Gabriela Crețu

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În majoritatea parlamentelor Uniunii Europene, programul Comisiei este însoțit de o dezbatere importantă de plen, care include toate grupurile și comisiile politice. Noi nu am avut până acum un asemenea obicei și, din păcate, fiind deja tardiv, nu vă propun să facem o dezbatere extinsă pe această temă.

Vreau să vă spun însă altceva legat de acest lucru. Există un zvon care bântuie Uniunea Europeană: că Uniunea și-a făcut datoria și Uniunea trebuie să moară.

Personal, nu împărtășesc ideea, dar nu e important ce cred eu. Important este ceea ce gândesc în mod legitim românii, adică Parlamentul României.

România a aderat acum 10 ani la Uniunea Europeană după principiul bună-credință absolută, cunoaștere vagă, speranță excesivă, supunere oarbă. Între timp, optimismul irațional de la început este înlocuit de un euroscepticism la fel de irațional, doar parțial justificabil. Cunoașterea vagă e înlocuită de necunoaștere, falsă cunoaștere sau, mai rău, de dezinteres.

Guvernele, indiferent de culoarea politică, din păcate, au adoptat un confuz conformism politic neoliberal. Am preluat toate politicile neoliberale și o fermă alegere geopolitică, parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, antirusismul, care ne împiedică uneori să vedem nuanțele în relațiile Uniunii Europene, în ceea ce se întâmplă în interiorul Uniunii Europene.

Poziționările noastre au avut cam două linii directoare. Or, aveam orgolii, dar nu aveam interese clar definite. Și pentru asta am făcut concesii mari pentru mize mici – vedeți Schengen sau MCV-ul –, am făcut alianțe ciudate cu cei care ne subminau interesele. Nicăieri, decât în România, nu mai putem întâlni un discurs asemănător cu al lui Nigel Farage, șeful partidului eurosceptic din Marea Britanie, care tocmai s-a hotărât să părăsească Uniunea.

Cealaltă linie a fost că acționăm în baza unor criterii implicite, așa cum vrea sistemul, în definiția pe care colegul nostru foarte bine o dădea într-o zi. Adică alegerile s-au succedat, noi ne-am schimbat la putere, dar poziția României a rămas cumva aceeași. Ăsta nu e totdeauna semn de consecvență. Poate fi de inadecvare la realitate sau de lipsă de voință politică.

În această primăvară aniversăm 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Anticipând summitul parlamentar și cel al șefilor de state și guverne, Comisia Europeană a publicat un document de strategie: „Cartea albă privind viitorul Uniunii Europene”.

Vă propun, stimați colegi, și îndrept propunerea și spre Biroul permanent, organizarea unei dezbateri asupra acestui document și formularea unei poziții a Parlamentului înainte ca cei care nu au legitimitatea să se pronunțe să-și asume angajamente în numele statului român.

Vă mulțumesc.