Stenogramă plen

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența 213.

Sunt colegii de la Comisiile pentru buget, industrii, juridică și transporturi care lucrează în paralel cu plenul, cu aprobarea Biroului permanent.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente:

- ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din

- 15 și 16 mai;

– programul de lucru pentru perioada 15–20 mai;

- lista rapoartelor depuse în perioada 8–15 mai de

- comisiile permanente sesizate în fond;

- lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de

- sesizare a Curții Constituționale;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, de la ora 17.00 avem răspunsuri orale la întrebări și prezentarea interpelărilor.

Trecem la dezbateri.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre privind...

Domnule Munteanu, vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă solicit ca reexaminarea aflată pe poziția 16, reexaminarea la cererea Președintelui României, să o aducem pe poziția 10 a ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog, vot. Unanimitate. Aprobat. Domnul Korodi.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vă aduc în atenție și vă propun ca, de pe poziția 121, PL-x 393/2016 să fie adus în față și să-l retrimitem comisiei. Mulțumesc.

Deci de la poziția 21? 121? Și retrimitere la comisie? Domnule Korodi? Și retrimitere?

Da.

Vot pentru aducerea pe poziția 2, întâi. Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează.

Vot pentru retrimitere la comisie.

Termen – două săptămâni.

143 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează.

Aprobat.

Alte intervenții dacă mai sunt la ordinea de zi? Domnul Pambuccian.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și noi vă rugăm, dacă este posibil, să trecem, de pe poziția 13, PL-x 175/2017 pe poziția 5.

Vă mulțumesc.

Vă rog, vot. 154 de voturi pentru, două abțineri. Aprobat.

Domnul Dobre.

Domnule președinte,

Vă propun ca poziția 19, consultându-mă cu colegii, liderii de grup, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006, să o retrimitem comisiei, pentru două săptămâni, pentru analiză suplimentară.

Vă mulțumesc.

Vot pentru mutarea în față. Unanimitate. Aprobată. Vot pentru retrimiterea la comisie. Două săptămâni? Unanimitate.

Aprobată. Alte intervenții la ordinea de zi? Nu.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul merge la votul final.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Investiția în tinerii Europei – COM 2016.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene? Domnul ministru Tîlvăr Angel.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raportul privind Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților, redactat în baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene, privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Investiția în tinerii Europei – COM(2016) 940

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, tineret și sport; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanțe și bănci; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene recomandă Comisiei Europene să acționeze pentru înlăturarea barierelor administrative din calea manifestării spiritului de inițiativă și a formării capacității antreprenoriale a tinerilor.

Recomandă Comisiei Europene identificarea riguroasă a cauzelor șomajului în rândul tinerilor, în special diferențierea cauzelor de natură structurală de cele specifice tineretului.

Se raliază opiniei conform căreia ameliorarea procesului de predare reprezintă un factor-cheie pentru îmbunătățirea calității și eficienței educației și a investiției în tineri și subliniază importanța actualizării pedagogiei corespunzător societății cunoașterii și mediului digital.

Recomandă Comisiei Europene instituirea unor cadre comune la nivelul Uniunii Europene pentru cuplarea sistemului educațional cu piața muncii.

Recomandă Comisiei Europene stabilirea unei modalități voluntare, armonizate, la nivelul Uniunii, privind implicarea sectorului de afaceri în pregătirea forței de muncă, ca parte a cadrului de calitate pentru stagii de ucenicie.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 mai 2017, în prezența a 16 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Astfel, domnule președinte, supunem aprobării plenului opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Domnișoară Mareș, doriți să luați cuvântul? La dezbateri generale, da?

Da.

Vă rog.

PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de hotărâre care consideră oportună investiția în tineri.

Investiția în tineri pune bazele unei societăți echitabile, deschise și democratice, unei mobilități și incluziuni sociale, precum și unei creșteri economice și unei ocupări durabile a forței de muncă.

Investind în tineri, oferindu-le noi oportunități și ajutându-i să le valorifice, creându-le tinerilor condiții pentru a beneficia de cel mai bun start în viață, prin investiții în cunoaștere, competență și experiență, îi ajutăm să-și găsească un prim loc de muncă sau să se formeze pentru a-l obține și le oferim posibilitatea de a-și face vocea auzită.

Într-o societate deschisă și democratică este esențial ca, încă din tinerețe, persoanele să-și asume responsabilități în calitate de cetățeni activi, aceasta presupunând ca tinerii să aibă posibilitatea de a participa și de a se face auziți. Pentru a fi activi în societate, tinerii trebuie să simtă că ceea ce fac contează și că pot influența deciziile care sunt importante pentru ei.

În cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, Comisia Europeană sprijină punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret. Aceasta are două obiective principale: să ofere oportunități mai multe și mai echitabile pentru tineri în domeniul educației și pe piața locurilor de muncă, precum și să încurajeze tinerii să participe activ la viața societății.

O componentă esențială a strategiei este cea consultativă, participativă. Datorită dialogului structurat, 170.000 de tineri din întreaga Europă au fost mobilizați pentru ca factorii de decizie politică să le asculte opiniile cu privire la politicile importante pentru ei.

Vă mulțumesc.

Doamna Mînzatu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, și Grupul PSD va vota acest proiect de hotărâre. În Uniunea Europeană există un principiu foarte important, acela al subsidiarității, aducerea deciziei cât mai aproape de comunitățile locale, de cetățeni. Cred că este important când Guvernul oricărei țări înțelege, dincolo de politici, să ia și măsuri concrete în sprijinul investiției în tineri.

Suntem la 5-6 luni de când Guvernul PSD a preluat guvernarea și deja putem să exemplificăm măsuri concrete luate în sprijinul tinerilor: nu doar programul „Start-up Nation România”, pe care l-am aprobat recent, prin care subvenționăm pornirea de afaceri inclusiv de către absolvenții care au încheiat studiile după anul 2012, dar avem pe rol și proiectul care înseamnă măsuri de sprijin pentru angajatorii care califică tinerii la locul de muncă prin ucenicie, prin stagiatură, creștem semnificativ subvențiile pentru acești angajatori, încurajând astfel integrarea tinerilor pe piața muncii.

Recent, am adoptat legislația cu privire la învățământul dual. La Brașov, în colegiul din care provin, învățământul dual dă rezultate spectaculoase. Parteneriatul dintre mediul privat și colegiile tehnice asigură tinerilor șansa de a fi angajați în meseria în care s-au calificat în proporție de 95%, astfel încât, iată, vorbim de măsuri concrete, dincolo de o politică pe care, desigur, trebuie să o încurajăm, fiecare din poziția și din instituția în care activăm.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Barna.

Și Uniunea Salvați România va vota pentru, în această situație. Este unul dintre domeniile în care există unanimitate. Așa a fost și în cadrul comisiei, și este normal să fie așa, pentru că, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alegeri, tinerii au fost printre grupurile care au participat într-o destul

de mică măsură, și asta pentru că și la nivel european, și la nivelul statelor – și, din nefericire, România nu face excepție – mesajele pe care noi, cei din clasa politică, am reușit să le dăm tinerilor au fost destul de sărace.

Aceasta este o inițiativă importantă, care încearcă să repare această neglijență pe care societatea matură a avut-o față de clasa tinerilor și chiar sper ca, dincolo de această declarație de la nivel european, să reușim și cu măsuri suplimentare, dincolo de acest „Start-up Nation”, care a fost menționat.

USR va vota, după cum am spus, pentru această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

La articole? La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Îmbunătățirea și modernizarea educației.

Domnul ministru Angel Tîlvăr, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților, redactat în baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene, privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Îmbunătățirea și modernizarea educației – COM(2016) 941

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, tineret și sport; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților; analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene susține necesitatea inovării în învățământ, diversificarea programelor școlare, a formelor de instruire școlară și a tipurilor de entități educative.

Comisia pentru afaceri europene sugerează Comisiei Europene analizarea posibilităților de recunoaștere reciprocă, la nivelul Uniunii, a instruirii de scurtă durată, neinstituțională.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene atrage atenția Comisiei Europene că educația vizează inclusiv formarea unor cetățeni responsabili, sănătoși, cu înaltă ținută morală și subliniază relevanța culturii generale și a educației artistice în acest sens. Comisia pentru afaceri europene atrage atenția Comisiei Europene că în primii ani de viață este indispensabilă menținerea unor legături afective puternice cu familia, în paralel cu eforturile instituționale pentru dezvoltarea competențelor.

