Stenogramă plen

Vă mulțumesc foarte mult. Dați-mi, vă rog, prezența.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin și înființarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26 din 21 august 2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, precum și a Legii nr. 265/2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;

– Lege pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de Cercetare în domeniul Antiprotonilor și al Ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Kuwait City la 11 iunie 2012 – procedură de urgență;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi la 14 februarie 2013;

– Lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției privind crearea Organizației internaționale pentru colaborarea economică și tehnicoștiințifică în domeniul industriei electrotehnice „INTERELECTRO” în relație cu România;

– Lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la data de 26 iunie 2012;

– Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Canada și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Bruxelles la 17 decembrie 2009;

– Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii, ca primă parte, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, ca a doua parte, Islanda, ca a treia parte, și Regatul Norvegiei, ca a patra parte, semnat la 16 iunie 2011 și, respectiv, 21 iunie 2011 la Luxemburg și Oslo, precum și a Acordului auxiliar dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, ca primă parte, Islanda, ca a doua parte, și Regatul Norvegiei, ca a treia parte, referitor la aplicarea Acordului privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii, ca primă parte, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, ca a doua parte, Islanda, ca a treia parte, și Regatul Norvegiei, ca a patra parte, semnat la 16 iunie 2011 și, respectiv, 21 iunie 2011 la Luxemburg și Oslo;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2013 pentru completarea art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – procedură de urgență;

– Lege privind aderarea României la Asociația Internațională pentru Dezvoltare din cadrul Băncii Mondiale;

– Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul protecției martorilor, adoptat la Štiřin, Republica Cehă, la 24 mai 2012, semnat de România la Štiřin, Republica Cehă, la aceeași dată;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2013 pentru modificarea art. 13 alin. (1[2] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii (astăzi, 28 octombrie 2013).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 28 octombrie 2013.

- Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală! Mulțumesc foarte mult.

Deschid ședința Senatului din 28 octombrie 2013, ora 16.00, subsemnatul, Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, înlocuitor al domnului președinte al Senatului, Crin Antonescu, care este în vizită oficială în Polonia.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, anunțându-vă că, din totalul de 174 de senatori, și-au înregistrat prezența 135 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă deci de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

- Domnul senator Roșca-Stănescu, microfonul...

Domnule coleg Nistor, vreau să văd ce microfon e acolo. Nu pot să...

A, exact, 2. Vedeți? Greșeam. Mulțumesc. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Vă rețin doar câteva secunde atenția, nu pentru a vă propune să lucrăm în plen și joi. În schimb, vreau să vă informez că miercuri, în timp ce rosteam un discurs în numele Senatului României, în numele Parlamentului României, la o mare dezbatere pentru Orientul Apropiat, un coleg senator, distinsul domn senator Mocanu, care se afla în jilțul dumneavoastră, domnule Rădulescu, a spus că sunt absent nemotivat și aș vrea ca plenul Senatului să știe că nu am absentat nemotivat.

Și acum profit de ocazie că mă aflu la acest microfon pentru a întreba cum a fost soluționată în Biroul permanent propunerea mea, făcută aici, în plen, pentru o dezbatere privind independența justiției.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deci senatorul care era pe jilțul acesta, în mod sigur, nu era distinsul domn senator Mocanu. Era domnul senator Moga, vicepreședinte al Senatului.

Distinse domnule senator Stănescu, eu sunt Cristian Dumitrescu, care, într-adevăr, îl cunosc de foarte mult timp pe domnul senator Cristian Rădulescu.

Da, ați informat plenul. O să vă spun în particular ce decizie s-a luat, dar concluzia a fost că nu s-a mai susținut solicitarea respectivă în Biroul permanent. Asta a fost soluția. Ne întoarcem la ordinea de zi.

Deci nu sunt intervenții.

- Doamnelor și domnilor senatori, vă rog, puțină atenție. Deschid votul pentru aprobarea ordinii de zi. Am deschis votul.

- Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 98 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost adoptată.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plen; de la ora 18.15, după o pauză de 15 minute, până la ora 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri transmise radio.

Dacă nu sunt comentarii în legătură cu programul..., doamnelor și domnilor senatori, vă consult în legătură cu programul.

- Am deschis votul.

Domnul senator Ilie Sârbu, președintele Grupului parlamentar al PSD.

Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să fac un anunț, o modificare în cadrul Comisiei românilor de pretutindeni: înlocuirea domnului senator Anghel Adrian, din funcția de secretar, cu domnul senator Marin Nicolae.

Și o propunere, dacă-mi permiteți, pentru programul nostru de mâine, să avem vot final la ora 12.00. Să dezbatem astăzi și mâine-dimineață proiectele pe care le avem pe ordinea de zi, iar la ora 12.00 să dăm vot final.

Vă rog să supuneți la vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Pentru legile organice, domnule președinte, da? Numai organice, da.

A devenit cutumă.

Credeți că e necesar să supunem la vot? Bun, supunem la vot.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, întâi vă supun la vot modificarea componenței comisiei, făcută de către un grup parlamentar.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Deschid votul și

Doamnelor și domnilor,

Doamnelor și domnilor, urmează să vă prezint programul de lucru al Senatului pentru săptămâna 28 octombrie – 2 noiembrie 2013.

La solicitarea liderilor grupurilor parlamentare, Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program pentru săptămâna viitoare:

- luni, program obișnuit de lucru;

- marți, program obișnuit de lucru, deci nu mai repet;

- miercuri, lucrări în comisiile permanente;

- joi, lucrări în comisiile permanente;

- vineri, activități în circumscripțiile electorale.

Am stabilit că lucrăm. De ce nu ați făcut modificarea, doamna...? A, mă scuzați!

Deci, din motive tehnice, legate de cvorum, miercuri, săptămâna trecută, nu s-a votat programul pentru săptămâna asta și, atunci, sunt obligat să vă supun la vot programul pe care vi l-am citit, în perioada...

Dar aici scrie 28 octombrie – 2 noiembrie, doamnă.

Da?

Mulțumesc.

Deschid votul.

Ce votăm?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Programul pentru săptămâna asta, stimate domnule senator.

Eu am aflat din China, domnule senator Oprea, că săptămâna trecută, miercuri, nu ați votat programul, pentru că nu ați avut ședință.

Punctul 2 – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 91/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16.12.2002 privind statisticile din transportul feroviar, în ceea ce privește colectarea datelor privind mărfurile, călătorii și accidentele – COM(2013) 611 final.

2. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile de piață monetară – COM(2013) 615 final.

Fiindcă ați spus că n-am votat miercuri, îl rog pe colegul de la Grupul parlamentar al PSD, care, îndată ce președintele de ședință a spus că nu este cvorum, a găsit țapul ispășitor și a spus că nu s-a putut ține ședința de plen, pentru că a lipsit opoziția... Or, noi eram în aceeași echipă. Dacă la USL opoziția înseamnă cei 100 din USL care nu vin, atunci îmi cer scuze.

Mulțumesc.

Domnule senator, ăsta e, pur și simplu, un atac politic la colegii dumneavoastră, care vedeți că sunt atât de prezenți, cum, de altfel, și dumneavoastră sunteți prezenți într-o structură, se vede și de aici, rarefiată. Dar sunteți prezenți.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, invit pe cineva din partea Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul cu privire la această hotărâre.

Distinsa doamnă președinte Boagiu vrea să ne prezinte raportul. Dacă dorește. La punctul cu privire la Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European.

E foarte importantă și trebuie...

Vă dăm noi raportul, dacă nu-l aveți, doamnă ministru. Nu, nu... Vă rog frumos, poftiți...

Doamna senator, vă rog să poftiți să prezentați raportul. Poftiți. Vă rog.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, vă suntem recunoscători că ne invitați să prezentăm un raport, pentru că, atunci când am vrut să-l prezentăm, ne-ați tăiat microfonul. Acum am să mă duc la locul președintelui și voi prezenta raportul comisiei. Sper să fie un precedent pozitiv, așa încât să știm și noi, în Senatul României, ce se întâmplă și ce aprobăm sau nu aprobăm în ceea ce privește problematica afacerilor europene.

De aceea apreciez în sens pozitiv, chiar dacă am avut aprecieri negative până acum vizavi de atitudinea față de comisie.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

În ceea ce privește înființarea Parchetului European, nu este absolut... Dați-mi Parchetul, vă rog, că domnul a vrut pachetul feroviar prima dată!

Parchetul...

## Eee!

Proiectul a fost analizat de cele două comisii, Comisia juridică și Comisia pentru afaceri europene. Atât subsidiaritatea, cât și proporționalitatea au fost considerate că sunt respectate, cu condiția să fie luat în calcul un amendament pe care...

## Mulțumesc.

Dar totuși vă dau raportul, stimată doamnă, că erați foarte pregătită, dar nu aveți raportul.

Întâmplător, sunt fost ministru al transporturilor și unul care știe despre ce vorbește. N-am fost...

Doamnă, nu suntem la dezbateri generale. Da, domnule secretar? Suntem în Senatul României și se prezintă raportul. Da?

Da, vă prezint raportul.

Vă rog.

În ceea ce privește analiza făcută asupra proiectului, comisiile reunite au constatat că nu se încalcă principiul subsidiarității și al proporționalității.

Ca informație pentru colegi, este un pachet care vizează supravegherea traficului de persoane și mărfuri care are loc la nivel european. Ceea ce înseamnă că vom ști, în următoarea perioadă, exact cum trebuie dezvoltate coridoarele paneuropene, exact cum trebuie dezvoltat traficul de mărfuri și de persoane.

Mai mult decât atât, a fost înființată o autoritate specială, care are ca principal obiectiv de activitate supravegherea traficului la nivel european.

Mai mult, considerăm că, din punctul nostru de vedere...

Doamnă ministru, mă scuzați că vă întrerup, asta este din partitura dumneavoastră când erați ministru la transporturi.

Vă rog să vorbiți despre Regulamentul Consiliului de instituire a Parchetului European.

Ați zis punctul 2, nu Parchetul.

Parchetul, doamnă. Am citit foarte corect.

Doamna ministru, haideți un pic, să ne înțelegem.

Haideți, că nu trebuie să... Deci suntem în situația următoare: am citit, pentru luarea la cunoștință, acele documente legislative ale Uniunii Europene unde s-a constatat de către comisia dumneavoastră că nu e încălcat principiul subsidiarității și proporționalității. Acelea se iau la cunoștință, conform procedurii pe care, până acum, nu am schimbat-o. O s-o schimbăm când o s-o schimbăm.

Acum, ne aflăm în situația... punctul cu privire la Hotărârea privind Parchetul European. Da?

O iau de la capăt.

Vă rog.

N-am o problemă.

Nu, nu, vă rog.

OK!

Prezentați atunci raportul pentru asta, doamnă.

Da, de la capătul pe care... Știți, e o pasiune a domnului vicepreședinte – așa că i-o respectăm – de câte ori este vorba de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene, așa cum v-am spus, împreună cu cea juridică au analizat acest proiect și au constatat că se respectă principiul subsidiarității și al proporționalității, dar vă propunem transmiterea unui punct de vedere, care este generat de observația făcută de către Comisia juridică, prin care exprimăm faptul că noi considerăm că este necesar ca selectarea procurorului european delegat să nu se poată face decât din rândul procurorilor care au dobândit acest statut conform dreptului național, respectiv, în cazul României, numai prin concurs de admitere în magistratură, și propunem plenului aprobarea acestui punct de vedere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor colegi,

Deschid dezbaterile generale pe marginea raportului, dacă sunt.

Dacă nu sunt, trecem la proiectul de hotărâre.

Titlul hotărârii: Hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European – COM(2013) 534 final.

Dacă sunt observații în legătură cu titlul?

Nu sunt.

Supun la vot. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Sunt observații la articolul 1?

Dacă nu sunt observații, doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați.

Nu, vă rog foarte mult.

Cred că s-a făcut o...

O clipă, o clipă!

S-a întâmplat ceva, domnilor?

Nu.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, articolul unic a fost adoptat.

Hotărârea în ansamblul ei.

Vă rog să vă exprimați votul. Deschid votul.

Punctul 4 al ordinii de zi...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Revin.

Discuția s-a mai purtat de nenumărate ori în legătură cu această procedură.

Procedura este, până la data când va fi modificată, dacă va fi modificată, ca Senatul să ia la cunoștință atunci când este vorba că, în urma controlului de subsidiaritate și proporționalitate făcut de comisie, nu se constată încălcări. Textul se aduce la cunoștința Senatului și se transmite Comisiei Europene că suntem de acord cu textul ca atare.

În situația în care apar modificări – și aici ne aflăm la punctul următor, domnule senator Vochițoiu, vă rog să fiți atent –, când a fost invitată președinta comisiei la microfon, era vorba despre o hotărâre, pentru că, în legătură cu aceste aspecte, România a avut niște modificări, pe care le aduce la cunoștință pe baza unui raport, printr-o hotărâre adoptată în plen, Parlamentului European și Comisiei.

Suntem în aceeași procedură. Doar a mai trecut ceva timp. O repetăm, nu e un lucru... _Repetitio mater studiorum est._

Punctul următor...

Deci asta este procedura. Poate o modificăm. Eu am spus de la bun început că procedura ar trebui să fie uniformizată, dar nu am venit cu o propunere până acum. Când se va veni cu o propunere – am discutat și în Biroul permanent –, o să procedăm ca atare. Sigur că ar fi mai bine să facem rapoarte la toate.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dacă urmăriți Regulamentul Senatului, veți observa că noi avem, în mai multe cazuri, informări.

