Gheorghe Marcu

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Remarcând denumirea ordonanței de urgență, destul de interesantă, am încercat să fac o analiză pe cele patru articole care sunt cuprinse în această ordonanță.

În opinia mea, sunt patru articole care, exact cum sunt cele patru puncte cardinale, fiecare în părți diferite, nu au nimic comun între ele.

Și acum să intrăm pe analiza celor patru articole. Practic, așa este.

Primul articol face trimitere la exceptarea autorităților administrației publice centrale și locale de a nu plăti cele cinci procente din valoarea investițiilor către Compania Națională de Investiții pentru acea asistență tehnică.

Practic, art. 1 modifică art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții, prin introducerea alin. (5). Am terminat cu programele de investiții.

La art. 2 remarcăm că se face trimitere, practic, la modificarea art. 83 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 – Codul de procedură fiscală.

Ce faceți prin modificarea acestui articol?

Practic, se suspendă certificarea declarațiilor fiscale ale persoanelor fizice de către acei consultanți fiscali, iar, în expunerea de motive, dumneavoastră prezentați că este nevoie de această suspendare până pe data de 1 ianuarie 2013, din două considerente: o dată, costul suplimentar pentru contribuabil și, a doua oară, nemulțumirea acestora.

Întrebarea firească pe care v-o adresez și la care aș vrea să-mi dați un răspuns: de ce amânăm această suspendare până pe data de 1 ianuarie 2013, și nu o anulăm, fiindcă, în justificare, dumneavoastră spuneți că există acest cost suplimentar și, respectiv, nemulțumirea acestora.

La art. 3 faceți deja translatarea și modificați art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009 și veniți cu cele două exemple, respectiv nevoia de încadrare de personal la CSM și, respectiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Și aici am o întrebare firească. Oare, când a fost emisă această ordonanță, nu se știa că este nevoie de personal pentru aceste două instituții?

Art. 4, în definitiv, prezintă interpretarea a doi termeni și face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 80 din 2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Am prezentat și am făcut trimitere către aceste ordonanțe... Remarcați că trimiterea se face la ordonanțe din 2001, cea mai recentă e din 2009.

Prezentând aceste patru articole, se remarcă că nu era nevoie, în opinia mea, de ordonanța de urgență a Guvernului, dacă citim art. 115 din Constituția României.

Pe de altă parte, în opinia mea, nu văd existența unei logici în formarea acestei ordonanțe, fiindcă, în momentul în care creionăm un act normativ, trebuie să mergem pe un domeniu de activitate.