Matei Suciu

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Obiectivul prioritar al Guvernului îl reprezintă agricultura”.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un domeniu care necesită atenție sporită, și anume agricultura, în contextul în care experții Comisiei Europene au transmis autorităților române câteva observații cu privire la absorbția fondurilor Uniunii Europene în perioada 2014–2020, ca o primă versiune a Acordului de parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014–2020.

Aceste observații se referă, în primul rând, la investițiile necesare în inovarea sistemului agricol și accentuarea atenției asupra sistemului bio, care tinde să devină un adevărat mod de viață. Pe de altă parte, în acvacultură trebuie promovată o diversificare a speciilor, având în vedere că majoritatea peștilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actuală din acest sector privind limitarea numărului de specii riscă să creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.

Vreau să subliniez faptul că proiectul sectorului agricol are un rol prioritar în viziunea noastră. De aceea, alături de specialiști în domeniu, am reușit să creăm un document programatic care stă la baza strategiei privind agricultura și dezvoltarea satului românesc, document care a fost deja prezentat de către colegii mei.

Scopul principal este dezvoltarea unei agriculturi moderne din punctul de vedere al exploatațiilor agricole și al gradului de tehnologizare, care să producă pentru piață, să asigure hrana necesară populației și un nivel de trai ridicat pentru fermieri.

În acest sens, consider că trebuie să ne axăm atenția pe absorbția fondurilor europene, deoarece acestea rămân singura soluție de finanțare ieftină, în condițiile în care băncile străine au tăiat liniile de finanțare destinate subsidiarelor din România, iar investițiile străine sunt la o cincime din nivelul de dinainte de criză.

Pe sectorul agricol există o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene. Mai mult, Uniunea Europeană va aloca un buget mult mai mic pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2, care va funcționa în perioada 2014–2020.

PNDR are o alocare financiară de 10,09 miliarde de euro, până în prezent semnându-se contracte în valoare de 3,6 miliarde de euro, iar plăți efective au fost în valoare de 1,9 miliarde de euro. Dacă se continuă acest ritm de absorbție, România riscă să piardă 5 miliarde de euro.

La nivel local, iar aici doresc să dau exemplu din județul pe care îl reprezint, și anume Timiș, lucrurile se complică. La câteva întâlniri cu autoritățile locale, fermierii din vestul țării au venit cu sutele la Timișoara, unde s-au așezat la aceeași masă cu bancherii și reprezentanții Guvernului pentru a afla cum pot accesa mai repede banii pe care Uniunea Europeană îi are pregătiți pentru afacerile lor. Se pare că cea mai spinoasă problemă o reprezintă birocrația.