Vă dau exemplul Comisiei de petiții, unde, semestrial, se fac informări, dar nu le face președintele Senatului, ci le face președintele comisiei.

La fel este și la afaceri europene. Președintele Comisiei pentru afaceri europene face informare în fața plenului Senatului. Care este dificultatea?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Procedură!

Vă rog, domnule senator Haralambie Vochițoiu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de secretar al Comisiei pentru afaceri europene, aș vrea totuși să nu treacă așa incidentul acesta pe care cred că nimeni nu l-a dorit, dar și înainte de punctul acesta cu Parchetul European, și la punctul 2, toate cele patru subpuncte țineau de Comisia pentru afaceri europene. Deci doar pentru faptul că dumneavoastră nu v-a scris aici – cine v-a redactat hârtia – raportul Comisiei pentru afaceri europene, de asta a apărut această dificultate.

Cred că, la fiecare proiect de lege, la fiecare act normativ, ar trebui comisia să aibă ocazia să explice colegilor despre ce este vorba în aceste acte normative.

Vă mulțumesc.

Deci nu s-a făcut informare. Iarăși revenim și revenim și pierdem timpul.

Deci, domnule senator, nu s-a făcut informare. Este obligativitatea, conform Tratatului de la Lisabona, ca documentele Parlamentului European sau propuse de Comisie, în prealabil, să fie controlate pentru subsidiaritate și pentru proporționalitate și, prin faptul că ele se citesc în plen, e ca și cum s-ar da un vot în plen.

Dacă vreți să schimbăm procedura, pentru că ele nu pot să plece fără să aibă o prezentare în plenul Senatului... Ăsta este Tratatul de la Lisabona, nu l-am modificat eu. Domnule senator Dobra, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că tocmai aceste discuții trebuie să atragă atenția asupra faptului că, într-un fel sau altul, va trebui să modificăm acest regulament, ne asumăm această obligație să venim cu o propunere de modificare a regulamentului. Și pentru că, realmente, vă văd foarte atent la aceste lucruri, așteptăm cu nerăbdare – eu, personal, cel puțin – să vedem cum va fi primită această propunere.

Ca exemplu, la punctul 3 de pe ordinea de zi, domnule președinte, e vorba de apariția procurorilor europeni, 28 la număr. Colegii noștri trebuie să știe că e vorba de un lucru foarte important și care este nuanța esențială a acestui lucru, că nu-i obligatoriu ca acești procurori să provină din fiecare țară în parte. România se poate trezi că nu are un procuror român între cei 28.

Deci aceste informări sunt foarte importante și mă bucur că dumneavoastră le găsiți ca atare și sper din suflet că putem, împreună, modifica acest regulament.

Mulțumesc.

Sigur că da. Doamna președinte Boagiu, aveți microfonul. Microfonul 2.

Am mai avut discuția de mai multe ori, numai că nu președintele de ședință face această modificare. Eu doar aplic regulamentul în vigoare. În vigoare este acest regulament.

Doamnă președinte, vă rog. Microfonul 2.

Este pe procedură intervenția mea.

Ceea ce vă spuneau colegii are și face sens, pentru că sunt foarte multe COM-uri care intră în plen fără ca noi să fi avut vreo obiecție în ceea ce privește respectarea principiului proporționalității și al subsidiarității.

Am să vă rog, la această intervenție, să renunțați la ironiile pe care le faceți, de obicei, când e vorba despre comisie, președinte și conducerea ei și să mă ascultați cu atenție.

Atunci când prezentăm acele COM-uri, și am lăsat intenționat comisiile de specialitate să le prezinte ca și cosemnatari – dacă-mi permiteți exprimarea, dumneavoastră, care sunteți atent la tot și corectați tot! –, tocmai pentru că am considerat că e important ca senatorii să afle care sunt propunerile pe care Comisia Europeană le face și ce aprobăm noi în Parlamentul României.

Aici va trebui să vă uitați dumneavoastră, că ați primit un vot ca vicepreședinte – și văd că vă preocupă subiectul –, să vedeți de ce unele apar doar la informări, altele sunt comentate în plenul Senatului.

Considerăm că este necesar ca toată lumea să știe ceea ce știu și comisiile care sunt implicate în dezbaterea acestor COM-uri, așa încât să știm și care este evoluția Europei, pentru că Europa merge mai departe. Noi, deseori, aprobăm o listă și acolo, de la microfonul acela, pe care i-l tăiați sau nu comisiei, sau dacă un reprezentant nu e în sală, atunci vă aduceți aminte că e Comisia pentru afacerile europene cea care trebuie să prezinte un raport, ne chemați. De acolo nu auziți decât că se respectă proporționalitatea și subsidiaritatea. Dar, așa cum vă spunea colegul meu mai devreme, sunt foarte multe lucruri extrem de importante, inclusiv acel pachet feroviar, pe care îmi permit să-l știu chiar pe de rost – și nu mă puteți condamna –, sunt importante pentru România.

Vă mulțumesc și vă mulțumesc că nu o să fiți ironic de data aceasta și tratați cu seriozitate. Pentru asta chiar am să vă respect sau am să încerc măcar.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, doamnă.

Niciodată nu mi-aș permite cu dumneavoastră.

La punctul 4 din ordinea de zi avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 23 octombrie 2013, a următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al județului Brăila și administrarea Consiliului Județean Brăila.

De asemenea, și ea trebuie luată în calcul și prezentată plenului.

În conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 23 octombrie 2013, următoarea inițiativă legislativă:

– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al județului Brăila și administrarea Consiliului Județean Brăila.

Proiectul de lege urmează a fi transmis la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Nu este un lucru pozitiv faptul că un proiect de lege de asemenea însemnătate a fost adoptat tacit. Domnule senator Oprea, microfonul 2.

Chiar mulțumesc pentru că ați accentuat lucrul acesta. Domnule președinte de ședință,

Am apreciat faptul că ați punctat. Este jenant ce se întâmplă în România, când un proiect prin care se iau suprafețe imense de la stațiunile de cercetare nici măcar o dată nu a fost discutat, spre deosebire de același obiect al unor proiecte care au fost, de exemplu, cazul Constanța, cazul Bistrița, în care se cereau suprafețe mult mai mici și care nu au primit votul Senatului.

Acum, ne trezim că o astfel de variantă de suprafețe imense trece prin adoptare tacită, încât subscriu total la ce ați spus dumneavoastră și cred că doar bunul-simț ne obligă să nu și catalogăm ingineria ce a avut loc în spatele unei astfel de acțiuni.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Punctul următor al ordinii de zi este o notă privind transmiterea...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Șerban Mihăilescu.

Domnule senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Îmi pare rău. Acum, cer aprobarea dumneavoastră pentru că suntem, așa, într-o atmosferă în care toată lumea stă în picioare.

Ideea de bază e că am vrut să iau cuvântul după intervenția doamnei Boagiu, legată de acele COM-uri.

Dacă-mi permiteți – ați citit imediat treaba aia –, două cuvinte doar pentru stenogramă, că doamna ministru tocmai a plecat.

Ideea este următoarea: v-aș ruga frumos, când facem aprecieri din astea, globale, să vedem despre ce vorbim. Deci toate COM-urile cu transporturile – și domnul Iliescu este aici – le-am discutat ore în șir în comisia noastră. Au fost prezentate cu foarte multă atenție, pentru că ministerul nu acceptă o serie întreagă din prevederile pachetului european. Și au fost discuții pe obiect, care au fost aprobate de Senat, cu aceste observații.

Acum, Biroul permanent a hotărât ca toate COM-urile să fie prezentate de Comisia pentru afaceri europene. Nu am nimic împotrivă, respect orice hotărâre a Biroului permanent, dar nu ne mai certați!

Stați un pic, că nu cred că este așa.

Eu vă spun cum e. Deci noi am prezentat un an de zile aceste COM-uri și au fost discuții în sensul că aceste COM-uri, în comisii, se discută. Sunt invitați, ne dăm cu părerea, dar nu putem spune că trec și nu știe nimeni și nu știu ce.

Asta era problema mea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am înțeles și aveți perfectă dreptate. Vă mulțumesc, domnule senator.

Încă o dată insist asupra faptului că trebuie să stabilim o procedură.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Păi asta am spus!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O procedură... Bun, am stabilit-o, pentru că asta a fost stabilită înainte. Noi nu am modificat. S-a cerut în Biroul permanent să se stabilească o procedură potrivit căreia... Eu, personal, dar nu discutăm în plenul Senatului...

Mulțumesc.

O să preluăm discuția în Biroul permanent cu liderii grupurilor parlamentare, să vedem cum modificăm lucrurile. Trecem mai departe... Notă privind...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul Tánczos Barna.

Domnule Tánczos Barna, vă rog, aveți ceva?

Vă rog, nu avem dezbateri generale la o constatare că s-a adoptat tacit un proiect de lege. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Profit de ocazie, pentru că s-a făcut, cât de cât, o dezbatere generală, deși nu ar fi fost cazul, și s-au exprimat păreri cu privire la această situație.

Vreau să spun doar că nu m-aș pune în pielea colegilor din USL, pentru că situația a fost foarte jenantă pentru dânșii, nu pentru noi, din opoziție.

Nouă ne era foarte ușor să votăm împotrivă și nu suntem de acord cu asemenea proceduri de transfer de teren prin ordonanță de urgență de la o stațiune la un consiliu județean.

Ar trebui să știm totuși din partea Guvernului, și nu din partea colegilor din comisie sau din Senat, dacă este o politică generală a Guvernului.

Dăm la fiecare județ câte...

Mulțumesc.

Continuați mâine, la declarații politice, domnule senator.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Punctul 5, aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

2. Propunerea legislativă privind înființarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii.

Notă privind transmiterea unor inițiative legislative Camerei Deputaților...

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 28.10.2013, pe baza avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, se transmit Camerei Deputaților pentru dezbatere și adoptare, ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

2. Propunerea legislativă privind înființarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii.

Această solicitare se supune la vot. De ce? S-a făcut greșit sesizarea către Camera noastră, adică Senatul, iar pentru a putea să scoatem din procedura parlamentară un proiect de lege noi nu putem s-o facem decât prin vot.

Nefiind clar că este vorba de o chestiune de procedură, putem să aplicăm un singur vot la cele două propuneri legislative, lucru pentru care deschid votul.

Vă rog, am deschis votul.

La fiecare se face?

La prima propunere legislativă. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, s-a aprobat.

Trecem la propunerea legislativă numărul 2. Deschid votul.

Vă rog să exprimați votul.

Cu 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat și transmiterea la Camera Deputaților.

Punctul 6 al ordinii de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varșovia la 5 iunie 2013 – adoptat de Camera Deputaților.

2. Proiectul de lege privind protecția întreprinzătorului din România – inițiativă legislativă adoptată tacit de Camera Deputaților.

Primul, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varșovia la 5 iunie 2013 – adoptat de Camera Deputaților. Inițiator, Guvernul României, care cere urgența. Microfonul 8, domnul secretar de stat Hogea.

**Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul solicită aprobarea procedurii de urgență pentru acest proiect de lege, deoarece, în prezent, cooperarea militară bilaterală cu Republica Polonia se desfășoară în baza prevederilor Acordului...

Mulțumesc.

Domnule senator, la această fază de solicitare este o procedură care spune dacă este cineva care susține. Se spune „da”. Susțineți proiectul de lege, că ați cerut-o, sunteți îndreptățiți.

Își face datoria!

Vă rog, continuați, domnule senator. Continuați, dar avem 40 de proiecte de lege, domnule senator, care așteaptă. Da?

Vă rog, mai sintetic, domnule secretar de stat. Sintetic. De data asta, eu vă cer sintetic.

## **Domnul Gheorghe Hogea:**

Guvernul solicită aprobarea procedurii de urgență pentru acest proiect de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Sunteți ca Winston Churchill, care a zis că cel mai bun discurs este cel mai scurt.

Supun la vot solicitarea Guvernului de a dezbate în procedură de urgență proiectul de lege. Deschid votul.

Am deschis votul.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Suntem în procedură de vot. Vă rog să vă exprimați votul. Am deschis votul.

Suntem în procedură de vot.

Vă rog să vă exprimați votul.

97 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri. Domnule senator Barbu, microfonul 2. Domnule senator....

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule ministru...

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

Aici este Senatul României, nu Camera Deputaților!

Vreți să vorbiți la microfon?

Domnule președinte de ședință...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, suntem în Senatul României, nu la piață.

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

Tocmai aceasta spuneam, că vă comportați ca la Camera Deputaților!

Domnule senator, vă rog foarte mult... Domnule senator Barbu, microfonul 2.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc. Mi-aș permite două lucruri.

Primul, pentru acuitatea și pentru bunul mers al lucrurilor, să vă precizez că distinsul antevorbitor nu este senator, este secretar de stat, reprezentant al Cabinetului Ponta. Asta pentru stenogramă, că o să creadă lumea că a vorbit un senator din partea Guvernului.

Al doilea, vă cer – asta era procedura pe care voiam să intervin înainte de vot, dacă acceptă și colegii –, vă rog să reluați votul, că a fost viciat, având în vedere că o mare parte din opoziția parlamentară nu a votat tocmai pentru această problemă de procedură, și de la arcul guvernamental. Mă număr printre cei care nu am votat, pentru că eram la microfon.

Mulțumesc mult. ## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Cvorumul a fost îndeplinit.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Întrucât a fost îndeplinit cvorumul de ședință, reluarea votului se poate face, conform regulamentului, numai la solicitarea unui grup parlamentar sau în urma consultărilor grupurilor parlamentare. Da?

Mulțumesc.

Al doilea proiect de lege, privind protecția... Deocamdată suntem în procedură de vot. Imediat!

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

E Senat aici!

Microfonul 2, domnule senator Oprea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege este, considerăm noi, absolut necesar în actualul peisaj legislativ. Este vorba de o serie de reguli și măsuri care să ușureze, în momentul de față, funcționarea mediului antreprenorial.

Cel mai simplu exemplu este acela al celor 20–30 de controale aplicate într-un an de către diverse instituții, căci atribuții de control au peste 30 de instituții la nivel național, asupra unor societăți comerciale care, din diverse motive, nu se califică, în opinia celor care le controlează, pentru a nu li se face acest control.

Socotim că acest act normativ este necesar și, mai ales, socotim că este necesară o procedură de urgență în cazul lui.

De altfel, și Guvernul am văzut că are preocupări în această direcție, punctuale. Acesta este un proiect ceva mai larg, cuprinzând mai multe prevederi.

Procedura...

Ați spus ca un grup să facă lucrul acesta. Noi, Grupul parlamentar al PDL, solicităm reluarea votului pe care senatorul Tudor Barbu l-a solicitat anterior.

Mulțumesc.

Fiind îndeplinită această solicitare, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul în legătură cu cererea de aprobare a procedurii de urgență.

Vă rog să vă exprimați votul.

## **Din sală:**

Nu merge!

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Este ceva în neregulă. Nu merge.

Nu aveți cvorum!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid votul, doamnelor și domnilor senatori. Vă rog să vă exprimați votul.

2. Proiectul de lege privind protecția întreprinzătorului din România – inițiativă legislativă adoptată tacit de Camera Deputaților.

Inițiatori, un număr de domni colegi senatori.

Dacă cineva dintre aceștia susține procedura de urgență? De exemplu, domnul senator semnatar este domnul senator...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Susține domnul Rădulescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Rădulescu, vă rog.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 105 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri, și pentru acest proiect de lege s-a aprobat procedura de urgență.

Trecem la punctul următor, nu înainte însă să anunțăm, doamnelor și domnilor colegi, că în sala noastră de plen și-a făcut prezența o importantă delegație parlamentară suedeză, condusă de doamna Susanne Eberstein, prim-vicepreședinte al Parlamentului suedez, pe care o salutăm.

Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Acesta este un proiect de lege în procedură de urgență, una dintre prioritățile legislative ale Guvernului.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Caracterul legii: organică.

Din partea Ministerului Justiției participă domnul secretar de stat Ovidiu Puțura, căruia-i dau cuvântul la microfonul – unde este domnul secretar de stat? ridicați o mână în sus! – 9.

## **Domnul Ovidiu Puțura** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Susținem proiectul de lege, cu amendamentul adoptat în Comisia juridică.

Dacă am mai multe secunde, pot să mai spun mai multe.

Prezentați susținerea din partea Guvernului.

În prezent, din punct de vedere legal, există temeiul juridic al funcționării tribunalelor specializate în toate județele și în municipiul București, însă modificările succesive aduse legislației în materie au dus la crearea unor lacune de reglementare, care nu pot fi acoperite decât printr-o modificare la nivel de lege.

Astfel, este necesară o completare a textelor legale incidente, în sensul clarificării lor, astfel încât actul normativ subsecvent, respectiv ordinul ministrului, să poată stabili expres și cauzele, și domeniile din care se preiau de la tribunalul de drept comun, precum și instituirea unei denumiri pentru tribunalul specializat.

Având în vedere că problema competenței instanțelor este una deosebit de delicată, nerespectarea dispozițiilor din acest domeniu atrăgând sancțiuni procedurale, considerăm că acest aspect al preluării competenței de la tribunalul de drept comun la tribunalul specializat trebuie reglementat în mod clar și neechivoc la nivel de lege.

Urgența reglementării este justificată de necesitatea existenței unui temei legal, clar și complet, în vederea înființării unor tribunale specializate, în special a unui tribunal în domeniile: societăți, registrul comerțului, concurență neloială și insolvență la nivelul municipiului București, ceea ce va asigura atât degrevarea judecătorilor, cât și specializarea acestora, precum și o mai mare celeritate a judecării cauzelor în domenii sensibile, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri și a economiei, în general.

Având în vedere că acest proiect de act normativ are ca obiect exclusiv clarificarea unei dispoziții legale, nu are o influență financiară.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei secretar Federovici, microfonul 7, să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege în data de 16 octombrie 2013 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, care sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raportul cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, proiectul de lege urmând a fi adoptat de Senat în calitate de Cameră decizională.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnul senator Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Domnule secretar de stat, v-aș ruga... Întâi aș vrea să-mi răspundeți la două probleme: dacă ministerul a organizat cursuri pentru specializarea unor judecători și, dacă da, cam câți judecători s-au specializat pe aceste domenii. Pentru că, în rest, pe cealaltă problemă, dat fiind că am o experiență de 40 de ani în sistem, știu că sedii nu există, știu că partea de logistică nu există și nici nu cred că o să apară în buget, dar aș vrea să văd măcar pe partea asta unde se învață ceva dacă s-au făcut demersuri și, după aceea, îmi spun părerea în legătură cu această lege.

Domnule senator, spuneți-vă părerea și după aceea...

Bun. Părerea mea este că e foarte trist că s-a ajuns în această situație, că îmi amintesc de vremurile de tristă

amintire când venea câte un lider maximo și așa mai departe, făcea o vizită, spunea câte un cuvânt, arăta câte o direcție și se demolau câteva străzi. Este vorba despre o declarație a premierului, pe care eu am auzit-o, care vorbea despre tribunalele specializate. Imediat după această declarație a apărut această lege.

Să-mi fie iertat, legea aceasta este făcută pentru ca să votăm noi ceva astăzi și în niciun caz ca să schimbe vreo problematică, pentru că, și o luăm pe fiecare articol, începând cu primul articol, în care în loc de „înființează”, „se înființează”, se schimbă cuvântul cu „funcționează”.

La celălalt articol, în loc de „numește localitățile”, spune că „numește județele și localitățile”, de parcă, dacă numea localitățile, nu se știa unde sunt, în ce județe funcționează. Iar celelalte două modificări sunt de schimbare a denumirilor pe niște tabele, în loc de „tribunalul” și sunt enumerate tribunalele specializate, acum apare „tribunalul și tribunalul specializat”.

Deci, din punctul meu de vedere, tot ministrul trebuie să hotărască. Problema este că, conform unor vechi obiceiuri, facem înainte structura și după aceea ne ocupăm de umplerea ei.

Din acest punct de vedere, deja s-au înființat tribunale specializate care nu au cauze. Adică avem tribunale pentru familie și copii care șomează, avem tribunale care nu au specialiști – lucrul acesta este, din punctul meu de vedere, greșit. Este nevoie de tribunale specializate, dar să aibă, într-adevăr, cauze suficiente pentru ca să fie, într-adevăr... Că, așa, putem... o instituție separată... Pentru că, așa, putem înființa secții specializate care funcționează și ar putea să funcționeze foarte, foarte bine într-un tribunal în care se judecă dreptul comun.

Chestiunea care se pune este că modificări, de fapt, la lege nu există, acestea sunt doar de formă și, din păcate, ele sunt făcute pentru a demonstra obediența în sensul politic al cuvântului, și nu pentru a rezolva o problemă.

Eu sunt sigur că specializarea în domeniu se va face după ce un număr important de judecători va fi specializat, în momentul în care vom avea clar... Și se știe că doar în București este o situație în care tribunalele de specialitate sau specializate sunt strict necesare, pentru că avem un număr important de cauze care să le dea, într-adevăr, înțelesul sau, mai bine zis, să existe o explicație pentru făurirea lor.

Domnul senator Chelaru, microfonul 3.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Aș vrea să îmi acordați trei minute pentru câteva considerații generale și, după aceea, un punct de vedere al grupului nostru vizavi de ordonanță.

În primul rând, vă aduc aminte că discutăm de o modificare a Legii nr. 304/2004, lege de organizare judiciară, lege care organizează în sine unul dintre cele mai importante domenii ale vieții noastre sociale.

În al doilea rând...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Nu e ordonanță, e lege!

În al doilea rând, vă aduc aminte că, din 2000 sau, hai să spunem, din 1990 chiar, există o dinamică specială în domeniul comercial și în domeniul bancar și nevoia înființării unor instanțe specializate a rezultat nu din dorința unuia sau altuia din liderii mai mari sau mai mici, a rezultat din ceea ce justiția, în primul rând, dar și oamenii de afaceri, și băncile, și tot ce înseamnă activitate comercială cu întreprinzători mai mari sau mai mici au constatat, că nu se poate asigura o celeritate a judecării acestor cauze decât prin înființarea acestor instanțe de specialitate.

Pentru că s-a adus însă vorba – mai mult politic decât de specialitate astăzi – despre acest lucru, mă întorc un pic în istorie, nu foarte mult, în 2005, când nu trecuseră decât câteva luni de la adoptarea Legii nr. 304/2004 și când, nu neapărat, un lider mai mare sau mai mic a spus: „Nu. Facem noi o lege.” Vă aduc aminte, Legea nr. 247/2005. Amestecăm și pământ, și justiție, și multe alte lucruri și facem dreptate în România. Și de atunci toate parlamentele României se chinuiesc să corecteze ceea ce, cu onor, unii dintre colegi, chiar prezenți astăzi, au făcut într-un entuziasm nu aș spune chiar muncitoresc, dar nici măcar intelectual.

Revenind la subiect.

## Stimați colegi,

Nu ne putem juca cu justiția! Politica în domeniul justiției, mai ales atunci când înființăm instanțe, indiferent de gradul acestora și indiferent de competența materială sau teritorială, nu este rolul unei conjuncturi. Nu vine un lider și spune: avem nevoie de tribunale de specialitate – „maximo”, cum se spunea. Nu. S-au făcut studii de impact, s-a discutat în permanență cu reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu CSM-ul și a rezultat – din studii! – nevoia înființării acestor instanțe.

Și, dacă noi am avut răbdare și în Comisia juridică am dezbătut, și unde am crezut că trebuie pus un punct, l-am pus, și am arătat cum se pot face transferurile unor asemenea dosare de specialitate către instanțe înființate fără să întrerupem circuitul justiției, și am spus că facem un act normativ necesar, bine-venit, care să răspundă nevoilor societății, nu nevoilor unor politicieni care pot să aibă o părere când sunt la putere și o altă părere când sunt în opoziție...

Poftiți, microfonul 2. Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Chelaru, oricât de mult v-aș respecta, nu ați fost convingător deloc. Colegul nostru, domnul senator Popa, prezent aici, chiar dacă nu sunt de acord cu dumnealui când ne întrerupe în momentul când vorbim, a avut 100% dreptate și argumentele au fost logice, concrete, și de aceea aș veni cu propunerea să retrimitem la comisie această inițiativă și să o îmbunătățim, că avem multe de îmbunătățit. Vă mulțumesc.

Imediat.

Domnul senator Cadăr Leonard. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

L-am ascultat pe domnul fost coleg Popa 10 minute, ne-a dat un exemplu de demagogie, nu am înțeles... sau cred că mare parte din noi nu a înțeles nimic.

Vreau să vă atrag atenția că, în anul 2013 și în dezvoltarea economică pe care o avem, apar diverse – și subliniez cuvântul „diverse” – probleme tehnice, inginerești, economice, pe care nu avem pretenția ca judecătorii să le cunoască, și cred că prin această inițiativă legislativă se rezolvă această problemă. Neavând pretenția de a-i specializa pe acești judecători, putem crea legături, structuri care, printr-o analiză tehnică a problemei, pot da soluții, pot sugera soluții judecătorilor în cauză.

Eu consider că doar cel care nu are nicio noțiune de inginerie poate gândi că fără aceste structuri putem rezolva atâtea procese care apar între administrațiile locale, între proiectele pe care le derulează și cred că doar în acest mod putem rezolva problema.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul secretar de stat Puțura. Microfonul 9.

Relativ la întrebarea dacă Ministerul Justiției a specializat judecători în aceste domenii, pot să vă spun că acești judecători lucrează deja în domeniul respectiv, pentru că sunt înființate secții specializate, și dumneavoastră ați menționat în cuvântul dumneavoastră ceva despre acest lucru.

Doi la mână. Atribuțiile în domeniul pregătirii profesionale continue în sistemul justiției sunt realizate prin Institutul Național al Magistraturii, deci nu prin Ministerul Justiției, și acest institut are cursuri în fiecare an cu aproape toți judecătorii din țară, nu numai din București.

În ce privește legea respectivă, așa cum am și precizat în susținerea ei, este vorba de o clarificare a unor dispoziții legale și aceste dispoziții se referă la competența, deci domeniile de competență care pot face obiectul unui tribunal specializat, cine numește aceste competențe, prin ce act administrativ le numește și denumirea acelui tribunal. Deci era o chestiune chiar de finețe și dumneavoastră, dacă ați spus că sunteți din domeniu, trebuia să fiți printre primii care trebuia să susțineți un astfel de proiect de lege, tocmai pentru că nu este deloc un proiect politic, este pur tehnic. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Scurtă replică la colegul care mi-a spus numele!