Totodată, comisia subliniază că guvernanța educației trebuie să mențină un echilibru just între autonomia și răspunderea școlii, care să contribuie la îmbunătățirea sistemelor de educație și la obținerea de rezultate de înaltă calitate, comparabile la nivelul Uniunii.

Comisia recomandă ca dezbaterile ce vizează dezvoltarea învățământului superior în Uniune să includă sporirea rolului educativ al universităților.

Această opinie, domnule președinte, a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 mai 2017, în prezența a 16 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Mulțumesc, domnule ministru. Comentarii de ordin general?

Domnișoară Mareș, ați rămas înscrisă la cuvânt sau...? Vă rog.

## **Doamna Mara Mareș:**

PNL va vota pentru adoptarea prezentei comunicări, care înscrie îmbunătățirea și modernizarea educației drept priorități majore pe agenda UE și stabilește acțiuni specifice, la nivelul UE, de sprijinire a statelor membre în eforturile lor de reformă și contribuie la realizarea unei agende comune, care să transforme educația de înaltă calitate într-o realitate pentru toți.

Decizia privind modul de dezvoltare a sistemelor de educație și de formare profesională revine statelor membre. Modernizarea și îmbunătățirea educației necesită reforme care se bazează pe cunoștințe solide cu privire la ceea ce funcționează bine în educație.

Acțiunile întreprinse la nivelul UE pot contribui la justificarea opțiunilor de politică ale factorilor de decizie din statele membre, prin: furnizarea de date comparative, consolidarea bazei de cunoștințe, efectuarea de analize și evaluări comparative, promovarea învățării reciproce, schimbul de cunoștințe cu privire la bunele practici și oferirea de sprijin specific, valorificarea cooperării existente cu mai mulți furnizori de date interne și externe.

Educația are o importanță strategică pentru societățile noastre și pentru dezvoltarea economică, iar PNL va vota pentru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Gavrilă Camelia.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui proiect de hotărâre care are mai ales o valoare pedagogică generală, o valoare filosofică. Vorbim despre ceea ce ar trebui să însemne educația la nivel european. Evident că Partidul Social Democrat susține, a avizat, a votat acest proiect de hotărâre, acest punct de vedere, dar trebuie să nuanțăm câteva lucruri.

Dincolo de valorile europene, la care trebuie să ne raportăm, există valori românești, există elemente de tradiție și de continuitate în școala românească, care trebuie asumate. Înainte de a fetișiza întru totul modelele străine, trebuie să înțelegem ceea ce se întâmplă valoros și ceea ce a adus ca istorie școala românească.

Un alt aspect la care ar trebui să reflectăm în acest context generat de textul aflat în discuție este cel legat de complementaritatea dintre elementele de cultură științifică, elementele de cultură artistică și elementele de formare, de modelare a personalității umane, pentru că școala înseamnă și cunoaștere, înseamnă și zonă științifică, înseamnă și dezvoltarea vocației artistice, a sensibilității și receptivității culturale și interculturale mai ales și, de asemenea, înseamnă să înveți să-ți pese de comunitatea ta, de comunitatea celor din jur, să te raportezi la ceea ce este important de făcut în lume, deci a avea o cultură a implicării civice, a participării la ceea ce trebuie făcut pentru a schimba în bine societatea.

Nu trebuie uitate, de asemenea, nici elementele comparative, modelele de succes din spațiul european sau internațional, adaptate însă și filtrate într-o politică educațională coerentă, care nu înseamnă o reformă perpetuă, ci trebuie să însemne o asimilare obiectivă, rațională, o integrare a ceea ce se întâmplă în pedagogia și în sistemele educaționale europene.

Și încă o chestiune foarte importantă. De multe ori, învățământul românesc este acuzat de elemente legate de prea multă informație, prea multă reproducere mecanică, prea puțină adaptare la contexte situaționale și la contexte practice, aplicative. Este momentul când trebuie să legăm și teoria, și elementele practice, și relația cu operatorii economici, și dezvoltarea unei sensibilități și a unei înțelegeri a ceea ce poate face absolventul mai departe, asupra modului cum se poate integra pe piața muncii, fie că este el absolvent de învățământ preuniversitar, de învățământ postliceal sau universitar.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Am rugămintea la colegii înscriși la cuvânt să-mi permită să prezint prezența Comisiei pentru apărare națională din Seimul Republicii Polone, condusă de domnul Michal Jach, președintele comisiei, după care vom continua dezbaterile, pentru că au un program deja întârziat.

Mulțumesc.

Domnul Ganț Ovidiu.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Conform uzanțelor, trebuie să vă spun că grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestei hotărâri.

În egală măsură, apreciez ardoarea dezbaterii pe marginea unei comunicări a Comisiei Europene către Consiliu și către Parlament.

Sigur, ar fi normal, poate, să regândim procedurile pe care le-am aprobat și să ne întrebăm în ce măsură are rost să votăm asupra unui COM, deci asupra unei comunicări, care nu produce, de fapt, niciun efect în plan legislativ.

În consecință, poate că dimineața, la sesiunea de declarații politice de marți, ar fi mai utile aceste dezbateri, abandonând votul asupra unei comunicări. Poate că ar fi util ca în Biroul permanent să ne mai uităm o dată pe aceste proceduri parlamentare care încarcă ordinea de zi și nu produc niciun efect.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Bichineț.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am ascultat cu mare plăcere, cu sfințenie chiar, discursul doamnei profesor Gavrilă și m-am bucurat că am terminat liceul la timp.

Îmi aduc aminte de acea poezie: „Liceu – cimitir/Al tinereții mele/Pedanți profesori/Și examene grele.”

Așa vi s-a întâmplat multora dintre dumneavoastră.

Este momentul acum și aici să spun că 280.000 de copii din țara noastră abandonează cursurile școlare înainte de vreme. De asemenea, la țară, nu numai în Moldova, în toate județele țării, după clasa a V-a, un sfert dintre copii nu mai urmează cursurile. Jumătate dintre elevi – arată statisticile –, chiar dacă primesc lapte, corn, mere, pere, mierlă, viezure..., sunt în sărăcie extremă.

În aceste condiții, eu aș sugera ca cei care se ocupă de învățământ să rămână mai ușor cu reformele și să se ocupe de instruire și de educare, în așa fel încât să preferăm un cap bine format unui cap bine umplut, în sensul că bagajul informațional cu care pleacă cei care termină școlile nu îi ajută cu nimic în viață.

Verificați! Cei care termină liceul prima dată iau carnet de șomaj, iar cei care termină facultățile nu își găsesc un loc de muncă. Orizontul de așteptare al majorității studenților – așa arată statisticile – este să lucreze la o multinațională sau să plece, așa că trebuie să facem o restructurare

a învățământului de jos în sus și de sus în jos. Din moment ce, la testările profesorilor, 10% dintre ei iau nota 2, ce învățământ să facem cu cei care iau nota 2?

Atât am avut de spus! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Pambuccian.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Pe procedură, vreau să vă rog foarte serios să luăm, așa cum a fost expusă, rugămintea colegului meu, a domnului Ganț, și COM-urile să fie tratate ca atare, adică să luăm act de ele, și nu să dezbatem foarte mult în Parlament lucruri care nu produc efecte juridice.

Cred că este important să facem acest lucru, cred că nu are rost să explic de ce este important să facem acest lucru. Toate explicațiile le-am avut astăzi și vă rog, din partea grupului nostru parlamentar, să luați în calcul nediscutarea, pe viitor, a COM-urilor în plen și nevotarea lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Tinel.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Dacă Grupul minorităților naționale are o propunere de modificare a regulamentului, așteptăm o astfel de propunere și o discutăm în Comisia pentru regulament. Aceasta este procedura regulamentară de a schimba programul de activitate al Camerei Deputaților. Dar dacă e să discutăm sau să nu discutăm comunicările care ne vin și care sunt analizate în comisia de specialitate, eu cred că trebuie discutate, pentru că există posibilitatea ca aici să se exprime puncte de vedere care, de multe ori, nu sunt convergente. Aceasta înseamnă că ele sunt aprobate cu majoritate de voturi.

Deci, până la urmă, Parlamentul României trebuie să exprime un punct de vedere, o poziție și pe o astfel de comunicare.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Pe articole. Obiecții la titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Vot final. 5. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; în procedură de urgență.

Inițiatorul?

Domnul Vexler.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Este un proiect la care am ținut în mod cu totul special, pentru că reprezintă un gest de demnitate și umanitate față de o categorie de oameni care au suferit îngrozitor.

Este evident că proiectul reprezintă doar o reparație morală și nu poate schimba ceea ce s-a întâmplat. Dar, acordând un vot pozitiv acestui proiect, cred – așa cum am spus – că facem un gest de demnitate al Parlamentului României față de acești oameni care au suferit îngrozitor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru muncă? Domnul Solomon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 și 3 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, în sensul majorării indemnizațiilor lunare primite de persoanele persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat în 4 aprilie 2017. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte din prezentul raport.

Dezbateri generale?

Domnul Oprea.

Nu este o suprapunere, fiind vicepreședintele Comisiei pentru muncă – președintele a prezentat esența –, dar poate că și din respect față de efortul conjugat al tuturor părților implicate în tehnica legislativă. Propunerea este din 2017 și astăzi avem și posibilitatea să dăm un vot.

De apreciat modul în care oamenii au interpretat istoria. Iar eu, ca un om care vine din Iași, ce are încă o imagine un pic afectată de vremurile acelea, m-am bucurat când toți colegii au făcut gestul acesta. Și este o formă de respect.

Așadar, Grupul PNL din Camera Deputaților votează pentru.

Domnul Pambuccian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în ceea ce privește susținerea grupului nostru, nu încape vorbă.

Eu am venit din alt motiv la microfon. Am venit pentru că vreau să felicit Federația Comunităților Evreiești, pe fostul deputat Aurel Vainer, care a fost cel care a avut prima tentativă a unui asemenea proiect, pe Silviu, pe colegul meu, Silviu Vexler, pentru tenacitatea extraordinară de care a dat dovadă – absolut extraordinară, de care a dat dovadă – și să-i felicit pentru faptul că reprezintă un exemplu de tenacitate în a apăra drepturi fundamentale. E un lucru foarte important, e un lucru rar. Și sunt mândru că avem asemenea colegi printre noi.

De asemenea, vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru că știu că a existat o susținere transpartinică, unanimă, vizavi de o chestiune care ține de lucruri fundamental umane. Și lucrul acesta mă face să privesc cu speranță viitorul.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Solomon.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea și domnul Pambuccian, trebuie să mulțumim tuturor pentru susținerea de care a dat dovadă inițiatorul, dar, în primul rând, susținerea de care s-au bucurat beneficiarii acestei legi, din toate grupurile parlamentare. Această solidaritate a dus la depășirea unor obstacole contabilicești și la introducerea pe ordinea de zi, cu celeritate, astfel încât, iată, să avem, în acest moment, un raport de adoptare a acestei inițiative.

E vorba de cei care au suferit pe teritoriul României – și nu numai – din cauza regimurilor fasciste care s-au instaurat începând din 6 septembrie 1940 și au durat până la instaurarea celeilalte dictaturi, de tip comunist.

Cei care au suferit de pe urma dictaturilor comuniste au avut mai tot timpul atenția noastră și sprijinul..., și sprijinul contabililor. Cei care au suferit de pe urma fasciștilor tot timpul au fost neglijați. Poate că, fiind mai departe în timp, au fost uitați.

Trebuie să spunem că inițiatorul a acceptat modificarea formei inițiale și aplicarea acestei prevederi legale în două etape: de la 1 iulie, anul acesta, dacă toate lucrurile vor fi în regulă până la promulgare, să se mărească indemnizațiile supraviețuitorilor, adică a celor care au fost în lagărele morții, care au trecut prin trenul morții, care au trăit pe pielea lor ceea ce a însemnat pogromul de la Iași, dar și, știu eu, nenorocirile și masacrele de la Ip, Trăznea, Moisei – pentru că și horthyștii au avut, și ei, partea lor de vină, nu numai Antonescu, nu numai legionarii.

Prin urmare, de la 1 ianuarie se va aplica, în partea a doua, pentru urmașii celor care au avut de suferit, pentru cei care au fost expulzați sau evacuați din casele lor.

Această înțelepciune a inițiatorului ne-a dat nouă posibilitatea să ne încadrăm în prevederile bugetare, astfel încât legea să nu aibă nicio sincopă în a acoperi cheltuielile financiare.

Și, încă o dată, sper ca toată lumea să înțeleagă că întotdeauna va trebui să aducem aminte celor de astăzi ce atrocități a săvârșit statul român, prin reprezentanții săi, la un moment dat. Că s-au numit într-un fel sau altul, că au fost fasciști sau comuniști, așa ceva nu trebuie să se mai repete. Nici asupra celor care trăiesc pe aceste meleaguri cu noi, românii, majoritari, nici asupra românilor, deopotrivă.

Domnul Tomac.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vreau să felicit inițiatorul acestui proiect de lege. Cred că este esențial să privim cu recunoștință către toți cei care au avut de suferit. Mă refer aici la cetățenii români, indiferent de perioadă.

Și cred că lecția trecutului trebuie să ne învețe să fim mult mai prudenți la tot ceea ce se întâmplă astăzi în jurul nostru. Sunt oameni care au avut de plătit doar pentru că aveau altă credință, alt nume sau altă naționalitate.

N-avem cum să mergem mai departe, atât timp cât nu ținem cont de aceste tragedii care s-au petrecut pe teritoriul României.

Ca cetățean care este extrem de atent la tot ceea ce s-a întâmplat în istoria României, vreau încă o dată să-l felicit pe inițiator și să dăm un vot de recunoștință.

Mulțumesc.

Dacă la amendamentele admise sunt intervenții? Nu.

Vot final.

11. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului; în procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog.

## **Domnul Neculae Plăiașu** _– președintele Oficiului_

_Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor_ **:**

## Domnule președinte,

Numele meu este Neculae Plăiașu și sunt președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Câteva cuvinte legate de reexaminarea proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 656/2002.

Inițiativa noastră a pornit de la faptul că în anul 2010 s-a realizat la Consiliul Europei o nouă directivă care are legătură cu înființarea, și pe teritoriul României, a Autorității de Supraveghere Financiară.

Al doilea element care a stat la baza modificării legii se referă la evaluarea făcută de către reprezentanții Comitetului Moneyval din cadrul Consiliului Europei, evaluare pe care au făcut-o privind sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor, ocazie cu care au apărut unele recomandări. Iar, ținând cont de acestea, am luat măsuri ca ele să fie, să se regăsească în proiectul de lege.

Referitor la faptul că pentru acest proiect de lege s-a cerut o reexaminare, poziția oficiului este ca această cerere de reexaminare să fie respinsă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru buget? Domnul Badea, de la Comisia pentru buget.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport înlocuitor comun asupra Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism

Comisiile reunite – Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități – au analizat cererea de reexaminare a Președintelui României privind Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare transpunerea dispozițiilor art. 8 din Directiva din 2010 a Parlamentului European și a Consiliului, din 24 noiembrie 2010, cu privire la competențele diferitelor autorități europene de supraveghere, precum și stabilirea precisă a autorităților naționale competente în domeniu, în scopul informării Autorității Europene de Supraveghere în Domeniul Luptei împotriva Spălării Banilor și Finanțării Terorismului, având în vedere înființarea ASF, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 113/2013.

Membrii celor două comisii au dezbătut cererea de reexaminare, varianta legii adoptată de Senat, și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun înlocuitor de adoptare a Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele de tehnică legislativă prezentate în anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dezbateri?

Nu. Amendamente admise? Respinse? Nu.

Vot final.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; în procedură de urgență.

Guvernul? Comisia pentru mediu? Domnul președinte Remus Borza.

## Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea până la data de 25 aprilie 2017 a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, referitoare la interzicerea pășunatului animalelor domestice în terenuri agricole între 6 decembrie și 24 aprilie anul acesta.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 13 februarie 2017.

La întocmirea prezentului raport comun, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, din 5 februarie 2016, și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma prezentată de Senat.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Giugea? Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vorbim despre stabulația excesivă la specia ovine, ceea ce poate duce foarte clar la degenerarea biologică și genetică a acestei specii. Și în aceeași măsură vorbim despre o specie care este singura care și-a regenerat efectivele după 1989 – specia ovine. În momentul de față reprezintă o importantă axă pentru exportul din agricultura românească, întrucât, la nivel mondial, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că cererea depășește oferta.

De aceea, Partidul Național Liberal va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege, ținând cont că agricultorii din România trebuie sprijiniți, indiferent de sectorul de activitate al acestui vast domeniu care înseamnă agricultura. Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Fără amendamente.

Urmează vot final.

Suspendăm ședința până mâine.

Vă invit, stimați colegi, să participați la ședința de răspunsuri și interpelări.

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.

După aceea, avem interpelări.

Ministerul Mediului – doamna Intotero?

Nu mai e necazul.

Ministerul Transporturilor – doamna Intotero? La fel, da? ## **Doamna Natalia Elena Intotero**

**:**

Da!

Ministerul Transporturilor – doamna Lungu Tudorița? La fel.

Doamna deputat e mulțumită, a și primit răspunsul și e mulțumită? A, n-ați primit răspunsul. Păi, atunci, doamna Grigore Maria Magdalena e aici? Vă rog.

## **Doamna Maria Magdalena Grigore** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimate domn deputat,

Referitor la întrebările dumneavoastră formulate în ședința Camerei Deputaților, înregistrate la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul în data de 27.04, respectiv 9.03.2017, având ca obiect „Referitor la reabilitarea de urgență a podului peste râul Trotuș–Onești, județul Bacău”, vă comunicăm următoarele:

În perioada 2008–2012, podul peste râul Trotuș–Onești, județul Bacău, a fost în administrarea Ministerului Transporturilor, respectiv CNAIR – SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași. În acea perioadă au fost întreprinse toate demersurile necesare în vederea obținerii finanțării lucrărilor de reabilitare și modernizare a podului, inclusiv prin programul PNDR, însă finanțarea nu a fost aprobată. În perioada respectivă, resursele financiare au fost alocate nominal, pe fiecare obiectiv în parte, și deci au fost insuficiente pentru repararea tuturor podurilor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, prin CNAIR – SA.

În prezent, sectorul de drum ce traversează municipiul Onești se află în administrarea Consiliului Local al Municipiului Onești, conform prevederilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Înțelegem pe deplin importanța reabilitării, modernizării acestui drum, a acestui obiectiv, neexistând căi de comunicație alternative, și faptul că se impune o intervenție de urgență.

Prin urmare, vom face demersurile ce se impun, astfel încât la rectificarea bugetară de la sfârșitul semestrului I al acestui an să putem asigura sursele de finanțare necesare acestei investiții, astfel încât să poată fi demarate procedurile de achiziție publică necesare contractării lucrărilor de execuție pentru reabilitarea podului încă din acest an.

Doamnă deputat, dacă vreți lămuriri, două minute. Vreți să mai interveniți, doamnă deputat? Nu.

Mulțumesc.

Ministerul Transporturilor – domnul Movilă. Doamnă secretar de stat, vă rog.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Situația zborurilor TAROM din Aeroportul Internațional Iași”, vă comunicăm următoarele:

Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române TAROM i se aplică prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, iar Ministerul Transporturilor, în conformitate cu art. 4 al acestui act normativ, în calitate de autoritate tutelară, nu poate interveni în activitatea de administrare și conducere a acestei companii.

Totuși, am solicitat Companiei TAROM un punct de vedere avizat cu privire la întrebările dumneavoastră.

Precizăm că în cadrul Companiei TAROM deciziile cu privire la anularea de rute sau ajustarea frecvențelor pe anumite rute au fost luate și sunt luate, de-a lungul timpului, în baza situațiilor de eficiență și în funcție de disponibilitățile de resurse, capacitate; de exemplu: capacitate flotă, echipaje de care dispune compania la momentul luării acestor decizii.

Compania TAROM se află într-un amplu proces de redefinire strategică, având drept scop o repoziționare superioară în piață și, implicit, în mediul puternic concurențial actual.

În lumina acestui obiectiv esențial al noului management, Iași este un punct important pe care TAROM își propune să își reintroducă rutele ce au fost suspendate temporar, până la rezolvarea problemelor de disponibilitate, dar să își consolideze în plus poziția pe piață, prin redeschiderea de noi rute, odată cu soluționarea acestora.

Vă mulțumim încă o dată pentru interesul exprimat față de Compania TAROM.

Vă rog, două minute, domnule deputat.

## Domnule președinte,

## Stimată doamnă secretar de stat,

Sunt convins că într-adevăr sunt probleme la TAROM. Se face redefinire, înțeleg, se vor achiziționa nave, se stabilesc noi trasee. Însă, dacă toate acestea sunt adevărate, cred că există un program, iar, în baza acestui program, cred că suspendarea unor rute, anularea lor sau noi trasee pot fi comunicate din timp, astfel încât ieșenii și toți cei care sunt în zona Moldovei și folosesc Aeroportul Iași să știe din timp, să-și programeze activitățile, astfel încât să nu fie în situații penibile, să aștepte pe aeroport sau, mai grav, să existe conflicte energice, violente cu reprezentanții TAROM.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai vreți să mai răspundeți? Vă rog. Tot aici?

Nu. Următoarea.

Tot dumneavoastră, doamnă secretar de stat. Tot pentru domnul Movilă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră care are ca obiect

„Concretizarea autostrăzii Ungheni–Iași–Târgu Mureș...”

Domnule președinte,

Îmi permiteți, fiind un răspuns mai laborios, dacă doriți să-l întrebați pe domnul deputat dacă dorește doar să-i înmânez... sau...

Îl înmânați mai bine, că avem doar 3 minute la dispoziție.

## **Doamna Maria Magdalena Grigore:**

Da...

Da, sigur...

Deci un răspuns sintetic de 3 minute și cel elaborat, în scris, la domnul deputat.

Precizăm că masterplanul prevede următoarele date de implementare a obiectivului autostrada Târgu Mureș–Iași–Ungheni, cu cele trei secțiuni, după cum urmează:

Programul și stadiile de implementare: Târgu Mureș–Ditrău – revizuire studiu de fezabilitate, durată: 17 luni; licitație proiect tehnic – durată: maximum 12 luni; proiect tehnic + execuție/realizare – durată de realizare: 48 de luni.

Actualul stadiu de implementare: până în prezent a fost elaborat studiul de fezabilitate și a fost semnat, în luna mai 2015, contractul de revizuire a studiului de fezabilitate autostrada Târgu Mureș–Ditrău.

Totodată, programul și stadiile de implementare pentru autostrada Ditrău–Târgu Neamț. Implementare program, revizuire studiu de fezabilitate, estimată o durată de realizare – 24 de luni; licitație proiect tehnic și execuție – durată de maximum 12 luni; proiect tehnic și execuție efectivă – 48 de luni. Desigur, condiționată de împărțirea obiectivului în patru loturi.

Stadiul de implementare: până în prezent a fost pregătită documentația de atribuire a serviciilor privind revizuirea studiului de fezabilitate și proiectul tehnic.

3. Pentru programul și stadiile de implementare pentru autostrada Târgu Neamț–Iași–Ungheni – program de implementare, elaborare proiect tehnic și execuție lucrări perioada 2017–2020...

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Încheiați, vă rog!

Domnule deputat, nu pot vorbi așa cu dumneavoastră! Am oprit-o pe doamna secretar de stat. Veniți la microfon!

Pentru obiectivul de investiții „Autostrada Est–Vest Târgu Mureș–Iași–Ungheni”, în propunerea de buget pentru anul 2017, cu sursa de finanțare bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, la capitolul 84, pct. 01 „Transporturi”, subcapitolul 03 „Transport rutier”, la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014–2020”, și anume în cadrul programului privind Fondul de coeziune, au fost incluse următoarele proiecte:

Primul ar fi autostrada Târgu Mureș–Ditrău. Valoarea totală a proiectului: aproximativ 27 de milioane. Pentru autostrada Ditrău–Târgu Neamț – aici e vorba de loturile autostrăzii, împărțirea pe loturi –, de asemenea, valoarea totală a proiectului: 48 de milioane de lei.

Proiectul de sprijin – următorul lot – autostrada Târgu Neamț–Pașcani–Iași–Ungheni. Credite bugetare pentru anul 2017: 3.800 de mii de lei; valoare totală proiect: 48 de milioane de lei; credite de angajament – deci din fonduri europene – 48 de milioane de lei.

Totodată, așa cum am precizat, obiectivul de investiții Târgu Mureș–Iași–Ungheni, în analizele efectuate în cadrul Master Planului General de Transport, a fost împărțit în trei proiecte, așa cum au fost prezentate anterior.

## Mulțumesc mult.

O să renunț la o altă... la o altă întrebare, interpelare și o să rog să permiteți să se continue cu răspunsul, pentru că este un proiect foarte important pentru Iași și Moldova și de-a lungul timpului am avut foarte multe răspunsuri contradictorii. Inclusiv în bugetul de stat s-au aprobat fonduri pentru studiu de fezabilitate și ulterior fondurile au dispărut.

De aceea, vă rog, voi ceda la altă interpelare timpul și aștept încă trei minute răspunsul.

La care, domnule deputat?

Legat de situația întreprinderilor din Iași, locuri de muncă și ce s-a mai ales din ele.

Mulțumesc.

Și cea cu Ministerul Economiei?

Vă rog, doamnă secretar de stat, mai aveți încă trei minute, dar încercați să-l lămuriți pe domnul deputat.

Deci eram la programul și stadiile de implementare pentru autostrada Ditrău–Târgu-Neamț, programul de implementare, așa cum este el văzut la nivelul CNAIR.

După cum am spus, estimarea pentru revizuirea studiului de fezabilitate este la 24 de luni. Ulterior acestei revizuiri, licitațiile pentru proiect tehnic și execuție le estimăm undeva la 12 luni. Proiectul tehnic plus execuția efectivă au, conform studiului de fezabilitate, o durată de realizare de 48 de luni, însă este condiționată de împărțirea obiectivului în patru loturi, conform indicatorilor tehnico-economici avizați în Consiliul interministerial.

Programul și stadiile de implementare pentru autostrada Târgu Neamț–Iași–Ungheni; elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor pentru perioada 2017–2020 – stadiul de implementare: până în prezent, s-a elaborat doar documentația de atribuire, în vederea contractării serviciului de revizuire a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic.

Totodată, ca urmare a unor verificări venite de la Curtea de Conturi a României, începând cu luna noiembrie 2016, procedurile de contractare a serviciilor de revizuire studiu de fezabilitate și proiect tehnic pentru cele trei secțiuni au fost suspendate.

Pentru reluarea lor, CNAIR lucrează în prezent la revizuirea documentațiilor de atribuire, astfel încât să fie preluate toate observațiile Curții de Conturi.

Nu în ultimul rând, vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că...

## Și eu vă mulțumesc.

Tot la Ministerul Transporturilor, tot domnul Movilă – „Situația juridică a «Drumului hoților»”.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la întrebarea dumneavoastră, domnule deputat, vă comunicăm următoarele:

În anul 2010 a fost promovată Hotărârea Guvernului nr. 203 din 17 martie 2010 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor sectoare de drum de interes local din administrarea Consiliului Local al Municipiului Iași, printre care a fost inclusă și strada Trei Fântâni din municipiul Iași.

Această hotărâre de guvern nu a fost pusă în aplicare, întrucât nu a fost semnat un proces-verbal de constatare și identificare și nici nu a fost încheiat un protocol de predareprimire între Primăria Municipiului Iași și CNAIR – SA.

Din cauza unor lucrări la sistemul de canalizare, în zona respectivă s-a stabilit, de comun acord cu autoritățile locale, elaborarea procesului-verbal de constatare și identificare și a celorlalte documente, după finalizarea lucrărilor tehnicoedilitare mai sus menționate.

Urmează ca în perioada următoare să fie finalizat procesul-verbal de constatare și identificare și în continuare

să poată să fie semnat și protocolul de predare-primire între părți, respectiv între Primăria Municipiului Iași și CNAIR, prin DRDP Iași.

Vă mulțumim pentru interesul acordat.

Mulțumit, domnule deputat? Nemulțumit... Vă rog.

## Domnule președinte,

Cu scuzele de rigoare pentru doamna secretar de stat, dar este important și chiar vreau să mulțumesc.

Acest ultim răspuns cred că a reușit să clarifice situația juridică a străzii Trei Fântâni – mi-a plăcut că v-ați dus direct spre denumirea „Drumul hoților” –, pentru că este un proiect de mare importanță pentru Iași și, tot la fel, instituții – fie că vorbim de Primăria Municipiului Iași sau de Ministerul Transporturilor – în fiecare an spun mereu alte lucruri. Dacă ceea ce doamna secretar de stat a afirmat astăzi, aici, este adevărat – și nu am niciun motiv să nu cred că este – înseamnă că, la acest moment, responsabilitatea juridică pentru strada Trei Fântâni revine Primăriei Municipiului Iași. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Ministerul Muncii – doamna Mînzatu este? Nu este.

Ministerul Sănătății – doamna Intotero nu este. Mai avem Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat – domnul Laurențiu Nistor nu este.

Am încheiat.

Interpelări.

Domnul Șovăială de la PNL este? Nu.

Doamna Schelean?

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul interpelării – măsurile pe care Guvernul intenționează să le adopte în ceea ce privește concediul și indemnizația pentru creșterea copilului, precum și alte drepturi și beneficii.

## Doamnă viceprim-ministru,

Ați explicat în cadrul unei emisiuni televizate faptul că în acest moment se fac calcule de impact de către Guvern și se are în vedere plafonarea indemnizației de creștere a copilului, adică modificarea prevederilor Legii nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Având în vedere aceste declarații, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

Câte persoane beneficiază în acest moment de indemnizația de creștere a copilului, conform Legii nr. 66/2016?

Care este indemnizația medie primită de aceștia?

Câți dintre beneficiari au în prezent indemnizația până la 5.000 de lei?

Care este impactul bugetar al acestor indemnizații?

Câți dintre beneficiari au în prezent indemnizația cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei și care este impactul bugetar al acestora?

Câți dintre beneficiari au în prezent indemnizații de peste 10.000 de lei și care este impactul bugetar al acestora?

Care este cea mai mare indemnizație în plată, după intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2016?

Cu cât au crescut sumele alocate de la bugetul de stat pentru plata indemnizațiilor pentru creșterea copilului, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 66/2016?

Care sunt estimările și prognozele pentru viitor?

Ce alte prevederi privind concediul și acordarea indemnizației pentru creșterea copilului sunt analizate în prezent de Executiv și în ce sens?

Ce alte drepturi, stimulente, beneficii, în vigoare în momentul de față, sunt în analiza Guvernului și în ce modalitate intenționează Executivul să le modifice, să le ajusteze, înainte de elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018?

Mulțumesc. Domnul Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Adresez o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, privind schemele de ajutor de stat care trebuie să vizeze majoritatea proprietarilor de păduri.

## Domnule ministru,

Am lecturat cu interes Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 108 privitor la schema de ajutor de stat, servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor.

Scopul declarat al acestui ajutor de stat are în vedere îmbunătățirea echilibrului dintre dezvoltarea economică și utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Din păcate, dincolo de prevederile sale benefice, această schemă de ajutor de stat stipulează restrictiv că suprafața

minimă pentru care se încheie angajamentul silvic este de 100 de ha.

## Domnule ministru,

În ultimii ani, date fiind privațiunile și condiționările stricte în administrare de care au parte proprietarii care dețin păduri și terenuri cuprinse în ariile naturale protejate, în lipsa unei reale compensări prin subvenții și ajutoare de stat, aceștia recurg, sărăciți, la vânzarea proprietăților respective. Românii sunt tentați, parcă într-o acțiune legislativ concertată și premeditat distructivă, corelativă cu interese străine țării, să-și vândă pădurile, proprietățile în general, la un preț de nimic. Tariful cu care se vinde astăzi un hectar de pădure, în jur de 3.000 de euro, este de cel puțin trei ori mai mic decât în oricare altă țară a Uniunii Europene.

Reprezentanții asociațiilor constituite pentru apărarea pădurilor susțin că au în evidențe peste 100.000 de ha de păduri vândute la grupuri de proprietari din afara României, iar înstrăinarea continuă, câtă vreme micii proprietari de păduri nu au nici veniturile, nici resursele necesare pentru a le administra corespunzător legislației în vigoare.

În consecință, consider că este bine că sunt sprijinite prin ajutoare de stat angajamentele silvice de peste 100 de ha, așa cum, de altfel, procedați prin ordinul anterior menționat. Dar, deopotrivă, se cuvin susținute legal și proprietățile mai mici ca suprafață, majoritatea aparținând unor persoane fizice. Acestea sunt cele care sunt cele mai vulnerabile în fața tăvălugului înstrăinării și, totodată, cele mai oropsite, din punctul de vedere al actualității economice, dat fiind că statul nu le-a asigurat acestor proprietari subvenții sau compensații pentru proprietățile lor cuprinse în arii naturale protejate.

Mulțumesc.

Domnul Cristache este în sală? Nu.

Domnul Ionuț Simionca.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Mihai Tudose.

Obiectul interpelării este „Stadiul implementării și aplicării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016”.

## Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare vă adresez solicitarea de a ne comunica care este stadiul implementării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiect stimularea investițiilor întreprinderilor mici și mijlocii.

Totodată, vă solicit să-mi prezentați care este bugetul alocat de Ministerul Economiei în anul 2017 pentru implementarea, finanțarea schemei de ajutor de stat prevăzută și reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 937/2016.

În urma dezbaterilor avute cu mai mulți oameni de afaceri din județul Bistrița-Năsăud, am fost sesizați că, deși ar fi interesați de realizarea de investiții prin această schemă de ajutor de stat, totuși nicio instituție implicată și responsabilă cu acest proiect nu poate să ofere detalii despre stadiul acestuia.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PMP Bistrița-Năsăud, Ionuț Simionca.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Lovin?

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult pentru cuvântul pe care mi l-ați dat. Am o interpelare pentru domnul ministru al sănătății, domnul Florian Dorel Bodog.

## Stimate domnule ministru,

Din păcate, ne confruntăm cu o situație foarte gravă, statisticile arătând că aproximativ 50.000 de persoane mor anual în România din cauza unor forme de cancer, preponderente fiind cancerul de sân, de plămâni și de colon. Numai în județul Vâlcea sunt înregistrate un număr de 5.066 de cazuri, în creștere față de anul trecut și aproape dublu față de acum 10–15 ani.

Ca de altfel în toată țara, și județul Vâlcea se confruntă cu ignoranța, lipsa de educație sanitară, mizeria socială, lipsa de determinare a factorului uman, care fac ca cele mai multe cazuri să se prezinte în stadii tardive, fără șansă. De obicei se apelează la Salvare via UPU, eludând consultația la medicul de familie, programarea la medicul specialist aglomerând secțiile și cu cazuri depășite, fără șanse și cheltuitoare de buget, la pacienți, de obicei, neasigurați și fără venit și fără familie.

Situația exemplificativă pentru județul Vâlcea, în 2017, este: ianuarie – 250 de internări de zi, 183 de internări continue; februarie – 320 de internări de zi, 165 de internări continue.

Pentru Spitalul Județean Vâlcea sunt necesare anumite măsuri urgente: extinderea spațiului locativ pentru desfășurarea în condiții igieno-sanitare și circuite separate a cazurilor care necesită internare și tratamentul de zi cu personal mediu și auxiliar aferent; dotarea cu ecograf, linie ecograf cu două sonde, pentru monitorizarea bolnavilor internați; dotarea cu EKG portabil; dotarea cu aspirator secreții; dotarea la nivelul secției sau farmaciei cu stații

de preparat citostatice și echipament de protecție pentru prepararea citostaticelor și, apoi, administrarea lor.

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă ministerul pe care îl coordonați are în vedere o altă abordare a criteriilor de urgență, internare și tratament de specialitate pentru tratarea cât mai eficientă a cancerului, precum și pentru prevenirea noilor îmbolnăviri.

Mulțumesc. Domnul Munteanu?

Domnul Dunava.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Toma Florin Petcu, ministrul energiei.

Subiectul interpelării: „Demararea procesului de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în satele Orbeni și Scurta, aparținătoare comunei Orbeni”.

Domnule ministru,

Prin prezenta interpelare vă supun atenției o problemă importantă, al cărei obiect îl reprezintă asigurarea alimentării cu gaze naturale a comunei Orbeni din județul Bacău și care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ține de competența și decizia Ministerului Energiei.

În calitatea mea de deputat, am fost sesizat de reprezentanții comunei Orbeni cu privire la necesitatea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în satele Orbeni și Scurta, aparținătoare comunei Orbeni, cu atât mai mult cu cât au fost întreprinse toate demersurile legale pe lângă Ministerul Energiei.

La adresa nr. 191.262 din data de 30 martie 2017 s-au depus la ministerul pe care îl conduceți Decizia nr. 459/28 martie 2017, a ANRE, privind avizarea studiului de fezabilitate întocmit în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în satele Orbeni și Scurta, aparținătoare comunei Orbeni, județul Bacău, însoțită de anexă, avizul nr. 21.340/22 martie 2017, emis de ANRE, și proiectul nr. 48/2014 – Studiu de fezabilitate privind obiectivul de investiție „Înființare, distribuție gaze naturale comuna Orbeni, cu satele aparținătoare Orbeni și Scurta, județul Bacău”.

La momentul la care eu susțin această interpelare, în numele și pentru cetățenii din comuna Orbeni, Ministerul Energiei nu a transmis niciun răspuns la solicitarea în cauză și nici nu a dat curs acesteia, motiv pentru care comuna Orbeni nu are încă un distribuitor de gaze naturale. Implementarea acestui proiect este foarte importantă pentru cei peste 4.000 de locuitori ai comunei Orbeni, deoarece va asigura dezvoltarea economică a acesteia, mai ales că se află într-o zonă de influență a județului Bacău, răspunzând astfel nevoilor colectivității, prin sporirea calității vieții acesteia.

Doamna Holban?

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Dotarea Spitalului Județean de Urgență din Târgoviște cu echipamente, pentru a se înscrie în «Strategia națională de sănătate 2014–2020 – sănătate pentru prosperitate»”.

## Domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu posibilitatea de creștere a performanței medicale a Spitalului Județean Dâmbovița și de creștere a siguranței actului medical, prin alocarea unor fonduri bugetare pentru achiziționarea următoarelor echipamente:

1. Angiograf; ca urmare, pacientul cu boli cardiovasculare care are nevoie de o astfel de investigație nu mai trebuie să fie programat la clinicile din București sau din alte orașe, programări care se fac cu multă dificultate.

2. Ecocardiograf transtoracic mobil.

3. Seringi automate.

4. Aparat endoscopic Olympus Optera, aparat necesar confirmării unui diagnostic corect și, pe altă parte, efectuării activității terapeutice specifice pacienților cu hemoragii digestive superioare și inferioare.

În vederea alocării acestor fonduri bugetare, a fost înaintată o cerere Ministerului Sănătății în urmă cu 4 luni.

Spitalul Județean de Urgență din Târgoviște este cea mai mare unitate sanitară din județ, cu un număr de 1.767 de paturi, 16 linii de gardă în specialități clinice, două linii de gardă în specialități paraclinice, o linie de gardă continuă în Secția ATI.

Față de cele menționate, vă rugăm, domnule ministru, să analizați și să decideți pentru binele pacienților. Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită considerație, deputat al PSD, Holban Georgeta Carmen.

Domnul Andrei? Domnul Florinel Stancu? Domnul Macovei? Doamna Paraschiv, nu. Doamna Vlăducă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Armonizarea legislației în domeniul producerii, deținerii, ambalării și desfacerii băuturilor alcoolice tradiționale țuică și rachiuri naturale”.

Domnule ministru,

În deplasările în teritoriu am fost sesizată în repetate rânduri de producătorii de fructe din zona de nord a județului Dâmbovița cu privire la situația dificilă prin care trece sectorul pomicol în ceea ce privește valorificarea producției de fructe.

În speță, în procesul de producție a fructelor, anual, rezultă un procent ridicat de fructe, prune, mere sau pere, depreciate, care nu corespund criteriilor de calitate pentru a fi valorificate pe piață, atât în stare proaspătă, cât și procesate – sucuri, gemuri, marmeladă, compoturi. Această materie primă este destinată distilării și fabricării de băuturi alcoolice tradiționale: țuică și rachiuri. Legislația actuală permite fabricarea de astfel de băuturi în antrepozite fiscale, mici distilerii și alambicuri, cu o reducere de 50% la plata accizei datorate statului.

Fermierii care dețin o suprafață și, implicit, o cantitate mai mare de fructe pot fabrica țuică și rachiuri naturale, dar cu plata integrală a accizei.

Pentru a da posibilitatea fermierilor să-și valorifice integral producția de fructe, inclusiv prin fabricarea de țuică și rachiuri naturale, aceștia doresc armonizarea legislației cu situația existentă, astfel:

1. eliminarea plății accizei pentru cantitatea de 50 hl alcool pur destinat autoconsumului – 200 de litri de țuică la 25° pentru fiecare familie;

2. legiferarea procesului de producție, deținere, ambalaretimbrare și desfacere a acestor băuturi tradiționale, legal, prin rețeaua de magazine de specialitate, piețe și târguri organizate, pentru care statul poate să stabilească plata unor taxe, similar accizei la o valoare de piață.

Acest lucru s-ar putea face prin stabilirea unor reguli stricte pe linia de fabricare, deținere, ambalare-timbrare și comercializare a acestor băuturi alcoolice – un model ar fi legislația existentă pentru vinuri.

Domnul Codreanu?

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, și are ca obiect ratificarea Protocolului Comisiei mixte România–Republica Serbia privind minoritățile naționale și desemnarea unui copreședinte din partea statului sârb.

Domnule ministru,

Cu toate că sunt în continuă scădere, o scădere artificială, românii din Serbia au reușit să-și păstreze până astăzi tradițiile și limba, cu ajutorul credinței și dorinței de transmitere a identității românești generațiilor următoare de români.

Principala revendicare a minorității naționale românești din Serbia a fost garantarea drepturilor culturale modeste, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile românității orientale.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană în decembrie 2009 și a primit statut de candidat în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo.

În acest context, în lipsa unui angajament ferm al Serbiei față de îmbunătățirea situației minorității naționale române, România își exprimase, în primă instanță, rezervele față de acordarea statutului de candidat. Apoi, a optat pentru introducerea unor garanții în ceea ce privește negocierea drastică a capitolului 23 din Tratatul de aderare și, implicit, o atenție specială acordată problematicii drepturilor minorităților, în contextul procesului de integrare a Serbiei.

Astfel, la 1 martie 2012, la Consiliul European de la Bruxelles, s-a semnat de reprezentanții permanenți ai României și Serbiei la UE Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte România–Republica Serbia pentru protecția minorităților naționale.

Se prevedea că Republica Serbia, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte și să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce privește protecția minorităților naționale, în conformitate cu instrumentele internaționale regionale și bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

Încheiați...

...și de alte încălcări îngrijorătoare ale drepturilor comunității românești din Serbia, binecunoscute de către MAE, interesul României pentru asigurarea la standard european a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din republică ar trebui să reprezinte o constantă a diplomației românești.

În acest context, vă rog respectuos să transmiteți:

1. Care sunt demersurile pe care Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, le face, astfel încât comunitatea națională românească de pe întreg teritoriul Serbiei să beneficieze de drepturi similare cu cele pe care le au minoritățile naționale din România, iar aceste drepturi să fie implementate cu adevărat, nu doar introduse în textele unor acorduri?

Și 2: care sunt pârghiile utilizate de către MAE pentru a pune presiune pe statul sârb în vederea desemnării unui copreședinte al Comisiei mixte România–Republica Serbia și când este previzionată această numire tergiversată din anul 2012?

Răspunsul se transmite în scris.

Mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP, Diaspora.

Domnul Bode este? Nu.

Domnul Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta foarte pe scurt. Am cinci interpelări... „Giratoriul...” Toate se adresează Ministerului Transporturilor, cu care deja am o colaborare destul de strânsă, din câte văd eu aici. Vor mai veni și altele, bineînțeles.

Prima are obiect de...

Una, domnule deputat.

Una, una, una va fi, eu doar vi le enumăr.

Prima se referă la „Giratoriul DN 2 – Afumați”; a doua, la „Pasarelă pietonală”, în aceeași zonă; „Gara Otopeni”; pe șoseaua de centură a capitalei, „Semnalizare rutieră pe centura capitalei, tronsonul Mogoșoaia–Otopeni”; iar ultima, pe care o voi citi – „Pasarelă pietonală și trecere de pietoni la Tâncăbești, comuna Snagov”.

Domnule ministru,

Ca urmare a sesizărilor Primăriei Snagov și ale cetățenilor din localitatea Tâncăbești, vă rog să dispuneți în regim de urgență executarea lucrărilor de siguranță a traficului din zonă, lucrări care întârzie nejustificat de prea multă vreme.

Din păcate, Ministerul Transporturilor a neglijat ca prioritate siguranța traficului rutier pe DN 1, în județul Ilfov.

Ca atare, vă cer urgent ca, până la refacerea pasarelei pietonale de la km 28 + 700, să fie montate atât la trecerea de pietoni de la km 28 + 700, cât și la trecerea la nivel de la km 28 + 300 benzi rezonante din marcaj rutier, precum și indicatoare de semnalizare suplimentare, lămpi cu lumină intermitentă.

Vă reamintesc faptul că zona este una cu mare risc de accidente grave, iar refacerea pasarelei pietonale și a marcajelor rutiere este o chestiune de primă urgență pentru locuitorii din Snagov și județul Ilfov.

Cer răspuns verbal și în scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Național Liberal, Ilfov.

Domnule Giugea, vă rog. Domnul Giugea.

Am o interpelare către domnul Șerban Constantin Valeca, ministrul cercetării și inovării, și pentru doamna Adriana Petcu, ministrul apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării: „Finanțarea clusterelor de cercetare în domeniul agriculturii și silvic”.

Destructurarea rapidă și sigură a cercetării în domeniul agricol și silvic nu mai reprezintă o situație ipotetică sau o temere justificată, ci o realitate a ultimilor 27 de ani.

Stațiunile de cercetare și-au redus semnificativ personalul de cercetare și capacitățile proprii, iar sectoarele productive beneficiază tot mai puțin de avantajele competitive ale cercetării științifice românești.

Am apreciat favorabil faptul că în Programul de guvernare 2017–2020, asumat de Guvernul Grindeanu și votat de Parlament la începutul anului, ați prevăzut măsuri specifice pentru revigorarea acestui domeniu.

Astfel, v-ați angajat să finanțați Academia de Științe Agricole și Silvice cu 100 de milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale –

Institutul Fundulea, Stațiunea de Cercetare Lovin, Stațiunea de Cercetare Teleorman; ovine – Institutul Palas, Constanța; legume – Stațiunea de Cercetare Buzău; pomicultură – Institutul de Cercetare Pitești–Mărăcineni; viticultură, vinificație – Institutul de la Valea Călugărească, Stațiunea Viticolă Drăgășani.

V-ați mai angajat, de asemenea, să elaborați un program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017–2020, în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție, pe fondul sporirii randamentelor și a calității produselor, precum și aplicarea soluțiilor financiare optime, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

Trebuie să recunosc că obiectivele sunt generoase, iar până acum acțiunile Guvernului sunt perfect inexistente.

Având în vedere faptul că acest obiectiv este asumat începând cu anul 2017, că finanțarea de circa jumătate de miliard de lei este prevăzută de la bugetul de stat chiar începând cu acest an, vă rog, domnule ministru, să aduceți următoarele precizări:

Mulțumesc. Domnul Heiuș este? Nu. Doamna Dinu?

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Florian Dorel Bodog, Ministerul Sănătății, și are ca obiect „Nevoia sprijinirii cercetătorilor și producătorilor români în certificarea produselor medicale inovative”.

Domnule ministru,

Județul Giurgiu are privilegiul de a avea pe teritoriul său, în localitatea Călugăreni, singurul Institut privat de Cercetare și Servicii Inovative în Biotehnologii Avansate 100% românesc.

Aceasta este o societate privată, producătoare de medii de cultură, colagen și alte produse noi și inovative din domeniul biotehnologiilor avansate, ca rezultat al unor colaborări și parteneriate cu cercetători de prestigiu, prin implicarea unor domenii de vârf: biologie moleculară și microbiologie, biofizică și biochimie, biotehnologii, medicină umană și veterinară.

În 2015, această unitate de cercetare a finalizat proiectul „Crearea unei unități de cercetare și servicii inovative în domeniul biotehnologiilor avansate”, proiect cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională, un proiect în valoare totală de 59.858.504 lei.

Toate laboratoarele care fac parte din structura acestui centru de cercetare sunt dotate cu aparatură modernă de ultimă generație și sunt exploatate de personal cu înaltă calificare și competențe științifice certificate.

Tot prin fonduri europene – valoare totală a proiectului: 22.734.000 lei – s-a realizat și o fabrică de colagen – cea mai mare din Europa – care produce și dezvoltă substraturi colagenice poroase sterile încadrate în categoria a III-a a dispozitivelor medicale.

O altă direcție a produselor obținute din colagen este cea destinată cultivării țesuturilor de condrocite pe suporturi de atelocolagen. Blocul operator pentru artroscopie și implant tisular autolog de condrocite este compus dintr-un laborator de culturi celulare și o sală de operații cu dotări de ultimă generație.

V-am făcut această scurtă prezentare pentru a vă putea face o idee asupra potențialului pe care această unitate de cercetare și producție îl are în domeniul sănătății și al dispozitivelor medicale.

Domnul Petrețchi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Subiectul interpelării: „Scăderea numărului de elevi care învață în limbile minoritare materne”.

Stimate domnule ministru,

Se constată o scădere a numărului de elevi care învață în limba maternă. Înțelegem că această scădere este un rezultat al tendințelor demografice, afectând întreaga populație școlară.

Totuși, în cazul învățământului în limbile minoritare, tendința pare să fie mai puternică și să se datoreze și unor factori subiectivi.

De aceea, doresc să cunosc răspunsurile la următoarele chestiuni concrete:

– dacă datele ministerului pe care îl conduceți confirmă tendința mai accentuată de scădere a numărului de elevi care învață în limbile minorităților naționale recunoscute prin lege;

– care este dinamica editării manualelor școlare în limbile minorităților naționale;

– care este gradul de acoperire cu personal didactic din profilul amintit;

– dacă reprezentarea minorităților naționale în organele administrative de specialitate – minister, inspectorate – are în vedere ponderea populației de o anumită origine etnică sau e orientată după alte criterii și dacă în această privință au survenit modificări în cadrul normativ în ultimii 5 ani:

– ce programe, măsuri sau alte activități inițiază ministerul în domeniul arătat.

Vă rog să dispuneți ca răspunsul să-mi parvină în scris. Cu deosebită considerație, deputat Nicolae Miroslav Petrețchi, Uniunea Ucrainenilor din România.

Încheiați.

În această situație, vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi precizați:

– care este poziția ministerului pe care îl conduceți față de situația prezentată mai sus;

– cum se poate interveni de la nivelul ministerului pentru promovarea și protejarea întreprinzătorilor români din domeniul medical, rămași, din păcate, foarte puțini, din cauza expansiunii firmelor străine și a importurilor de medicamente și dispozitive medicale la costuri infinit mai mari.

## Aștept răspuns în scris.

Deputat Cristina Elena Dinu, Circumscripția nr. 19, Giurgiu.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Cîtea

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc, și are ca subiect: „Finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Iași”.

## Domnule ministru,

Finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Iași a iscat în decursul timpului nenumărate dezbateri. Chiar dacă Guvernul Cioloș nu a avut înțelegere față de acest obiectiv important de infrastructură, suntem convinși că Guvernul Grindeanu va găsi o posibilitate pentru a introduce în lista priorităților și acest obiectiv important pentru Iași.

Iașiul nu poate să lipsească de pe harta obiectivelor de dezvoltare regională promovate de Guvernul Grindeanu. Este adevărat, varianta de trafic greu a fost definitivată, însă pentru varianta de trafic ușor am fost amânați în fiecare an, cu promisiunea fermă că în exercițiul bugetar următor va fi bugetată și această lucrare de infrastructură rutieră.

Municipiul Iași este capitala Moldovei, este și localitate de frontieră și, deci, localitate de tranzit, fapt care îl face să fie un oraș foarte aglomerat.

Deși ni s-a răspuns de fiecare dată că în cauză nu sunt bani, bani au fost găsiți permanent pentru alte municipii reședință de județ, astfel încât răspunsul guvernamental tehnocrat ni s-a părut ori o glumă nefericită, ori o gravă eroare.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Când vor fi bugetate toate lucrările de la centura ocolitoare a municipiului Iași? Când vor începe lucrările? Când vor fi date în funcțiune și care sunt sursele financiare de unde se va acoperi investiția?

2. Câte variante de ocolire a localităților a finanțat Guvernul României în timpul mandatului lui Dacian Cioloș?

Solicităm răspuns pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat Vasile Cîtea, Iași.

Domnul Georgescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei viceprim-ministru Grațiela Gavrilescu.

„Prognoza meteo pentru județele din regiunea de sud a țării”

Doamnă viceprim-ministru,

Iarna 2016–2017 a fost în general o iarnă blândă, dar care a avut și episoade sub forma unor fenomene severe, care au pus izolat probleme autorităților locale. Din păcate, în anumite localități au existat decese, datorate hipotermiei, sau persoane care au rămas izolate și nu au putut primi în timp util îngrijiri medicale.

De asemenea, în zonele defavorizate, populația nu a putut fi aprovizionată cu alimentele esențiale și nici nu s-au putut face provizii pentru astfel de situații excepționale.

Într-adevăr, autoritățile locale nu au mai fost surprinse, ca în vremea Guvernului Boc, iar colaborarea dintre acestea și Administrația Națională de Meteorologie a avut rezultate bune.

Cu toate acestea, fenomenele naturale sunt imprevizibile și pot crea probleme, atât în ceea ce privește precipitațiile abundente, cât și în ceea ce privește topirea zăpezii depuse pe versanți.

Știm, din experiența anilor trecuți, că, în momentul dezghețării nămeților, unele râuri au avut probleme în preluarea cantităților suplimentare de apă. De asemenea, au existat probleme mari cu podurile de gheață formate, care au condus la inundații în localitățile de pe cursurile râurilor și pâraielor. Toate acestea au dus inevitabil la distrugeri materiale însemnate, precum și la pierderi de vieți omenești.

Având în vedere cele precizate, ținând cont că Administrația Națională de Meteorologie se află sub autoritatea ministerului pe care îl conduceți, vă rog să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Dacă există date cu privire la episoade de fenomene naturale severe pentru lunile iunie și iulie?

Vă rugăm ca în răspunsul dumneavoastră să vă referiți la prognoza meteo pentru județele din regiunea de sud a țării și, apoi, particularizat, pentru județul Argeș.

2. Pentru preîntâmpinarea rezultatelor unor fenomene severe, care este protocolul de colaborare cu celelalte instituții ale statului cu competență în domeniu?

Domnul Alexe.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu.

Stimate domnule prim-ministru,

România este un importator net de pește și produse pescărești, importând anual peste 100.000 de tone și realizând din producție internă circa 15.000 de tone. Pe lângă peștele congelat – macrou, hering, cod –, pe care nu îl produce, ci îl importă, piața românească apelează și la importuri pentru specii care se produc în România – crap, caras, păstrăv, adus mai ales în stare vie din țările vecine – Ungaria, Grecia și Bulgaria –, la prețuri aflate mult sub costurile de producție autohtone.

România deține 103.000 ha de teren amenajat pentru piscicultură, în principal pentru creșterea crapului și a altor ciprinide, în heleșteie, iazuri sau lacuri de acumulare, dintr-un total de circa 400.000 ha la nivelul UE28, realizând circa 12% din producția Uniunii Europene. Piscicultura are cel mai lung ciclu de producție din zootehnie – 3-4 ani – și se desfășoară preponderent în regim semiextensiv sau semiintensiv, cu utilizarea resurselor locale, atât în ceea ce privește materiile prime, cât și forța de muncă din spațiul rural.

Deși reforma politicii comune a sectorului pescăresc și documentele-suport stabilesc dezvoltarea acvaculturii ca prioritate europeană pentru a diminua presiunea de pe resursele acvatice din mediul natural și pentru a scădea dependența de importuri, astăzi, în acest sector există cel puțin trei situații critice care pun în pericol existența acestuia, fac imposibilă investirea fondurilor europene în această activitate și demotivează o ramură a agriculturii de care depinde securitatea alimentară a României, situații generate de autoritățile române: 1. De circa 2 ani, Administrația Națională „Apele Române” refuză prelungirea contractelor încheiate pentru exploatarea potențialului piscicol al lacurilor de acumulare prin acvacultură sau refuză încheierea unor contracte noi. Nu există o politică unitară și o colaborare între Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în privința creării condițiilor de practicare a acvaculturii în lacurile de acumulare cu folosință complexă.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Închidem ședința.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944930]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 80/23.V.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei