Ioan Ghișe

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe fond, propunerea este, evident, de a adopta proiectul de lege de aprobare a ordonanței, însă este necesară o precizare care mi se pare foarte importantă din perspectiva constituționalității.

Despre ce este vorba? Aici povestea a început în decembrie, 27, în anul 2005 – precizez, pentru că avem Constituția din anul 2003; mă refer la cea la care ne raportăm –, și Guvernul propune acum o ordonanță prin care să se întâmple niște ratificări de amendamente la acordul-cadru de împrumut.

Aici este problema. Avem, din anul 2003, Legea nr. 590 privind tratatele. Această lege, în art. 1, definește conceptul de tratat ca act juridic, definește consimțământul de a fi parte la un tratat ca ratificare și, foarte important, în art. 1 lit. o) definește conceptul de „contract de stat”. Precizez: „contract de stat”.

Avem, începând cu anul 2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64, aprobată în anul 2008 prin lege, care se referă la datoria publică.

Și, acum, precizarea pe care doresc s-o fac este următoarea: noi suntem puși în situația de a aproba nu un tratat, ci un acord-cadru de împrumut, care, în cadrul legislativ la care am făcut referire, este, pe fond, un contract de stat și asta este de competența Guvernului. Exclusivă!

Potrivit Constituției, Parlamentul aprobă legi, hotărâri și ordonanțe, dar nu pe domenii de competență, de organizare a legii, care sunt ale Guvernului.

Așadar, folosesc prilejul pentru a atrage atenția că noi, acum, suntem în situația nefericită, în sensul succesiunii temporale a acestor acte normative, adică Acordul-cadru din anul 2005, Constituția în vigoare începând cu 2003, respectiv Legea privind tratatele din 2003, noi suntem puși în situația să aprobăm un acord-cadru, ceea ce nu este un tratat.

Așadar, rugămintea este ca, pe viitor, Guvernul să vină la Parlament cu ordonanțe prin care aprobăm tratate, și nu contracte de stat, chiar dacă ele se numesc acord-cadru. Mulțumesc.