Dar nu v-a spus nimeni numele, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Ba da. Ba da. În stenogramă...

Domnul senator Cadăr. Aveți un minut pentru drept la replică, domnule senator Popa.

Microfonul 2.

Un minut.

## Domnule președinte,

Intervenția fostului coleg îmi amintește de gândirea unui marxist ghanez de prin anii ’60, din perioada luptelor de eliberare, care a spus: „Mai important este să făurim statele, că, după aceea, se vor forma și națiunile din statele respective.”

Domnul secretar de stat înțelege foarte bine la ce m-am referit. Mă înțelege foarte bine că, actualmente, este nevoie de aceste tribunale specializate. Din păcate, legea care există astăzi nu a fost aplicată din motive pur tehnice și, pe de altă parte, influența unei declarații politice a dus – și lucrul acesta este evident – la modificarea neesențială, formală a legii.

Important este ca...

Domnule senator, dumneavoastră ați cerut drept la replică.

Da.

Ați dat drept la replică și acum intrați la dezbateri generale. Vă rog foarte mult. Gata!

Mulțumesc pentru îngăduință.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu este vorba de îngăduință, doar să ne respectăm reciproc.

Și acum, încă o dată, vreau să vă mai spun un lucru, domnilor colegi.

În mod normal, la fiecare proiect de lege, mai ales cum este cazul acestuia, care se dezbate într-o anumită

procedură, din fiecare grup parlamentar poate să ia cuvântul un reprezentant al grupului. Eu am fost puțin mai apropiat de ideea de dezbatere și nu țin cont de acest lucru, deși dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, nu ați ținut cont de faptul că, atunci când era vorba, pur și simplu, de a da un vot legat de, spre exemplu, aprobarea procedurii de urgență, nu ați înțeles că eu acolo am vrut să grăbesc un pic dezbaterea, ca să putem să dezbatem mai mult pe probleme ca acestea. Da? În sfârșit, e greșeala mea, nu o să mai fac, vă asigur că o să mă țin de litera regulamentului.

Acum, haideți totuși să nu facem niște lucruri...

Vine un domn coleg, mă rog, și cere să retrimitem la comisie. Nu puteți, domnule coleg. Trebuie grupul parlamentar, prin liderul de grup. Domnule senator Agrigoroaei, nu puteți să cereți retrimiterea la comisie. Grupul parlamentar. Nu sunteți vicelider sau lider de grup. Da? Asta este procedura.

Acum, s-a dat replică, s-a dat drept la replică, a vorbit domnul ministru. S-a înscris la cuvânt domnul senator... și îi mai dau cuvântul domnului senator, pentru că s-a înscris înainte să fac aceste precizări.

Domnul senator Călin... Cum îl cheamă? Dincă Mărinică. Mereu vă uit. Îmi pare rău, domnule senator.

Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte

Viceprimarul Craiovei ați fost. Vedeți că știu cine este?

## Mulțumesc.

Și pentru domnul Chelaru, și pentru domnul Cadăr am tot respectul. Sunt convins că voiau să spună lucruri mult mai elegante.

Vizavi de proiectul de lege, am fost la Comisia juridică, am luat parte la acea dezbatere, am votat pentru, colegul meu a spus lucruri pe care sunt convins că și domnul ministru prezent astăzi, și colegii la Comisia juridică le-au discutat, legat de posibilitatea de a le și pune în practică. Și discuția a fost dacă sunt banii la buget, dacă avem această posibilitate, pentru că ministerului îi trebuie infrastructură, și despre asta e vorba când împinge lucrurile înainte pentru aceste tribunale.

Nu se pune problema că nu sunt eficiente. Unele dintre ele și există și ministerul are o percepție despre câți bani se cheltuiesc – și este necesar să se cheltuiască acești bani – pentru a fi justiția mai eficientă, pentru a nu mai fi în situația să avem termene la un an, un an jumătate, să avem complete mai mult sau mai puțin specializate.

Problema de esență nu este că nu sunt necesare sau că nu votăm pentru, problema de esență – așa cum a spus și colegul meu – este că rămâne la îndemâna ministrului să poată pune în practică acest proiect, iar, fără bani, nu poate să facă acest lucru. Iar de la acest microfon s-a atras atenția că trebuie susținut financiar proiectul numit justiție în România.

Vă mulțumesc.

Constatând că există unanimitate în ceea ce privește concepția și necesitatea acestei structuri, dar fiecare vede în mod deosebit cum va fi pusă în operă această hotărâre, încheiem dezbaterile generale și lăsăm pentru votul final acest proiect de lege.

Trecem la punctul 8 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2013 privind unele măsuri speciale pentru compensarea și decontarea unor creanțe reciproce rezultate din contractul de vânzarecumpărare de acțiuni încheiat între Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și Ford Motor Company.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia economică și Comisia pentru privatizare, într-un raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Participă domnul secretar de stat Adrian Ciocănea, de la Ministerul Economiei.

Îl rog să prezinte sintetic, la microfonul 9, susținerea pentru acest important proiect de lege, din partea Guvernului.

## **Domnul Adrian Ciocănea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Acest act normativ propune aprobarea elementelor principale ale mandatului Autorității pentru Administrarea Activelor Statului pentru semnarea unui act adițional la contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni aferent privatizării SC Automobile Craiova – SA. Pe fond, acest act normativ vizează o eventuală compensare parțială, pe de o parte, a penalităților pentru nerealizarea volumului de producție datorate de către cumpărător cu sumele cheltuite, pe de altă parte, sau care urmează a fi cheltuite de cumpărător pentru îndeplinirea obligațiilor de mediu recunoscute prin protocol în urma îndeplinirii cerințelor legale.

Încă o frază. Acest mecanism va putea fi pus în funcțiune în condițiile descrise de actul normativ, mai precis în condițiile în care o expertiză internațională independentă va stabili că poluarea istorică este datată înainte de privatizare. Mulțumesc.

Microfonul 6, domnul senator Banias, președintele Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, să prezinte raportul comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au fost sesizate pentru dezbaterea în fond și întocmirea raportului comun asupra proiectului de lege mai sus menționat.

Proiectul de lege a fost dezbătut pe parcursul mai multor ședințe de comisii, în prezența majorității senatorilor.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, și Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament, împreună cu proiectul de lege.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

- Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor

- senatori?

- Nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor

- senatori și, atunci, trecem la procedura de vot.

- Doamnelor și domnilor senatori, caracterul legii: ordinară. Raportul este de admitere, cu un amendament admis. Se supune la vot raportul, cu amendamente, al comisiei. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

- Cu 91 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri,

- raportul comisiei a fost adoptat.

- Se supune la vot proiectul de lege.

- Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul pentru

- proiectul de lege.

- Vă rog să vă exprimați votul.

- 89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri,

- proiectul de lege a fost adoptat.

- Domnul senator Oprea, explicarea votului. Microfonul 2.

Nu am vrut să intervin în dezbaterea proiectului, dar aș ruga reprezentanții Guvernului să aibă mult mai multă eleganță atunci când vor să obțină votul senatorilor și al deputaților, pentru că nu puteți veni cu sperietori, după modul în care ați formulat dumneavoastră în expunerea de motive. A câta oară o faceți? Și, știți, încă mai au de gând să deschidă niște procese și, știți, mai trebuie să ne apărăm, să luăm o casă de avocatură și, și, și... Vă rugăm, fiți umili, ziceți „da” propunerii acesteia, fiindcă este cale amiabilă.

Fiți demni! Fiți cooperanți! Colaborați! Și o comunicare între două părți. Am tot respectul pentru toți actorii din lumea afacerilor implicați – și de asta nu am intervenit atunci –, dar modul în care ați pus problema nu este cel mai reprezentativ ca reprezentant al Guvernului României.

Punctul 9 al ordinii de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive, precum și a Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.

Este o procedură de urgență.

Comisiile sesizate în fond: Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene.

Raportul este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Participă domnul Constantin Popescu, președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activității Nucleare, pe care îl invit la microfonul 8 să prezinte susținerea pentru proiectul de lege. **Domnul Constantin Popescu** _– președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se transpun în legislația națională prevederile Directivei EUROATOM a Consiliului European de instituire a unui cadru unitar pentru gestionarea responsabilă a combustibilului nuclear ars și a deșeurilor radioactive.

Sunt modificate, în principiu, două legi importante pentru domeniu: Legea nr. 111/1996 și Ordonanța Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive.

Principalele modificări se referă la interzicerea importului, exportului și transferului intracomunitar pentru deșeuri radioactive și combustibil nuclear ars, introducerea etapei de închidere în cadrul fazelor de autorizare a instalațiilor nucleare, obligația titularului de autorizație de a demonstra că dispune de resurse umane, financiare și capacitate tehnică suficientă pentru a fi actor în domeniul nuclear, introducerea de prevederi suplimentare privind răspunderea finală a statului privind deșeurilor radioactive și combustibilii nucleari utilizați.

De asemenea, se prevede obligația revizuirii periodice a reglementărilor emise.

Guvernul susține proiectul de lege în varianta în care a fost transmis și acceptat în comisii. Mulțumesc.

Domnul președinte Iliescu, prezentați raportul comisiilor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiilor din 22 octombrie 2013, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții? Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Este un proiect de lege destul de muncit, dar îndemn la un pic de atenție reprezentanții Parlamentului întâi și ai Guvernului, fiindcă este un punct destul de sensibil.

Dumneavoastră ați mers pe principiul poluatorul plătește, nu externalizăm poluarea, dar, prin punctul cu pricina, ziceți

dumneavoastră: din bugetul ANDR se finanțează mai multe activități.

Iar la lit. k) – dacă aveți în față proiectul – scrie astfel: „Tratarea, condiționarea, depozitarea definitivă a surselor de radiații nucleare și a deșeurilor radioactive rezultate de la operatori economici aflați în faliment sau în lichidare judiciară, inclusiv dezafectarea instalațiilor nucleare și/sau radiologice din proprietatea acestora, în cazul în care resursele financiare rezultate din lichidare judiciară sunt insuficiente.”

Cu alte cuvinte, vine orice agent economic din afară sau din țară, face poluare cât încape, iar statul român din bugetul ANDR-ului suportă totul. Dumneavoastră ați fost destul de prudenți, ați surprins la literele, de exemplu, j) și m). Propunerea mea era, dacă acceptă și Senatul, să venim cu același amendament în care se spune: „Existente la data de 1 ianuarie 2007.”

Pentru că, altfel, vin în 2011, 2012, 2013, 2014, poluează, strică tot mediul României și statul plătește în urma lor. Este o solicitare, zic eu, destul de normală, o prudență pe care dumneavoastră ați avut-o la alte articole de la punctul cu pricina, activități finanțate prin ANDR.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții la dezbateri generale? Domnul senator... Poftiți?

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Aș vrea, dacă este posibil, să supuneți la vot ca Senatul să accepte această completare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, sunteți foarte presant astăzi. O să discutăm. Sigur că da. Am reținut. Dar, în mod normal, se dă cuvântul tuturor doamnelor și domnilor senatori, la sfârșit ne consultăm în legătură cu...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu ați înțeles de ce am luat cuvântul. Pentru că este o greșeală...

Am înțeles.

Dar întâi să-și exprime cuvântul și, după aceea, o să dau cuvântul secretarului de stat să spună dacă acceptă sau nu.

Dacă este o greșeală de formă, adică o greșeală care poate să fie modificată și acceptată..., dacă e de fond, știți că amendamente de fond nu se pot face în plen. Cred că sunt corect.

Microfonul, domnului senator Valeca. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca inițiator al Ordonanței Guvernului nr. 7/2003 și al Ordonanței Guvernului nr. 11/2003, voiam întâi să-l lămuresc pe domnul senator Oprea.

România a fost a cincea țară din lume care și-a creat o agenție specială și un fond special pentru tratarea deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear ars. Fondul, din păcate, a intrat în forță, deci au început să plătească centrala nucleară și toți producătorii de deșeuri, din 2007 a început să strângă fizic. Din această cauză este această dată și un _delay_ între 2003 și 2007, deci atunci el a devenit operațional.

Oricum, fondul este singurul de la bugetul de stat de care Ministerul Finanțelor Publice nu se poate atinge. Sunt activități anuale pe care le aprobăm noi în Parlament, ce să se desfășoare, ce să se plătească din acel fond.

Privitor la acele surse de care vorbiți dumneavoastră, se numesc „surse orfane”, definiția de la Agenția de la Viena. Deci s-au găsit în fostele țări socialiste chiar prin parcuri. S-au plimbat femei cu copii pe lângă acele surse, fără să știe. Au provocat daune.

Ce să faci cu o „sursă orfană”? În cazul nostru, vă dau un exemplu, Călanul a dat faliment. Pe furnalele de la Călan, _illo tempore_ , erau niște detectoare de nivel cu elemente radioactive. S-au prăbușit coșurile, s-au găsit... Nu știu cine trebuia să... ăla comunistu’, ăla capitalistu’ care n-a avut grijă de coș... Până la urmă, sursa aia trebuie tratată, într-un fel. Dacă nu se... Agenția de specialitate se poate îndrepta, bineînțeles, dacă mai există vreo persoană juridică, dar, la modul cel mai operativ, sursa radioactivă trebuie tratată ca și deșeul radioactiv. Și, atunci, legiuitorul trebuie să permită ca, din acest fond național, care se strânge anual, să se cheltuiască acești bani cu tratarea în instalații...

Nu înseamnă... Și trebuie să fim foarte atenți. În continuare, prin această ordonanță, așa cum s-a prevăzut și inițial, în România, nu se aduce niciun deșeu radioactiv din altă țară. Asta e foarte clar. Nu, că ați zis că de la firme de aiurea.

Acum, bineînțeles că noi suntem de acord cu avizarea proiectului de lege. Am o singură rugăminte. Se prevede o strategie pe termen mediu și lung specială pentru deșeuri. Trebuie să avem în vedere că avem deja și este citată în nota de fundamentare Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2002, care aprobă Programul nuclear național. Normele internaționale impun ca, pe tot ciclul de combustibil nuclear, să avem un program nuclear național, iar componenta de deșeuri, deci de la construcție, operare până la tratarea deșeurilor, componenta de deșeuri trebuie să facă parte din el. Și aș vrea să fie concordanță între cele două sau să fie inclusă această strategie în Programul nuclear național, să nu avem lucruri necorelate; prin modificarea hotărârii de guvern respective.

Doamnelor și domnilor, Domnul secretar de stat, microfonul 8. Agreați... E vorba despre o greșeală...

## **Domnul Constantin Popescu:**

Eu vreau să-i mulțumesc domnului senator Valeca pentru modalitatea extrem de pertinentă în care a prezentat răspunsul pentru domnul senator. Acestea sunt motivele reale și...

Vă rog să mă scuzați, domnule Oprea. Vă rog să mă scuzați. Îmi cer scuze.

Deci nu acceptăm modificarea proiectului de lege așa cum este acum, iar, pe de altă parte, doream să vă spunem că suntem în curs de definitivare a strategiei pe termen

mediu și lung pentru deșeuri, care va fi parte componentă a Programului nuclear național. Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog, un minut.

Mă adresez românilor, nu senatorilor.

Dacă dumneavoastră interpretați că este o rea-intenție aceea de a te proteja la tratarea, condiționarea și depozitarea definitivă a surselor de radiații nucleare și deșeuri radioactive, nespecificând din ce moment, pentru toți care au afaceri – și nu-i condamn pe oamenii de afaceri în domeniul acesta... Dar, dincolo, ați venit cu intervenții la puncte clare, existente la data de 1 ianuarie 2007. De ce cu asta dați apă la moară celor care vin de mâine, poluează tot cu astfel de substanțe și pleacă, și este statul român cel care curăță?! Eu voiam să vă protejez pe dumneavoastră, ca om de la autoritate, de la agenție, de fapt, să nu vă irosiți banii în contul altora. Ăsta era scopul, nicidecum vreo răutate.

Domnul senator Greblă, microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Intervenția anterioară are un scop nobil și este absolutizarea principiului „poluatorul plătește”. În această situație, colegul se întreba, pe bună dreptate, ce facem cu unele activități economice generatoare de astfel de deșeuri nucleare periculoase, dacă trebuie statul, din acest fond, să intervină, când ar fi normal ca poluatorul, înțeles în sens larg, să plătească.

Acesta este un principiu, însă nu trebuie absolutizat în această situație. Dacă am adopta propunerea făcută ar însemna ca, în unele situații nedorite, excepționale, să rămânem cu sursa de poluare, fără ca statul, din acest fond constituit, să poată să intervină și să neutralizeze deșeurile, astfel încât este preferabil să avem prevederea din proiectul legislativ, pentru că ea este acoperitoare în situația în care agentul economic, dincolo de garanțiile de mediu constituite, intrând în faliment sau în reorganizare judiciară, nu mai are sumele de bani necesare pentru a neutraliza deșeul nuclear periculos.

În acest caz, trebuie ca, prin lege, să dăm posibilitatea statului, din fondul special constituit, să poată să intervină și să elimine sursa. Dacă acest text nu ar exista ar însemna să rămânem cu sursa de radiații din deșeul nuclear și nimeni din țara asta să nu poată interveni, astfel încât este preferabil, din multe puncte de vedere, ca textul legislativ să rămână așa cum a fost propus și adoptat în comisie. Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

N-aș vrea să fiu malițioasă, nu iau cuvântul pe marginea legii ca atare, ci aș vrea să-i amintesc domnului secretar de stat, cu tot respectul, că se găsește în Parlamentul României și, în momentul în care spune: „nu acceptăm nicio modificare la lege”, trebuie să-și aducă aminte totuși că legea o face Parlamentul și dumnealor, în calitate de Guvern, vor sau nu vor, trebuie să accepte, până la urmă, că acesta este forul care spune dacă o lege este modificată sau nu, și pe fond, și ca formă.

**Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Să spuneți cum ați spus, pentru că dumneavoastră vă exprimați punctul de vedere că nu doriți să fie modificată legea.

E altă discuție dacă Parlamentul o modifică, dar dumneavoastră vă mențineți punctul de vedere, că nu trebuie modificată. Dacă noi o modificăm, se întâmplă ceea ce a spus doamna senator Anghel, că Parlamentul, într-adevăr, este cel care decide.

Așa e, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dar dumneavoastră vă mențineți punctul de vedere, pentru că aveți motivele dumneavoastră întemeiate.

Închidem dezbaterile generale.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul în legătură cu raportul de admitere, fără amendamente.

Punctul 10 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2013 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la București la 1 martie 2012 și la Paris la 1 august 2011 și la 26 martie 2012, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006, precum și pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 301/2006 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006.

Adoptat de Camera Deputaților.

Prioritate legislativă a Guvernului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget.

Raportul este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Participă domnul secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnul Iulian Matache, căruia îi dau cuvântul.

Sau domnul...

Cine vorbește?

Domnul Matache, microfonul 10.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea amendamentelor convenite între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei la Acordul-cadru de împrumut în valoare de 140 de milioane de euro destinat finanțării proiectului privind construcția și reabilitarea unui număr de 8.620 de locuințe pentru tineri, destinate închirierii.

Agenția de implementare a acestui proiect este Agenția Națională pentru Locuințe.

Necesitatea amendării Acordului-cadru de împrumut a rezultat în urma analizei stadiului proiectului de către Agenția Națională pentru Locuințe, potrivit căreia anumite amplasamente urmează a fi scoase din proiect și înlocuite cu altele aflate în derulare, consecințele fiind reducerea numărului de unități locative de la 9.462 la 8.620 și majorarea costului net al proiectului de la 250 de milioane de euro la 259 de milioane de euro, diferență care va fi asigurată prin contribuția Guvernului României, precum și extinderea termenului de finalizare.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem aviz favorabil pe proiectul de ordonanță din partea Consiliului Legislativ.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Ghișe, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe fond, propunerea este, evident, de a adopta proiectul de lege de aprobare a ordonanței, însă este necesară o precizare care mi se pare foarte importantă din perspectiva constituționalității.

Despre ce este vorba? Aici povestea a început în decembrie, 27, în anul 2005 – precizez, pentru că avem Constituția din anul 2003; mă refer la cea la care ne raportăm –, și Guvernul propune acum o ordonanță prin care să se întâmple niște ratificări de amendamente la acordul-cadru de împrumut.

Aici este problema. Avem, din anul 2003, Legea nr. 590 privind tratatele. Această lege, în art. 1, definește conceptul de tratat ca act juridic, definește consimțământul de a fi parte la un tratat ca ratificare și, foarte important, în art. 1 lit. o) definește conceptul de „contract de stat”. Precizez: „contract de stat”.

Avem, începând cu anul 2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64, aprobată în anul 2008 prin lege, care se referă la datoria publică.

Și, acum, precizarea pe care doresc s-o fac este următoarea: noi suntem puși în situația de a aproba nu un tratat, ci un acord-cadru de împrumut, care, în cadrul legislativ la care am făcut referire, este, pe fond, un contract de stat și asta este de competența Guvernului. Exclusivă!

Potrivit Constituției, Parlamentul aprobă legi, hotărâri și ordonanțe, dar nu pe domenii de competență, de organizare a legii, care sunt ale Guvernului.

Așadar, folosesc prilejul pentru a atrage atenția că noi, acum, suntem în situația nefericită, în sensul succesiunii temporale a acestor acte normative, adică Acordul-cadru din anul 2005, Constituția în vigoare începând cu 2003, respectiv Legea privind tratatele din 2003, noi suntem puși în situația să aprobăm un acord-cadru, ceea ce nu este un tratat.

Așadar, rugămintea este ca, pe viitor, Guvernul să vină la Parlament cu ordonanțe prin care aprobăm tratate, și nu contracte de stat, chiar dacă ele se numesc acord-cadru. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Un mic anunț pentru domnii senatori membri ai Biroului permanent. Mâine, ședință a Birourilor permanente reunite, la ora 9.00, la Senat. O să primiți și alte informații, dar acum am primit solicitarea.

Mă scuzați că am făcut acest anunț în plen.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Oprea. Microfonul 2, am spus.

Nici microfonul nu mai merge când vorbește domnul senator.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Are un senzor de respingere.

Domnule senator, haideți, că a plecat doamna Boagiu, trageți-l, domnule, mai aproape, că vă mai și duceți... Puneți-l mai în față un pic, că nu se...

Lucrurile sunt mai simple decât le vede domnul senator Ghișe, pentru că schimburile de scrisori au fost destul de convingătoare, iar dreptul dat statului român să-și mărească contribuția era din 2010, fără nicio problemă.

Sunt câteva întrebări interesante. De fapt, prin ordonanța asta, sunt bani ce ar fi trebuit să fi fost dați când am trecut bugetul pe 2013, în anul trecut, dar hai să nu uităm! Că Guvernul ce a făcut? A luat de la „Loteria Română”, din profit, cota-parte pentru ANL-uri – și țineți minte că spuneam: „Până

și casele tinerilor nu le mai doriți?” – și a luat banii de investiții în totalitate, și acum, încolțit, a fost nevoit să aloce, chipurile. E ciudat, fiindcă, inițial, a spus în felul următor: „pentru cele 8.620 de unități” și, apoi, v-ați corectat. Au fost nouă mii și ceva de unități, au fost cinci subproiecte. Și v-aș întreba: ce s-a întâmplat cu celelalte două subproiecte?

Și doi... Văd că notați de zor ce întreb.

Doi. De ce Slănic-Moldova și Titu, și Sibiu? Și care erau celelalte două subproiecte, și ce criterii s-au luat în calcul?

Mai mult, știați că aveți nevoie de o sumă de bani și ați prevăzut-o, a fost prevăzută în buget, dar o faceți prin rectificări.

Domnule, vă jucați. Spuneți clar: oameni buni, ne-am trezit cu atâtea lucrări..., numai ca să le păzim ne costă al naibii de mult, dacă eram mai deștepți de acum trei ani..., că ați avut acordul semnat din 2012, Guvernul Ponta! 21 decembrie 2012! Puteați să fi dat cele 9 milioane și era mult mai inspirat.

Recunoașteți-vă elegant greșelile și propuneți Senatului un vot pentru ca aceste lucrări să capete viață. E adevărat, micșorați numărul de unități, dar măriți bugetul. Ca la români.

## Domnule senator,

O să am o rugăminte la dumneavoastră. Se întâmplă a doua oară în ziua de astăzi. Vă rog, în mod insistent. Noi trebuie să avem... Sper că Guvernul... și are Guvernul suficient respect față de noi și, la rândul dumneavoastră, vă rog și pe dumneavoastră să avem respect față de membrii Guvernului. Ne-ați certat doi miniștri astăzi. Pe unul, înainte, la cel de la fizică, și pe domnul Matache.

Vă rog frumos. Haideți să nu... totuși, că, pe urmă, ne întrebăm de ce nu ne respectă și pe noi altcineva.

Mai sunt intervenții? Domnul senator...

Haideți, domnule senator, îmi faceți și mie o plăcere, așa, că mă simpatizați. Știu. Haideți să supunem totuși la vot, ca să terminăm măcar acest proiect de lege. Dacă nu, voi supune la vot... Da?

Domnule senator Cotescu, vă rog.

În zece secunde termin.

E vorba de a închide Acordul cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și nu se poate închide decât dacă mai alocăm și noi o sumă, ca s-o putem consuma pe toată. Așa că nu se închid nici șantiere, nici nu se deschid șantiere. Nu are nicio legătură, asta e situația și trebuie să-l închidem, că și așa am amânat prea mult timp.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Se supun la vot raportul și proiectul de lege, nefiind amendamente.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

91 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri. Raportul, fără amendamente, și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă mulțumesc foarte mult. Continuăm peste... Imediat.

Avem cu transmitere radiofonică? Da? Atunci, la 18.15, o să-l rog pe domnul vicepreședinte Constantinescu să preia conducerea ședinței pentru sesiunea de întrebări și interpelări.

Vă mulțumesc foarte mult.

Bună seara, stimați colegi!

Deschid partea a doua a ședinței de astăzi, 28.10.2013, cu sesiunea de întrebări.

O rog pe doamna senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea. Se pregătește domnul senator Burlea Marin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, Daniel Constantin.

La câteva zile de la intrarea în vigoare a reducerii TVA la produsele de panificație, controalele efectuate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au relevat că reducerea prețului la pâine a fost respectată de 71% din producători și de 82% din comercianți, ca urmare a diminuării TVA la acest produs.

După aproape două luni de la introducerea acestei măsuri, ne puteți spune care au fost efectele concrete ale reducerii TVA la pâine și produse de panificație asupra consumatorilor, dar și asupra industriei de profil?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Următoarea întrebare este adresată domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Stimate domnule ministru,

Potrivit estimărilor făcute înainte de introducerea, de la 1 septembrie anul curent, a cotei reduse de TVA la produsele de panificație, principalul efect al acestei măsuri ar fi urmat să fie – și citez – „o colectare mult mai bună decât înainte de reducerea TVA-ului, ca urmare a scoaterii evaziunii la suprafață”.

Pe 25 octombrie a fost termenul-limită de depunere a declarațiilor de TVA și de efectuare a plăților aferente lunii septembrie, deci există cifre concrete cu privire la evoluția încasărilor din TVA.

Vă rugăm să ne spuneți, domnule ministru, care a fost impactul bugetar al reducerii TVA-ului la produsele de panificație la nivelul încasărilor din luna septembrie 2013 și în ce măsură obiectivul de reducere a evaziunii fiscale a fost atins.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Înainte de a-l ruga pe domnul senator Burlea Marin să prezinte întrebarea, ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, senator Nicolae Moga, președinte de ședință, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Vă rog, domnule senator Burlea, Grupul parlamentar al PNL, aveți microfonul central.

Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului viceprimministru Liviu Dragnea.

Obiectul întrebării: „Construirea de noi locuințe ANL”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Iașiul este, prin excelență, un oraș universitar. Peste 60.000 de studenți trec pragul universităților și o mare parte dintre aceștia devin absolvenți. Ca o adevărată capitală a Moldovei, orașul trebuie să le asigure posibilitatea de a rămâne pentru a aduce un plus de valoare în câmpul muncii. Orașul oferă anual tineri pregătiți în toate domeniile de activitate, cum ar fi: economic, studii juridice, medicină, politehnică etc., însă prea puțin dintre aceștia aleg să se stabilească și să intre pe piața muncii în Iași. O mare parte aleg să se întoarcă în localitățile natale sau să părăsească țara.

Statisticile arată că la Iași, în ultimul deceniu, au fost construite prin Programul ANL 720 de locuințe pentru tineri. Ocupate în totalitate, apartamentele se dovedesc a fi însă insuficiente, pe listele de așteptare aflându-se peste 300 de cereri. Posibilitatea ca un tânăr absolvent să-și achiziționeze o locuință în zilele noastre este foarte scăzută, fapt ce constituie unul dintre motivele principale pentru care aceștia aleg să părăsească orașul și chiar țara.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Față de cele prezentate, vă rog să-mi comunicați care este stadiul acestui proiect și dacă dispune de finanțarea necesară de la bugetul de stat.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Oprea Dumitru, Grupul parlamentar al PDL.

Domnule profesor, aveți microfonul central, vă rog.

O rog, după dumneavoastră, pe doamna senator Miron Steliana Vasilica.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.

Obiectul și motivarea întrebării: „Comunicarea la aeroporturi și TAROM – lipsă de coordonare sau de respect față de călători?”

O spun după o întâmplare de vineri, 25 octombrie, când am stat în Aeroportul Otopeni aproape 10 ore. Sute de călători au fost în aceeași situație. Nici nu a început bine sezonul de iarnă, iar cursele TAROM deja au intrat în haosul specific perioadei. Suntem conștienți că asupra condițiilor meteo nu are nimeni controlul, însă, pe baza avertizărilor de la specialiștii din meteorologie, multe aspecte ce țin de planificarea zborurilor pot fi prevăzute. Grav este că, deși tehnologiile au evoluat și informațiile pot fi transmise în timp real, funcționarii TAROM, dar și ai aeroporturilor, nu comunică pasagerilor niciun fel de informație, lăsându-i să aștepte cu orele.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări, doamnă ministru:

– Care sunt cauzele pentru lipsa de comunicare în timp real în privința zborurilor, atât pe site-urile aeroporturilor, cât și la oficiile de informații din aeroporturi sau agențiile TAROM?

– Ce explicații aveți pentru faptul că funcționarii liniei aeriene TAROM și cei de la aeroporturi nu comunică pentru că nu au voie de la superiori?

– Cum vedeți rezolvată problema comunicării în perioada imediat următoare?

Solicităm răspuns în scris.

Și o interpelare, adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României.

Obiectul și motivarea interpelării: „Cât ne costă privatizările eșuate repetat?”

Domnule prim-ministru,

Încercările de privatizare a multor companii de stat, de genul Oltchim, CFR Marfă, au eșuat lamentabil. Acum ați solicitat reluarea procedurilor, probabil, pentru a mai apăra imaginea țării în fața organismelor bancare internaționale. Toate demersurile realizate până în acest moment au presupus din partea statului sume importante, de ordinul milioanelor de euro, cheltuite doar pentru consultanță.

În acest context, vă rugăm să ne comunicați:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Miron Vasilica Steliana, Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

Mulțumesc.

Întrebarea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.

## Doamnă ministru,

Zona Rădăuțiului a cunoscut o dezvoltare economică deosebită prin investițiile făcute, în special, de firmele austriece Schweighofer și Egger, fiind, practic, printre cele mai mari investiții _greenfield_ din România.

Infrastructura rutieră din această zonă a rămas neschimbată de 23 de ani. Mai mult decât atât, s-a închis transportul feroviar din zona Rădăuțiului, astfel că singurele căi de transport sunt cele rutiere.

Drumul național 2H, ce leagă Rădăuțiul de Suceava, a devenit extrem de aglomerat și, din această cauză, se produc mereu accidente. Lărgirea drumului este posibilă cu cheltuieli minime, în condițiile în care acest drum trece, practic, doar prin centrul orașului Milișăuți și prin periferiile celorlalte localități, în zone de extravilan.

## Doamnă ministru,

Dacă România are dreptul la dezvoltare, considerați că județul Suceava, în special zona Rădăuțiului, trebuie să rămână cu o infrastructura rutieră învechită sau considerați că ar fi normal ca acest drum național, DN 2H, să intre într-un program de modernizare, dar fără să mai treacă 23 de ani? Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte și întrebarea, și interpelarea. Se pregătește domnul senator Luchian Dragoș.

Mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu și are ca obiect: „Fonduri pentru reabilitarea Centrului de Transfuzie din Zalău”.

## Domnule ministru,

Clădirea Centrului de Transfuzie Sanguină din Zalău, unicul din județul Sălaj, unde, anual, se recoltează sânge de la peste 6.000 de donatori, a ajuns într-o situație deplorabilă. Tencuială căzută, igrasie, spații inadecvate desfășurării activității în bune condiții sunt doar câteva din problemele cu care se confruntă atât angajații centrului, cât și donatorii. Clădirea are nevoie urgentă de intervenție pentru modernizare, însă nu există fonduri.

Având în vedere faptul că Centrul de Transfuzie Sanguină Zalău reprezintă un furnizor important de sânge pentru unitățile spitalicești din județ și din Regiunea Nord-Vest, vă întreb, domnule ministru, dacă aveți posibilitatea de a aloca fonduri în anul 2014 pentru reabilitarea clădirii în care funcționează centrul.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, și are ca obiect: „Rezultate preliminare ale cercetării în județul Galați”.

Domnule ministru,

– Care sunt rezultatele preliminare în urma cercetărilor efectuate de specialiști în județul Galați în privința stabilirii cauzelor producerii sutelor de cutremure într-un interval atât de scurt?

– Când va fi finalizată cercetarea și care sunt măsurile imediate pe care specialiștii le recomandă, astfel încât viețile locuitorilor din acea zonă să nu fie puse în pericol? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Zalău, Gheorghe Pop. Mulțumesc, domnule președinte.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Luchian Dragoș, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare scurtă, de data aceasta, adresată ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Mariana Câmpeanu.

Obiectul întrebării: „Numărul beneficiarilor de venit minim garantat”.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza care este numărul beneficiarilor de venit minim garantat la nivel național în ultimii cinci ani și care este efortul financiar pentru plata acestor persoane, inclusiv pentru anul 2013.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Todirașcu, senator independent, afiliat Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Stimate domnule ministru,

Globalizarea și dreptul de liberă circulație au determinat multe familii din România să locuiască și să lucreze temporar în state ale Uniunii Europene, dar și în Statele Unite sau Canada. Elevii și studenții reîntorși în România din țările din afara Uniunii Europene, dar și specialiștii înalt calificați (cum ar fi medicii care au urmat facultatea și rezidențiatul în Statele Unite) se lovesc însă de nenumărate greutăți în echivalarea studiilor și obținerea dreptului de practică atunci când se înapoiază.

Echivalarea studiilor este prost reglementată sau nu este reglementată deloc și nu există o practică unitară previzibilă de echivalare a diplomelor, a anilor de școală sau a calificărilor, acestea fiind lăsate, de multe ori, la latitudinea instituțiilor de învățământ.

Oficialii de la Ministerul Educației motivează aceste deosebiri dintre abordarea celor cu studii din Uniunea Europeană față de cei cu studii în Statele Unite sau Canada pe seama reciprocității, afirmând că, atâta timp cât în Statele Unite sau Canada nu se recunosc studiile românești, nici noi nu vom recunoaște studiile românilor efectuate în aceste țări.

Considerând că această atitudine este profund păguboasă față de interesul național, care constă în necesitatea readucerii în țară a tinerilor cu studii în școli și universități de prestigiu din țările dezvoltate din Vest pentru ridicarea gradului mediu de pregătire a românilor și creșterea nivelului concurenței în toate domeniile, inclusiv în învățământ, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care sunt actele normative în vigoare pentru echivalarea studiilor primare, gimnaziale sau de liceu efectuate în Statele Unite și Canada?

2. Care este metodologia de echivalare a acestor studii pentru un elev reîntors în țară?

3. De ce această metodologie și actele nu sunt publicate pe site-ul ministerului și al Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor și de ce nu se pot obține informații telefonic de la Ministerul Educației despre această metodologie?

## Domnule senator,

V-am rugat și data trecută. Ați consumat șase minute din timpul de opt minute al PDL-ului. Mai concis, v-am rugat și vă rog, data viitoare, să nu mai profitați de îngăduința mea.

Îl rog pe domnul senator Cordoș Alexandru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pașca Liviu Titus.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Obiectul întrebării: „Reabilitarea trotuarelor drumurilor europene și naționale”.

## Stimate domnule ministru,

Mai mulți primari ai comunelor de pe raza Colegiului nr. 4 – Cluj au sesizat faptul că lucrările de consolidare și de lărgire a părții carosabile a drumurilor naționale și europene care traversează localitățile nu au cuprins și reparația trotuarelor sau, mai grav, au eliminat trotuarele în favoarea acostamentelor, șanțurilor de drenaj, rigolelor sau zidurilor de sprijin.

Din cauza faptului că trotuarele sunt impracticabile, pietonii sunt nevoiți să circule pe partea carosabilă, generând astfel premise pentru accidente rutiere grave.

## Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi oferiți un răspuns cu privire la modul în care se va acționa în vederea reabilitării trotuarelor drumurilor europene și naționale.

Solicit răspuns în scris.

## Domnule președinte,

Mai am o întrebare adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, cu privire la „Manualele școlare pentru anul de învățământ 2014–2015”, și o interpelare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, cu privire la „Adaptarea procesului de învățământ la cerințele pieței forței de muncă”, pe care am să le depun în scris.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Pașca, Grupul parlamentar al PNL, să prezinte interpelarea. Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin Constantin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu, și domnului ministru al sănătății, Gheorghe Eugen Nicolăescu, de către subsemnatul, senator Liviu Titus Pașca, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș, Colegiul electoral nr. 1 – Baia Mare, Grupul parlamentar al PNL.

Obiectul interpelării: „Modificarea Ordinului nr. 762/1992 din 31 august 2007 pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap”.

Stimate doamnă ministru,

## Stimate domnule ministru,

Ca urmare a numeroaselor nemulțumiri care mi-au fost aduse la cunoștință în timpul audiențelor acordate la cabinetul senatorial din Baia Mare și după corespondența și discuțiile purtate cu specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Serviciului de Evaluare Completă a Persoanelor Adulte cu Handicap, am identificat unele aspecte care privesc încadrarea în grad de handicap a persoanelor adulte și situații întâlnite în practica curentă, care fac persoanele să se simte nedreptățite și nemulțumite de protecția socială acordată prin măsura încadrării în grad de handicap.

