai multe ori salariul minim pe economie, ceea ce îi pune în mari dificultăți financiare.