Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 mai 2017
Informare · informare
Camelia Gavrilă
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Ne aflăm în fața unui proiect de hotărâre care are mai ales o valoare pedagogică generală, o valoare filosofică. Vorbim despre ceea ce ar trebui să însemne educația la nivel european. Evident că Partidul Social Democrat susține, a avizat, a votat acest proiect de hotărâre, acest punct de vedere, dar trebuie să nuanțăm câteva lucruri.
Dincolo de valorile europene, la care trebuie să ne raportăm, există valori românești, există elemente de tradiție și de continuitate în școala românească, care trebuie asumate. Înainte de a fetișiza întru totul modelele străine, trebuie să înțelegem ceea ce se întâmplă valoros și ceea ce a adus ca istorie școala românească.
Un alt aspect la care ar trebui să reflectăm în acest context generat de textul aflat în discuție este cel legat de complementaritatea dintre elementele de cultură științifică, elementele de cultură artistică și elementele de formare, de modelare a personalității umane, pentru că școala înseamnă și cunoaștere, înseamnă și zonă științifică, înseamnă și dezvoltarea vocației artistice, a sensibilității și receptivității culturale și interculturale mai ales și, de asemenea, înseamnă să înveți să-ți pese de comunitatea ta, de comunitatea celor din jur, să te raportezi la ceea ce este important de făcut în lume, deci a avea o cultură a implicării civice, a participării la ceea ce trebuie făcut pentru a schimba în bine societatea.
Nu trebuie uitate, de asemenea, nici elementele comparative, modelele de succes din spațiul european sau internațional, adaptate însă și filtrate într-o politică educațională coerentă, care nu înseamnă o reformă perpetuă, ci trebuie să însemne o asimilare obiectivă, rațională, o integrare a ceea ce se întâmplă în pedagogia și în sistemele educaționale europene.
Și încă o chestiune foarte importantă. De multe ori, învățământul românesc este acuzat de elemente legate de prea multă informație, prea multă reproducere mecanică, prea puțină adaptare la contexte situaționale și la contexte practice, aplicative. Este momentul când trebuie să legăm și teoria, și elementele practice, și relația cu operatorii economici, și dezvoltarea unei sensibilități și a unei înțelegeri a ceea ce poate face absolventul mai departe, asupra modului cum se poate integra pe piața muncii, fie că este el absolvent de învățământ preuniversitar, de învățământ postliceal sau universitar.
Ajungem la concluzia că educația este un subiect comun al dialogului european, un subiect care trebuie tratat cu responsabilitate, cu măsură, cu multă competență și, în același timp, un subiect în care trebuie să armonizăm tendințe diferite, fără a absolutiza vreuna dintre acestea. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.