Octavian Motoc

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, doresc să reiterez faptul că această avalanșă de propuneri legislative în domeniul modificării Legii educației naționale este o urmare a faptului că modificările anterioare au fost realizate printr-o ordonanță de urgență, și nu printr-o legiferare normală în plenul Parlamentului, așa cum s-ar fi cuvenit, în așa fel încât să punem la punct un domeniu, cel al educației, care are încă multe lucruri de așezat.

Societatea românească este încă una neechilibrată, cu probleme fundamentale legate de sărăcie, de relații intersociale care prezintă încă deosebite probleme, și existența acestui psihopedagog la nivelul fiecărei unități de învățământ, a unui psiholog – care se substituie în unele cazuri, atunci când este necesar, rolului părinților, rolului educatorilor, rolului unui tutore, atunci când este cazul – este un lucru extrem de necesar.

Acum ceva vreme – vă dau un singur exemplu, așa, edificator –, într-o anumită localitate pe care o cunosc foarte bine, un tânăr olimpic cu rezultate excepționale a ajuns să se sinucidă, fără să dea niciun fel de semne părinților sau celor din jur. Un psihopedagog care ar fi avut o fișă a acestui copil l-ar fi urmărit în fiecare zi, l-ar fi oprit pe acest copil, olimpic național, să-și pună o greutate în rucsacul din spate și să se arunce într-un râu.

Sunt multe astfel de drame care se întâmplă în fiecare zi. Sunt lucruri care conduc la violență, conduc la sinucideri, conduc la acte cu aspect sexual și care ar putea fi oprite printr-un efort minim și din punct de vedere financiar și, poate, și prin intrarea acestor psihopedagogi și psihologi... – care, de multe ori, sunt cu activitate extrem de redusă și din cauza acestei mai mici implicări în activitatea educațională – prin intrarea în procesul educațional, așa cum ne dorim cu toții.

Vă mulțumesc și vă rog din suflet ca, în momentul votului, să fiți de acord cu această propunere care, chiar dacă presupune niște eforturi financiare, pot fi acoperite.