Astfel, vă aduc la cunoștință următoarele aspecte, pe care specialiștii serviciului mai sus menționat le consideră prioritare pentru modificarea criteriilor:

– necesită încadrare în grad de handicap persoanele care au suferit un accident vascular cerebral și sunt diagnosticate cu hemiplegie, hemipareză, alături de celelalte forme de paralizii;

– necesită protecție prin încadrare în grad de handicap tinerii care au fost încadrați anterior prin Comisia de protecție a copilului și sunt diagnosticați cu afecțiuni cromozomiale. De exemplu, Sindromul Langdon Down, momentan neprevăzut în criterii;

– necesită încadrare în grad de handicap persoanele dependente de oxigenoterapie, indiferent de cauza acestei măsuri terapeutice, având în vedere limitarea socială la care persoanele sunt obligate;

– în sfârșit, solicită încadrare în grad de handicap persoanele diagnosticate cu tumori cerebrale, maligne sau benigne, și urmările acestora: drenaj lichid cefalorahidian, hidrocefalie, epilepsie, indiferent de vârstă.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Lazăr Sorin Constantin, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Bujor Marcel.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea o adresez doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Se referă la „Numărul solicitărilor de la comunitățile locale pentru facilitățile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2013”.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere faptul că, în ultimul timp, fenomenele meteorologice periculoase au condus la deteriorarea unor lucrări de infrastructură la nivel local și că există oricând riscul producerii unor noi pagube la infrastructura de gospodărire a apelor și la obiectivele economice și sociale protejate de această infrastructură, precum și al unor întârzieri în repararea infrastructurii locale, a fost necesară adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2013 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Astfel, se modifică alin. (4) și (4[1] ) de la art. 33, cu următorul cuprins:

– la alin. (4): „Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local se acordă, în limita cantității maxime de 5.000 m[3 ] pe an, din care 1.000 m[3] pe an gratuit, autorității administrației publice locale prin autorizația de gospodărire a apelor”;

– alin. (4[1] ) prevede că „Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, în cazuri de urgență ca: viituri, precipitații care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice, gospodării individuale, în scopul refacerii acestora, în limita cantității maxime de 2.000 m[3] /an, se acordă, gratuit, pe baza notificării de începere a execuției, emisă de autoritățile bazinale de apă”.

În acest context, vă rog să-mi comunicați câte solicitări de la comunitățile locale s-au înregistrat pentru a beneficia de această facilitate legislativă.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte de ședință, interpelarea... să o susțin...

Da, vă rog, domnule senator.

De fapt, mai fiind colegi, vreau s-o depun. Vreau doar să menționez că este adresată domnului ministru al justiției, Robert Cazanciuc, și se referă la elaborarea unui Cod al integrității.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Bujor Marcel, Grupul parlamentar al PP-DD, microfonul central. Se pregătește domnul senator Rotaru Ion.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Amânarea majorării punctajului lunar pentru pensionarii din fostele grupe de muncă I și II”.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Guvern și intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, prevede o majorare a punctajelor lunare, cu 25%, realizate de pensionarii care au desfășurat activitate în fostele grupe de muncă I și II. Începând cu 1 aprilie 2001, aceste locuri de muncă au fost încadrate la activități în condiții deosebite de muncă.

Această majorare a pensiilor era programată să fie aplicată de la 1 ianuarie 2012, însă a fost amânată până la 1 ianuarie 2014, cu motivarea lipsei unui cadru sustenabil de aplicare a legii, care putea crește deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, cu consecințe grave în plata drepturilor sociale.

Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2012–2014 prevede prorogarea majorării punctajului lunar pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă pentru 1 ianuarie 2014.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog, doamnă ministru, să aveți amabilitatea de a-mi preciza dacă termenul de 1 ianuarie 2014 pentru majorarea punctajelor lunare pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă va fi respectat.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD de Bacău, Marcel Bujor.

Domnule președinte,

Cu acceptul dumneavoastră, aș vrea să citesc și interpelarea.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc tare mult.

Interpelarea este adresată doamnei Ramona Nicole Mănescu, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării: „Ordinul ministrului transporturilor nr. 733 din 5.03.2013”.

Ordinul ministrului transporturilor nr. 733/2013 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea școlilor de conducători auto și a instructorilor auto precizează că, începând cu 12 noiembrie, instructorii auto autorizați nu mai au voie să-i pregătească pe elevi în vederea obținerii permisului de conducere ca persoane fizice autorizate. Aceștia sunt obligați să se asocieze câte patru și să-și deschidă o școală de șoferi pentru a mai putea să-și exercite profesia.

Anexa nr. 1 la acest ordin impune instructorilor auto, prin art. 6 și 8, drept condiții pentru autorizare: să dețină un spațiu pentru activități de secretariat, arhivă, grup sanitar, sală de legislație rutieră pentru minimum opt cursanți, dotare tehnico-didactică corespunzătoare programelor școlare de pregătire teoretică și un profesor de legislație rutieră angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Aceste condiții excedează profesiei de instructor auto, fiind specifice doar școlilor de șoferi care au ca obiect de activitate atât pregătirea teoretică, cât și cea practică, acestea având ca temei legal de înființare Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

În momentul în care registrul comerțului a eliberat autorizație pentru instructori auto persoane fizice autorizate, a specificat în cuprinsul acestora „conducere pilotaj” și nicidecum „pregătire teoretică”.

În aceste condiții, vă întreb, doamnă ministru, care este poziția ministerului pe care-l conduceți referitor la această situație, ținând cont de faptul că un număr semnificativ de instructori auto au obținut în instanță suspendarea acestui ordin al ministrului transporturilor.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Rotaru Ion, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru Remus Pricopie.

Obiectul întrebării: „Situația Liceului Agricol din Brăila”. Domnule ministru,

Liceul Agricol din Brăila se află într-o situație inedită. Este pe cale de a deveni primul liceu din România care ar putea fi executat silit din cauza unei datorii pentru niște lucrări de reabilitare care au sfârșit prin a face mai mult rău decât bine. Totul a început în anul 2008, când liceul a fost inclus în programul de modernizare a campusurilor școlare, susținut financiar de Guvern, prin Ministerul Educației, și a beneficiat de bani pentru reabilitare. Planul era de a fi modernizate internatul, cantina, sala de sport și de a fi construită o clădire de locuințe pentru tinerii profesori. În ciuda bunelor intenții, rezultatul a fost un dezastru. Lucrările de mântuială au făcut ca internatul, cantina și sala de sport să fie compromise,

având de suferit la fiecare ploaie sau zăpadă, iar în locul în care trebuia să se ridice clădirea nouă nu este decât o groapă imensă, acoperită de buruieni. Astfel, nu doar că niciunul dintre cele patru obiective asumate pe hârtie nu a fost finalizat, dar starea clădirii liceului s-a înrăutățit din cauza infiltrațiilor de apă, iar școala trebuie să scoată acum 7,6 milioane de lei pentru achitarea așa-numitelor modernizări.

În data de 30 iulie 2013, Liceul Agricol a primit o notificare din partea biroului unui executor judecătoresc prin care se solicita comunicarea listei mijloacelor fixe, proprietatea acestora și componentele bazei materiale, obiectele de inventar și sursele de venituri ale liceului. Scopul este lichidarea datoriei acumulate în urma efectuării lucrărilor.

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Brăila a dat asigurări că va veni în sprijinul elevilor de acolo, aceștia urmând a fi cazați în internatul altui liceu și fiindu-le asigurat transportul. De terenurile agricole și clădirile liceului nu se poate atinge nimeni, deoarece acestea se află în proprietatea statului, respectiv a primăriei, dar baza materială poate fi scoasă la vânzare, iar elevii nu vor mai avea posibilitatea să facă practică.

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

După cum știți, această sesiune de întrebări și interpelări este transmisă radio și, în numele dumneavoastră, dați-mi voie să salut cu respect toți ascultătorii.

Îl rog pe domnul senator Isăilă Marius Ovidiu, Grupul parlamentar al PDL, să-și prezinte întrebarea. Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian.

Vă rog frumos.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru al muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu. Obiectul întrebării: „Implementarea directivelor Uniunii Europene privind stoparea exodului profesioniștilor în domeniul medical”.

## Doamnă ministru,

Parlamentul European a adoptat, săptămâna aceasta, raportul prin care se urmărește modernizarea directivei ce va facilita recunoașterea calificărilor profesionale. Noile reguli vor permite profesioniștilor să-și practice meseriile în alt stat membru al Uniunii Europene, evitând proceduri administrative anevoioase și costisitoare câteodată.

Revizuirea acestei directive este un pas esențial în direcția creării unei adevărate piețe unice a forței de muncă, fiind, totodată, esențială și pentru revigorarea pieței unice a Uniunii Europene. Reglementările adoptate sunt cu atât mai importante cu cât, începând cu 1 ianuarie 2014, și românii vor beneficia de drept de muncă în toate celelalte state ale Uniunii Europene și vor evita astfel proceduri administrative anevoioase și costisitoare.

Principala inovație a directivei, votată cu o largă majoritate, este crearea unui card european al calificărilor profesionale, care va permite medicilor, farmaciștilor, arhitecților și altor cetățeni cu pregătire profesională să beneficieze de proceduri mai rapide și mai simple de recunoaștere a calificărilor lor, deja dobândite în statul de origine.

Este importantă stoparea exodului profesioniștilor din domeniul medical către țări din Europa în care sunt mult mai bine plătiți și mai bine valorizați din punct de vedere profesional. În România, nu există în acest moment o măsură care să stopeze acest fenomen și este păcat că, după o lungă perioadă de instruire în care statul român investește continuu în pregătirea lor, profesioniștii din domeniul sănătății se îndreaptă către alte state, care le oferă condiții mai bune de muncă și un nivel de trai decent, din cauza lipsei unei abordări responsabile din partea Guvernului român.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, doamnă ministru: cum va fi implementată această directivă în România?

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pop Liviu Marian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul primei întrebări este legat de „Acordarea sporului de doctorat”.

Domnule ministru,

Revin cu o întrebare pusă de mai multe cadre didactice din țară.

Ținând cont că, începând cu 1 ianuarie 2010, nu se mai acordă spor de doctorat, fapt care afectează un număr semnificativ de cadre didactice la nivel național, vă întreb, domnule ministru: are în vedere ministerul pe care-l conduceți soluții concrete care să rezolve această problemă? Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este legată de încadrarea/salarizarea personalului din învățământ și o adresez tot domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

## Domnule ministru,

Vă prezint următoarea problemă cu care se confruntă doamna profesor inginer Doina Ciutac, de la Colegiul Tehnic „Gheorghe Barițiu” din Baia Mare:

„În anul școlar 2013–2014 sunt profesor inginer cu gradul didactic I, suplinitor necalificat la Colegiul Tehnic «Gheorghe Barițiu» din Baia Mare, județul Maramureș, încadrată cu o grilă de salarizare corespunzătoare unui absolvent cu studii superioare debutant, fără definitivat.

La examenul de titularizare din 2013, nu s-au prezentat candidați din domeniu, Electronică/Automatizări/ Telecomunicații, pentru ocuparea posturilor rezervate prin suplinire, acestea fiind neocupate după ultima repartizare.

În data de 25.09.2013, am susținut examenul organizat în școală (...). În urma susținerii acestui examen, am ocupat un post rezervat începând cu 1 octombrie (...).

În curriculumul școlar în domeniul tehnologic sunt discipline/module de specialitate comune aproape la toate profilurile tehnice.”

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, domnule ministru, ca, în numele doamnei profesor inginer Doina Ciutac, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În această situație se poate anula un definitivat sau trebuie luat în considerare?

2. Dacă 67% din norme sunt module de specialitate (clasa a XI-a) comune tuturor domeniilor tehnice care apar în curriculumul școlar (și la mecanică), această parte poate fi plătită calificat?

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea din această seară este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Consiliile consultative tripartite la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă”.

Doamnă ministru,

Conform Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, actualizată și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 290 din 3 mai 2012, conform art. 6, la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă, se constituie câte un consiliu consultativ tripartit cu rol de dialog social, format din reprezentanții desemnați ai instituției și ai organizațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. Art. 7 stabilește modul de organizare și atribuțiile Consiliului consultativ tripartit, atribuții care se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare al Inspectoratului Teritorial de Muncă, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale la propunerea Inspecției Muncii.

Deși a trecut mai bine de un an și jumătate de la adoptarea acestor modificări legislative, aceste structuri de dialog social nu funcționează, deoarece nu s-a reușit emiterea ordinului la care face referire textul de lege.

Important de menționat este că aceste consilii nu presupun resursă importantă de timp, în condițiile în care se cer minimum... maximum 20–30 de minute pentru un regulament minimal de funcționare, iar resursele financiare necesare derulării activității sunt zero (munca membrilor consiliului nu este remunerată).

Dată fiind importanța dialogului social, vă rog să-mi comunicați dacă Inspecția Muncii v-a înaintat propunerea stipulată în lege și când preconizați că veți emite ordinul care să facă posibilă funcționarea consiliilor consultative.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Domnule președinte,

Cu acceptul dumneavoastră, am și o interpelare adresată doamnei Doina Pană, ministrul delegat pentru dialog social.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Obiectul interpelării: „Modificarea Legii dialogului social”. Doamnă ministru,

Legea nr. 62/2011 a dialogului social produce nemulțumiri în rândul reprezentanților sindicatelor din România, pe motivul că determină mari dificultăți în buna funcționare a dialogului social, dar și în ceea ce privește desfășurarea negocierilor colective. Aceste lucruri v-au fost aduse în atenție în cursul acestui an prin adrese comune ale sindicatelor din România și prin propuneri concrete de modificare a actului normativ în vigoare.

Pe lângă multe alte nemulțumiri, sindicaliștii menționează faptul că, până în 2011, Legea sindicatelor prevedea posibilitatea înființării unui sindicat cu 15 salariați din aceeași unitate sau din unități diferite, aparținând aceluiași domeniu de activitate. Se respectau astfel principiile constituționale privind libertatea de asociere.

Din 2011, legea prevede posibilitatea constituirii unui sindicat exclusiv cu 15 salariați din aceeași unitate. Astfel, salariații din unitățile mici, care au până la 15 salariați, nu mai pot să se constituie în sindicate.

De asemenea, până în 2011, angajatorii erau obligați să invite reprezentanții sindicatelor la ședințele organelor de conducere, consilii de administrație sau similare. Din 2011, legislația prevede că angajatorul „poate” invita reprezentanții sindicatelor. Evident, acest lucru este speculat de mulți angajatori.

Având în vedere faptul că problemele create de actuala Lege a dialogului social durează deja de prea mult timp, mă văd nevoit să vă adresez următoarele întrebări:

1. Aveți în vedere modificarea acestui act normativ? Când

veți demara procedura?

2. Luați în considerare propunerile sindicatelor?

3. Ați avut, până în prezent, consultări cu reprezentanții sindicatelor legat de modificarea Legii dialogului social? Dacă da, care este punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu propunerile acestora?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregătește domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Spitalul Regional de Urgență Iași, la mâna Ministerului Sănătății”.

Domnule ministru,

De doi ani, unul dintre cele mai importante obiective investiționale ale Moldovei, Spitalul Regional de Urgență din Iași, bate pasul pe loc. Vă reamintesc faptul că Primăria Comunei Miroslava a pus la dispoziția Ministerului Sănătății 12 hectare de teren pentru construcții. Terenul se află acum în proprietatea ministerului. De atunci, ar fi trebuit eliberate mai multe avize și demarată licitația pentru parteneriatul public-privat.

Domnule ministru,

Care este motivul acestei întârzieri nepermise, care este stadiul obținerii avizelor și când e stabilită data clară pentru anunțarea licitației publice?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

A doua întrebare o adresez doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Întârzieri nepermise la plata alocațiilor de hrană pentru copiii aflați în asistență maternală”.

Doamnă ministru,

Alocațiile pentru hrana copiilor din județul Iași aflați în asistență maternală nu au mai fost eliberate de trei luni. Din august, indemnizațiile plătite de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului nu au mai fost achitate și asistenții maternali au trebuit să le asigure copiilor hrana din împrumuturi sau banii personali, pe care, de obicei, nu-i au. Și îmbrăcămintea din fonduri proprii, la fel, este o problemă, asta în condițiile în care vorbim de familii pentru care aceste sume sunt singurele surse de venit.

Doamnă ministru, care este motivul acestei întârzieri și când vor fi plătite integral datoriile către asistenții maternali? Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte, am și rugămintea, o interpelare scurtă, adresată domnului prim-ministru.

Vă rog, consemnați-o și nu o mai citiți. Vă rog.

Da?

Am înțeles.

Obiectul interpelării: „Unde găsim 8 miliarde de lei pentru bugetul de stat?”.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere.

Îl rog pe domnul senator Zisu Ionuț Elie, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Burlea Marin pentru interpelare.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Stimate domnule ministru,

Una dintre problemele care mi-au fost aduse în atenție se referă la nerespectarea secretului corespondenței în ceea ce privește distribuirea documentelor oficiale ale instanțelor de judecată și ale parchetelor către petenți.

Convins de necesitatea apărării ferme a secretului corespondenței și a îmbunătățirii condițiilor de corespondență poștală între petenți și instanțele judecătorești, vă adresez rugămintea de a-mi transmite un răspuns în formă scrisă la următoarea întrebare:

– Ce măsuri vor fi luate de către Ministerul Justiției astfel încât corespondența oficială, provenită din partea instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, să ajungă la destinatari sigilată, așa cum se întâmplă cu orice document cu caracter personal?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, Ionuț Elie Zisu, senator Colegiul uninominal nr. 4 – Argeș, PNL.

Și interpelarea, o citesc doar?

Da.

Vă rog, domnule senator.

Este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Directiva privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale”.

Stimate domnule ministru,

Recent, Parlamentul European a aprobat modernizarea directivei care se referă la recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, cu scopul de a încuraja ocuparea forței de muncă în spațiul comunitar și a diminua efectele crizei economice asupra pieței unice europene.

După cum se știe, una dintre cele mai importante modificări aduse directivei vizează apariția cardului profesional european prin care sunt listate competențele profesionale și a cărui menire ține de recunoașterea mai rapidă, simplificată, a calificărilor profesionale.

În consecință, ținând cont de oportunitățile create de această directivă pentru cetățenii europeni și români, doresc în scris răspunsul pentru următoarele întrebări:

1. Care sunt pașii necesari în vederea transpunerii prevederilor directivei în legislația națională, astfel încât cetățenii români să poată beneficia cât mai curând de noile prevederi referitoare la recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale?

2. Cum va putea fi obținut cardul profesional european de către cetățenii români?

3. Cum va funcționa mecanismul de alertă europeană pentru profesiile din domeniul medical și al educației, mecanism care va permite informarea tuturor statelor membre asupra unor eventuale interdicții de practică în domeniile mai sus menționate?

Convins de importanța și utilitatea transpunerii cât mai rapide a prevederilor acestei directive europene în legislația națională, aștept cu încredere răspunsul dumneavoastră și vă mulțumesc, domnule ministru, pentru parcurgerea acestor rânduri.

Solicit răspuns în scris. Cu stimă, senator Ionuț Elie Zisu. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Îl rog pe domnul senator Burlea Marin, Grupul parlamentar al PNL, să prezinte interpelarea. Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu.

Subsemnatul, senator Marin Burlea, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași, Colegiul electoral nr. 5, Grupul parlamentar al PNL.

Obiectul: „Urgentarea adoptării unei ordonanțe privind creșterea salariilor medicilor rezidenți”.

Stimate domnule ministru Eugen Nicolăescu,

Vă solicit ca, în calitatea dumneavoastră de ministru, să urgentați elaborarea unui act normativ privind revizuirea nivelului de salarizare din sistemul sanitar. Acest subiect este, în prezent, supus dezbaterilor publice, dar finalizarea discuțiilor cunoaște o continuă amânare. Sindicaliștii din sănătate au pichetat sediul ministerului și amenință cu grevă generală în noiembrie.

Consider că, pentru a evita declanșarea unor asemenea acțiuni, sunt necesare accelerarea acestor dezbateri și realizarea unui nivel de salarizare care să garanteze independența profesională a celor care lucrează în sistemul medical și apărarea demnității profesiei medicale.

Precizez că, în momentul de față, un medic rezident în primul an depășește, ca venit, venitul minim garantat, adică 980 de lei, ceea ce, cu siguranță, nu reprezintă un stimulent și nu poate ajuta la motivarea lor.

Creșterea salariilor medicilor rezidenți îi va încuraja pe aceștia să nu părăsească sistemul sanitar românesc.

Solicit, de asemenea, ca reprezentanții Ministerului Sănătății să consulte Coaliția profesioniștilor din sănătate în legătură cu aceasta sau cu orice altă măsură. Experiența mea de medic m-a ajutat să apreciez importanța rezidenților și consider că ei reprezintă viitorul sistemului sanitar românesc și, evident, o bună calitate a supravegherii stării de sănătate a românilor. Solicit răspunsul în scris.

Cu aleasă considerație, senator PNL, Marin Burlea. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc și sunt de acord cu poziția dumneavoastră.

Îl rog pe domnul senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Marian Valer.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări, am să susțin doar o întrebare și, dacă-mi permiteți, o interpelare.

Vă permit, domnule senator. Vă rog.

Întrebarea mea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul întrebării: „Guvernul Ponta, sub incidența urgențelor?”

Domnule prim-ministru,

Este a doua oară când Comisia de la Veneția atrage atenția României asupra folosirii excesive de către Guvern a ordonanțelor de urgență. Anul acesta, spre exemplu, Guvernul a emis aproximativ 100 de ordonanțe de urgență, adică una la trei zile.

Când declarați că respectați Parlamentul, ar trebui să țineți cont, în primul rând, și de rolul acestuia, conferit de Legea fundamentală la art. 61 alin. (1)! Majoritatea inițiativelor legislative ale Parlamentului nu sunt susținute de Guvern, fiind astfel respinse la votul final, ca, mai apoi, Guvernul să emită ordonanțe de urgență cu un conținut similar, invocând urgența reglementării, doar prezumând existența unor situații extraordinare.

Ca urmare, domnule prim-ministru, vă întreb:

– Ce înțelegeți prin „situații extraordinare” când recurgeți la emiterea acestor ordonanțe de urgență?

– Și dacă, în accepțiunea dumneavoastră, proiectul minier de la Roșia Montană, privatizarea CFR Marfă, a Oltchim sau a Cuprumin Abrud reprezintă sau nu „situații extraordinare”, pe care Guvernul trebuie să le rezolve de urgență prin decizii ale Executivului, și nu prin ordonanțe de urgență?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin.

Obiectul întrebării: „Planul anual european de furnizare a ajutoarelor alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate în anul 2013”.

Aștept și pentru această întrebare răspuns în scris. Nu o mai susțin de la microfonul central.

Am înțeles. Interpelarea, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Interpelarea este adresată tot Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin.

Obiectul interpelării: „Susținerea beneficiarilor de fonduri europene prin cofinanțare externă”.

## Domnule ministru,

Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii agricole comune. În acest context, o atenție deosebită trebuie acordată respectării unui mecanism eficient al fluxurilor financiare prin care se derulează asistența financiară nerambursabilă alocată României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, precum și cofinanțarea aferentă acestei asistențe.

În derularea acestui proces, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentat de Autoritatea de Management, comite un grav abuz prin aplicarea discriminatorie a mecanismului de cofinanțare. Extrasul de cont, documentul care dovedește capacitatea și resursele de finanțare, nu poate fi eliberat de o bancă din afara teritoriului României. Este o decizie discriminatorie, apărută la începutul anului 2012, care pune în pericol finanțarea unor proiecte importante și afectează, implicit, gradul de absorbție a fondurilor europene.

Această condiție încalcă în mod vădit principiile fundamentale ale liberei prestări a serviciilor și liberei circulații a capitalurilor între statele membre ale Uniunii Europene, principii consacrate în mod expres de Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.

Consider că sintagma „bancă de pe teritoriul României” reprezintă o restricționare nelegitimă și contrară acestui tratat. Opțiunea unei bănci dintr-un stat membru UE de a nu deține o prezență teritorială în celelalte state nu poate justifica un tratament diferit al serviciilor și documentelor emise.

## Domnule ministru,

Cer, prin această interpelare, revocarea urgentă a acestei condiții și revenirea la situația anterioară, prin care erau acceptate și documente bancare de identificare a cofinanțării de tipul extraselor de cont emise de bănci din afara teritoriului României.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Marian Valer, senator independent, afiliat Grupul parlamentar al PP-DD.

Domnule senator, și cei din urmă vor fi cei dintâi. Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și are ca obiect: „Numirea lui Georgescu Horia în funcția de secretar general al ANI”. În cursul anului 2007, numitul Georgescu Horia a fost numit secretar general al Agenției Naționale de Integritate prin transfer de la Ministerul Justiției, unde ocupa funcția de consilier al ministrului Tudor Chiuariu.

Conform unor informații apărute recent în presă, numitul Georgescu Horia nu îndeplinea condițiile pentru a fi numit înalt funcționar public, dar a primit un aviz pozitiv din partea vicepreședintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Viorel Coifan, întrucât soția acestuia a fost promovată director resurse umane în cadrul Agenției Naționale de Integritate.

În consecință, vă solicit să-mi răspundeți dacă numitul Georgescu Horia a îndeplinit condițiile pentru a deveni înalt funcționar public și cine a emis aviz favorabil din partea instituției dumneavoastră, precum și să-mi comunicați copii de pe dosarul întocmit cu ocazia respectivă.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Domnule președinte,

Am și o interpelare, dar, întrucât cuprinde trei pagini, nu o să o prezint. Vreau doar să fac precizarea că este adresată domnilor miniștri de interne și de justiție și are ca obiect: „Protejarea unor infractori periculoși din zona Oașului de către șefi din Poliția Română și județeană”. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule senator. Pentru stenogramă, am să comunic ce colegi senatori au mai depus în scris întrebări și interpelări.

Întrebări, următorii senatori:

– Butnaru Florinel, Bădălău Niculae, Butunoi Ionel Daniel, Saghian Gheorghe, Mitu Augustin Constantin, Vâlcov Darius Bogdan, Chelaru Ion, Toma Ion, Constantinescu Florin – Grupul parlamentar al PSD;

– Nasta Nicolae, Tătaru Nelu, Bodea Cristian Petru – Grupul parlamentar al PNL;

– Ungureanu Mihai Răzvan, Chiru Gigi Christian, Tișe Alin Păunel – Grupul parlamentar al PDL;

– Biró Rozalia Ibolya – Grupul parlamentar al UDMR;

– Nistor Vasile – Grupul parlamentar al PC.

Iar interpelări, următorii senatori:

– Butunoi Ionel Daniel, Saghian Gheorghe, Bodog Florian Dorel, Mitu Augustin Constantin, Toma Ion, Constantinescu Florin – Grupul parlamentar al PSD;

– Hașotti Puiu, Tomoiagă Ștefan Liviu, Tudor Doina Anca, Nasta Nicolae, Bodea Cristian Petru – Grupul parlamentar al PNL;

– Ungureanu Mihai Răzvan, Boagiu Anca Daniela, Nicolae Vlad Popa, Pașcan Emil Marius, Tișe Alin Păunel, Chiru Gigi Christian – Grupul parlamentar al PDL;

– Vochițoiu Haralambie – Grupul parlamentar al PP-DD. Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi.

Vă urez o seară bună!

La revedere!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647923]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 133/5.XI.2013 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei