Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În esență, aceste texte neconstituționale privesc două domenii pe care comisiile reunite, pentru afaceri europene și juridică, le-au reconsiderat în spiritul în care ele au fost declarate neconstituționale și le-au corectat.

Unul dintre domeniile la care se referă este legat de posibilitatea Parlamentului de a emite opinii, curtea fiind de părere că nu poate emite opinii, pentru că ele nu există menționate în Constituție.

După cum știm, în art. 67 din Constituție se vorbește textual despre faptul că actele juridice..., bun, și despre cvorumul legal spune art. 67: „Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni în prezența majorității membrilor.”

În principiu, opiniile nu sunt acte juridice. Și aș vrea să se ia notă și toți colegii noștri să înțeleagă că sunt acte politice, iar actele politice sunt menționate și declarate constituționale de către Curtea Constituțională în Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 85, și în Regulamentul Senatului, la art. 83. Dar, pentru a nu intra în dificultatea anulării acestor acte care sunt absolut necesare, pentru că fac parte din controlul parlamentar asupra mandatelor Guvernului de a-și negocia punctul de vedere la consiliile europene sau în legătură cu alte acte, directive sau alte acte pe care le emite Uniunea Europeană, noi am convenit să intrăm chiar pe textul art. 85 la Cameră și să spunem..., care acesta spune: „Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri, moțiuni simple, mesaje, declarații, rezoluții și alte acte politice...”, repet, opiniile puteau fi la „alte acte politice”, dar am hotărât să schimbăm definiția și să spunem că adoptăm „rezoluții privind mandatul Guvernului”, ceea ce ne face să fim în următoarea situație. Și vreau să fiu foarte clar pentru toată lumea.

Aceste rezoluții fiind acte politice oferă o oarecare libertate Guvernului sau o mai mare libertate Guvernului de a negocia atât la Consiliul European, cât și în elaborarea actelor normative ale Comisiei Europene. Altfel spus, dacă am fi adoptat hotărâri, deci acte juridice, acestea ar fi limitat foarte mult capacitatea de negociere a Guvernului și ar fi obligat Guvernul să se încadreze într-un teritoriu mult mai strâns.

Din această cauză credem că este rezonabil, pe de o parte, pentru a avea controlul public, Parlamentul să se pronunțe asupra acestui mandat și, doi, Guvernul să aibă posibilitatea să discute în termeni ceva mai largi în momentul negocierii.

În ceea ce privește cealaltă opinie declarată neconstituțională, celălalt articol declarat neconstituțional privește, de fapt, modul în care Parlamentul tranșa sau încerca să introducă prin această lege să tranșeze reprezentarea la Consiliul European. Acolo unde Curtea s-a pronunțat că președintele este singurul care este îndreptățit să reprezinte, noi nu am mai putut face altceva decât să cerem anularea acestui articol, acestei prevederi din lege.