Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului, cea dedicată declarațiilor politice de astăzi, 25 februarie.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Ziua internațională a limbii materne”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În 1999, UNESCO anunța pentru prima oară sărbătorirea limbilor materne. În 2008, printr-o rezoluție a Adunării Generale a Națiunilor Unite, s-a instituit recunoașterea Zilei internaționale a limbii materne, fiind sărbătorită în fiecare an pe 21 februarie.

Celebrarea Zilei internaționale a limbii materne are rolul de a promova diversitatea cultural-lingvistică, precum și multilingvismul.

Data semnifică ziua din 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangla, ca limbă națională a Pakistanului au fost uciși de poliție la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladeshului.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume, precum și la inspirarea solidarității bazate pe înțelegere, toleranță și dialog.

Limba maternă are un rol extraordinar în construirea identității naționale și culturale a individului, nefiind doar un simplu sistem de semne și sunete prin care putem comunica. Ea permite exprimarea gândurilor și a viziunii asupra lumii specifice unui întreg popor.

Diversitatea lingvistică este importantă pentru consolidarea unității dintre societăți. Prin declararea zilei de 21 februarie drept Zi internațională a limbii materne, UNESCO a subliniat importanța diversității lingvistice și a tras un semnal de alarmă asupra faptului că mai mult de jumătate din cele 7.000 de limbi vorbite în lume sunt pe cale de dispariție.

Prin această zi, se dorește astfel o sensibilizare și conștientizare a tuturor față de existența tradițiilor lingvistice și culturale, care ne învață toleranța și respectul reciproc.

Susținerea producției culturale de cărți și de alte materiale asemănătoare în limbile materne este necesară pentru sprijinirea educației în limba maternă a fiecărei comunități.

Statul român, ca membru al Uniunii Europene, manifestă un respect profund principiului unității în diversitate, respectând totodată drepturile grupurilor etnice de pe teritoriul său de a-și conserva și de a-și promova propriile tradiții culturale și lingvistice.

Prin considerația față de diversele identități etnice, România poate fi chiar considerată un model la nivel internațional. În spiritul acestei celebrări, cred că ar trebui cu toții să susținem și să încurajăm orice efort întreprins în favoarea etnicilor români, cetățeni ai altor state, pentru a putea, la rândul lor, să-și conserve propria identitate cultural-lingvistică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Neagu Nicolae – Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea de astăzi e intitulată „Existența USL, în decizia PSD”.

Domnule președinte, Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Ne aflăm în acest moment în situația în care viitorul guvernării majorității USL, votată de populație în decembrie 2012, se află în decizia PSD, respectiv a prim-ministrului Victor Ponta, și nu o afirm fără îngrijorare, conștient fiind că și mandatul meu de senator a fost încredințat de electoratul sibian prin susținerea Uniunii Social-Liberale, în care și-au pus mari speranțe.

Ne aflăm însă într-o situație în care Partidul Național Liberal consideră necesară înlocuirea unei componente liberale din Guvern cu alta mai puternică, în fruntea căreia se află prim-vicepreședintele Klaus Iohannis, excelent administrator, ale cărui cotă de încredere internă și recunoaștere internațională ar permite premierului Victor Ponta aplicarea programului economic de bună guvernare și ar conferi, totodată, parcursului nostru european un plus de șansă – admiterea în Spațiul Schengen, extrem de importantă politic – și de stabilitate macroeconomică și financiară a României.

În calitate de senator PNL de Sibiu, sper ca PSD și premierul Victor Ponta să accepte propunerea liberală, permițându-i lui Klaus Iohannis să dețină poziția de vicepremier și portofoliul de la Ministerul Afacerilor Interne. Reașezarea poziției domnului Iohannis în interiorul Guvernului se poate face extrem de simplu, cu ajutorul majorității USL existente, printr-un vot în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului.

## Stimați colegi,

Nu doresc să reamintesc tendințele colegilor de alianță de a prelua controlul încet-încet asupra tuturor ministerelor de forță ale Guvernului României, manifestate chiar de la învestirea Guvernului Ponta 2, în decembrie 2012. Mă simt însă dator a vă reaminti altceva, mult mai important, care de cele mai multe ori ne scapă din vedere, și anume că și gândul este fapt, el fiind promotorul viitoarei acțiuni. Atunci când este urmat de cuvânt, forța acțiunii gândului crește și șansele ca el să se materializeze cresc.

De aceea, spun eu, dacă gândul premierului va fi de a accepta propunerea PNL, USL și guvernarea USL vor exista, dacă nu, nu. Iar consecințele în plan politic, economic și social se vor depărta de stabilitate, performanță și liniște. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Cristian – Grupul parlamentar al PDL.

## Domnule președinte,

## Domnilor secretari,

## Stimați colegi,

Situația din Ucraina îngrijorează o lume întreagă. Am asistat la un război civil, în Ucraina oamenii au murit pentru o justă cauză, pentru democrație, pentru libertate, pentru dreptul de a trăi într-o societate corectă, cu adevărat aparținând secolului al XX-lea, și nu tributară unui sistem vechi, totalitar, comunist.

Noi, românii, avem o mare responsabilitate în ceea ce privește poziția noastră față de tensiunile din Ucraina, nu doar în calitatea noastră de stat membru NATO și UE, ci, în primul rând, în calitatea noastră – cea mai importantă în această situație – de buni vecini.

Ca un semn de normalitate, de omenie, noi trebuie să venim în sprijinul celor aflați în suferință, al celor care își pierd viețile pentru libertate, chiar la granița cu România.

Trebuie să avem respect față de suferința unor oameni și este până la urmă și responsabilitatea politică a unui stat, care trebuie să își asume stabilitatea geopolitică a zonei, dar și corecta respectare a dreptului la viață al tuturor cetățenilor din regiune.

Rolul României trebuia să fie unul activ, nu unul pasiv, pentru a se curma genocidul și pentru a se reveni la o stare de normalitate, la un climat sănătos care să asigure siguranța cetățenilor. De aceea, atitudinea pasivă a Guvernului Ponta de până acum în această chestiune este de neacceptat.

Țări ca Polonia și Germania și-au trimis deja reprezentanți, iar România a ignorat această chestiune, dramatismul evenimentelor atingând cote maxime în imediata noastră vecinătate.

Din nou, în timp ce oamenii mureau, de data aceasta la granița țării, premierul petrecea cu activul de partid, sărbătorind patru ani de când e „conducătorul iubit” al principalului partid de guvernământ, demonstrând o uriașă nepăsare, dar și o gravă iresponsabilitate.

Închei făcând un apel la solidaritate, la umanitate, la decență până la urmă și la bunul-simț care a caracterizat mereu acest popor și rog distinșii domni guvernanți să adopte o poziție activă de sprijin al victimelor situației din Ucraina și al românilor din această țară, dând dovadă de responsabilitate, măcar acum, în al doisprezecelea ceas. Cu stimă, senator Florian Daniel Cristian.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit la microfon pentru a susține declarația politică pe doamna Firea Gabriela – Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Abandonul școlar, un adevărat atentat la sănătatea minții”.

Și aș face în preambul precizarea că onestitatea politicienilor rezultă în special din faptele lor, și nu atât din vorbele pe care le rostesc.

„Avem una dintre cele mai mari rate de părăsire a școlii înainte de încheierea învățământului obligatoriu de 10 clase, respectiv de 18 procente”, spunea de curând, într-o emisiune, ministrul educației, Remus Pricopie. Acest procent, aplicat la circa 200.000 de copii dintr-un an școlar, înseamnă zeci de mii de tineri care pleacă din școală fără o șansă în societate.

Îngrijorător nu este numai nivelul ridicat al abandonului școlar, ci mai ales tendința sa de creștere.

Potrivit studiului „Toți copiii la școală până în 2015. Inițiativa globală privind copiii în afara sistemului de educație”, elaborat sub egida UNICEF, principalii factori de risc în ceea ce privește neparticiparea școlară sunt: sărăcia și implicarea copiilor în activități lucrative; nivelul redus de educație al părinților și de conștientizare a importanței educației; discriminarea și insuficienta dezvoltare a unei culturi a incluziunii; insuficienta adaptare a metodelor de predare la nevoile copiilor aflați în situații de risc.

Un alt studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației și inclus în cercetarea amintită arată că suma totală pe care o cheltuiesc familiile cu școala este de 420 de euro pe an, mai mult decât își poate permite o familie săracă din România. Acestor costuri li se adaugă așa-numitele plăți ascunse ale sistemului de învățământ preuniversitar, printre care banii dați pe culegeri și caiete speciale, software educațional, uniformă și echipamentul pentru sport, fondul școlii, fondul clasei, contribuția la paza unității de învățământ, meditații, alimentele consumate pe durata programului de școală, diverse evenimente școlare și alte categorii, costul total mediu anual pe copil fiind estimat la 1.490 de lei, adică în jur de 370 de euro.

În aceste condiții, multe familii sărace preferă să-și țină copiii acasă sau să-i retragă de la cursuri când nu mai pot suporta costurile, relevă aceeași cercetare. Cel mai mare risc, din acest punct de vedere, se înregistrează la copiii din mediul rural, din familii sărace, de etnie romă, precum și la cei cu cerințe educaționale speciale.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

O să vă rog, stimați colegi, să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

## Bună dimineața!

Mi-am intitulat declarația politică „Președintele-jucător mizează pe o fundătură, primarul Emil Boc se ascunde în ea”.

În urmă cu ceva timp, Președintele României, Traian Băsescu, și-a luat două zile libere, lăsând la o parte interesele țării, care îl macină doar seara, pe la șapte, înaintea jurnalului de știri, și s-a suit, în 8 februarie, în Dealul Clujului, să-i dea viață celui mai sentimental proiect al său: Partidul Mișcarea Populară. Și asta pentru a nu știu câta oară, deoarece este evident că acest partid, născut la Cotroceni, chiar nu are nicio șansă să fie ținut la pieptul viu și plin de voturi al electoratului.

Succesul dezbaterii publice pe tema „Statul de drept – între modelul european și realitatea din România” a fost asigurat de activiștii lui Boc, care – cu mic, cu mare – au venit mânați de o dorință nestăvilită de a se transforma, după modelul Elenei Udrea, al lui Emil Boc, Cristian Preda sau chiar al fostului ministru al educației, Daniel Funeriu, în gâștele Capitoliului, al căror unic scop este să salveze statul de drept de statul mafiot, pe care ei l-au creat cu mult sârg.

Ar trebui totuși să se știe, încă de pe vremea meselor îmbelșugate de la Guvern sau de aiurea, sau poate de la cunoscutul fabulist Krâlov, că voi, adică gâștele, „sunteți bune numai la tavă și la cuptor”; așa zice Tudor Arghezi, traducând fabula „Gâștele”.

Salvarea statului de drept după modelul european al Partidului Mișcării Populare s-a concretizat imediat, când inamicul statului, un cetățean român – e adevărat, mai în vârstă, 85 de ani –, fost învățător și deținut politic, care vocifera împotriva lui Traian Băsescu, a fost luat pe sus de forțele de ordine și dat afară din sală. Nici nu se putea un exemplu mai bun de „așa se procedează” pentru ochii mari și mințile deschise ale participanților la dezbateri.

Emil Boc, cu o lacrimă în colțul ochiului, gândindu-se la locul călduț de primar, dar cu mâna strânsă de președintele Băsescu, s-a înscris, pe 9 februarie 2014, în Fundația Mișcarea Populară. Nu pot să nu fiu în asentimentul lui Vasile Blaga, care a afirmat că speră ca Boc să nu se fi înscris într-o fundătură. Acest om nou, Emil Boc, nu se gândește, doar execută, fiindcă îi e deja clar până și lui că alții gândesc pentru el. Îmi trezește, din păcate, amintiri sumbre și dureroase despre acele practici de esență stalinistă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Ghilea Găvrilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bătrânii României, «repetabila povară»”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Bătrânii României au nevoie de respectul nostru și de recunoașterea demnității lor, și nicidecum de uitare.

Când văd situația în care se află bătrânii de astăzi și umilința la care sunt supuși de către reprezentanții autorităților executive, îmi vin în minte versurile lui Adrian Păunescu: „Umiliți de nevoi și cu capul plecat,/Într-un biet orășel, într-o zare de sat,/Mai așteaptă și-acum semne de la strămoși/Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoși/Și, ca niște stafii, ies arare la porți/Despre noi povestind ca de moșii lor morți.”

Marea problemă a autorităților executive este incapacitatea de a asigura organizarea corectă a executării legilor referitoare la protecția socială a vârstnicilor. Grav este faptul că nu sunt asigurate în România adăposturi prietenoase pentru aceștia, iar semnele de îngrijire la domiciliu sunt ca și inexistente.

Majoritatea românilor, din aceasta făcând parte și eu, consideră că îngrijirea bătrânului este o responsabilitate constituțională a statului. Problemele de natură financiară ale tinerilor îi determină pe aceștia să-și caute salvarea existențială în alte state și duc la imposibilitatea vârstnicilor de a avea un sprijin din partea apropiaților.

Statul nu asigură instituții și programe sociale care să permită îngrijirea lor, fapt care conduce la apariția unor cazuri dramatice. Unii vârstnici sunt lăsați de izbeliște sau sunt tratați uneori inuman chiar de cei care ar trebui să-i îngrijească, reprezentanții autorităților executive.

## Dragi colegi,

Suntem datori să acționăm cu responsabilitate pentru binele cetățenilor acestei țări, în special al celor ajunși la senectute, să dezvoltăm servicii pentru ei, să le asigurăm un stil de viață decent, întrucât au trăit și au muncit în folosul acestei țări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Coca Laurențiu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Cine ne asigură că nu vom asista la un cutremur major pe piața asigurărilor?”.

Recenta instituire a procedurii de redresare financiară prin administrare specială a companiei „Astra Asigurări”, cel mai mare jucător autohton, cu un portofoliu de peste patru milioane de clienți persoane fizice, persoane juridice și

importante companii naționale, a dat semnalul că ceva e putred pe piața asigurărilor din România.

Autoritatea de Supraveghere Financiară nu poate susține că nu cunoștea problemele cu care se confruntă primul asigurător al țării, câtă vreme a investigat încă de anul trecut modalitatea prin care acesta și-ar fi subestimat daunele la jumătate pentru a constitui rezerve mai mici, cu riscul intrării în incapacitate de plată în cazul unei catastrofe naturale.

Nu am auzit însă de vreo măsură dispusă în consecință pentru grabnica reechilibrare a acestor indicatori financiari. Cum tot fără urmări a rămas și denunțarea de către aceeași autoritate, încă de anul trecut, a transferului vicios al riscului de catastrofe naturale, printr-o expunere subevaluată și printr-un plasament către reasigurătorii anonimi pierduți în paradisuri fiscale.

Cine garantează că, în aceste condiții, titularii celor circa două milioane de polițe de asigurare împotriva incendiilor și altor calamități naturale, încheiate pentru mai mult de un sfert din numărul total de locuințe din țară, vor fi despăgubiți la justa valoare în cazul unor evenimente neprevăzute?

În niciun caz vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Mircea Ursache, care declara cu cinism, recent, dacă mai era vreun dubiu, că „situația din piața asigurărilor este cangrenizată”.

Nu altfel stau lucrurile în cazul polițelor RCA, la încheierea cărora fiecare proprietar de autovehicul este obligat prin lege. Aceeași Autoritate de Supraveghere a fost sesizată în nenumărate rânduri de Asociația Societăților de Service Auto Independente că societatea „Astra Asigurări” nu despăgubește clienții la valoarea reală pentru accidentele acoperite de polițele RCA.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coca Laurențiu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Popa Ion.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă numele „Pentru un sector sustenabil al economiei sociale”.

Prin prezenta declarație politică doresc să fac o deschidere și o invitație la dezbaterile ce sper că vor mai urma în societatea noastră pe tema Proiectului legii economiei sociale, aflat în dezbatere la Comisia pentru muncă. De altfel, la inițiativa domnului Liviu Pop, președintele comisiei, s-a organizat săptămâna trecută o discuție, aplicată, tehnică, pe acest subiect cu reprezentanți ai societății civile interesați și buni cunoscători ai domeniului. Susțin că astfel de dezbateri ar trebui să continue, deoarece punctele de vedere sunt foarte diverse, iar un consens, chiar și numai asupra definiției economiei sociale, pare greu de realizat în momentul în care ne aflăm.

Actualul Guvern și-a exprimat voința de a sprijini un astfel de obiectiv prin trimiterea Proiectului legii economiei sociale, pe care îl consideră oportun în contextul economic și social prezent. Din câte am constatat din discuțiile de până acum, el este așteptat de mai mult timp de autoritățile locale, de comunități, de organizații ale societății civile și chiar de mediul de afaceri. Încurajări în sensul dezvoltării economiei sociale vin de la toți cei care, în țară sau în străinătate, au preocupări în zona aplicării unor formule inovative de antreprenoriat, a găsirii unor modalități de activitate economică favorabilă rezolvării unor probleme sociale, cum ar fi combaterea marginalizării, a sărăciei și a excluziunii sociale.

La ora actuală, în țările europene și în întreaga lume funcționează sisteme ale economiei sociale. Chiar și în țara noastră au fost și sunt inițiative și experiențe valoroase, găsim, mai ales pe plan local, multe exemple de organizații cu activitate specifică economiei sociale. În ultimii ani, România a aplicat proiectul „Economia socială, model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin POSDRU.

Cu ocazia dezbaterii acestei problematici, am reținut că adoptarea cadrului legal pentru sectorul economiei sociale este și o obligație a statului nostru pe care ne-am asumat-o în mod solidar cu toate statele Uniunii Europene încă din 2012, prin Strategia „Europa 2020 – pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Rog însă atenție la dimensiunea declarației politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa Ion – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

O să revin în atenția dumneavoastră și a colegilor senatori cu un subiect tratat cu un relativ dezinteres de către Departamentul pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, precum și de către domnul prim-ministru Victor Ponta. Este un subiect care a stârnit adevărate pasiuni pe scena politică argeșeană și mă refer, mai concret, la Autostrada Pitești–Sibiu.

Acest obiectiv este un proiect de care zona Pitești–Curtea de Argeș–Câmpulung Muscel depinde în vederea oportunităților de investiții și, implicit, creării de locuri de muncă. Tot mai mulți politicieni își dau cu părerea despre acest proiect, dacă va fi sau nu făcută această autostradă. Însă eu consider următorul fapt: este necesar ca lucrările la această autostradă să fie demarate într-un viitor cât mai apropiat, și nu în 2016 sau 2020.

Împreună cu colegii mei parlamentari, am formulat numeroase întrebări pe acest subiect și i-am solicitat domnului ministru Dan Șova să explice de ce este mai importantă construirea tronsonului de autostradă București–Alexandria decât Pitești–Sibiu, în condițiile în care nu numai administrația și oamenii de afaceri din Curtea de Argeș, Pitești și Câmpulung cer acest lucru, dar însăși Uzina Dacia-Renault, cel mai mare constructor auto și contributor la bugetul de stat al României, spune că depinde de existența acestei autostrăzi.

Domnul ministru Dan Șova ar trebui să nu ignore acest proiect, să gândească și să găsească soluții pentru urgentarea construcției, pentru că beneficiile acestui proiect sunt mai importante pentru mandatul său de ministru decât micile proiecte de infrastructură cu iz electoral pe care le are în vedere. Din nou asistăm la inițierea proiectelor, programelor după criteriul importanței banilor din Guvern, nu în interesul cetățeanului.

Reprezentând argeșenii care au votat sau nu USL, ca senator liberal, mă simt obligat să am un punct de vedere ferm și nu pot trece cu vederea această metodă de campanie electorală implementată de unii baroni cu influență pe lângă premierul Victor Ponta.

Este foarte clar că declarațiile făcute de o serie de manipulatori ai scenei politice și media, cum că Renault ar putea pleca din România, au stârnit panică, mai ales printre angajații uzinei. Declarațiile făcute pur în scop electoral nu mai prind la populație și trebuie ca noi, politicienii, să venim cu soluții concrete.

Mulțumesc, domnule Popa.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Federovici Doina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „Inconștiența politică a Guvernului Ponta”.

O declarație anterioară a avut un motto, invocând nevoia de onestitate a politicienilor, și mi-a provocat și mie nevoia unui motto vizavi de titlul declarației – Omul de caracter e omul drept, integru și onest.

Așadar, declarația începe printr-o prezentare a teatrului ieftin jucat de partidele aflate la guvernare. În preajma alegerilor, fiecare nu știe cum să scape de asumarea haosului creat în țară. Grav este că în acest scenariu a apărut o problemă mai gravă: escaladarea violențelor în Ucraina, context în care Executivul Ponta este mai mult interesat de cum să împartă influența asupra resurselor țării și să mintă electoratul, decât de ceea ce se întâmplă în țară și în statele vecine.

Guvernul nu a reacționat în niciun fel la iminența declanșării războiului civil din Ucraina, nu a luat atitudine în legătură cu acuzațiile aduse diverșilor membri ai Cabinetului, iar premierul și-a asumat rolul de vajnic apărător al miniștrilor care încalcă legile sau normele de etică și morală.

Situația internă, dar și externă ne fac să credem că domnul Ponta dă dovadă – a câta oară? – de inconștiență politică, trecând pe planul secund guvernarea și interesele țării. Din păcate, lupta din interiorul USL nu se dă pentru binele românilor, ci pentru preluarea ministerului care va număra voturile la alegerile europarlamentare și prezidențiale, dar va gestiona și listele electorale. Aceasta este miza reală, mascată de manipularea specifică PSD. Prind mai bine la electoratul de stânga critica dreptei,

ping-pongul răspunderii guvernamentale, decât discuțiile privind creșterile de prețuri ce se vor înregistra în această primăvară, ca urmare a ordonanțelor de urgență date pe ascuns de către Executiv. Actul guvernamental este lipsit de transparență, iar măsurile luate afectează securitatea națională sau conduc la o enormă risipă de fonduri.

Toate acestea demonstrează că liderii USL nu mai au nicio legătură cu realitățile României, fiind orbiți de bani, putere și orgolii. Până nu este prea târziu, ar fi bine ori să se apuce să guverneze, ori să lase pe alții, pentru că ne vom trezi într-o zi că și puținele domenii care mai funcționează vor intra în colaps.

Mulțumesc tare mult.

O invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Luchian Dragoș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică am intitulat-o sugestiv „Guvernul USL – împreună am adus creștere economică și am reparat nedreptăți”.

Guvernul USL și-a asumat obiective importante în fața românilor și s-a ținut de cuvânt, oferind dezvoltare economică, dreptate socială și pregătind proiecte ambițioase pentru viitor.

Avem una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană – 3,5%, mult peste estimarea inițială, de 1,6%. Efectul concret al acestei creșteri s-a regăsit în viața românilor, acolo unde a crescut numărul de locuri de muncă cu circa 100.000.

Totodată, producția industrială a crescut cu 7% în 2013 față de 2012, a doua cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Guvernul a acordat ajutoare de stat în valoare de 215,4 milioane de euro în 2013 pentru stimularea industriei. Un alt aspect extrem de important este inflația, cea mai mică de după Revoluție. În 2009 inflația a fost de 4,74%, în 2010 – 7,96%, scăzând apoi treptat până la nivelul de 1,55% în 2013. În ianuarie 2014 inflația a fost de 1,06%.

Gradul de absorbție a fondurilor europene a crescut de aproape patru ori, aceasta ajungând în prezent la 34%, inclusiv prin deblocarea tuturor programelor oprite din cauza corupției PDL.

A fost reparată o serie întreagă de nedreptăți sociale. Pensiile au crescut pentru prima dată după mulți ani și s-au dat bugetarilor banii înapoi, iar pensiile au fost indexate peste rata inflației din ianuarie 2014.

Guvernul USL susține sănătatea și educația. Bugetul educației din România a avut în 2013, comparativ cu anul 2012, cea mai mare rată de creștere din cadrul Uniunii Europene. Au fost redeschise o mare parte din spitalele închise, sistemul SMURD se extinde la nivel național, s-a reluat producția de vaccin intern, s-au deblocat posturile din sistem și, începând cu 2014, se dublează veniturile medicilor rezidenți.

A fost redus cu succes TVA-ul la pâine și am sprijinit agricultura și fermierii cu plăți importante, inclusiv subvențiile blocate de PDL. Împreună, stimați colegi, am susținut reforme importante. Împreună, stimați colegi, în cadrul USL, am obținut toate aceste realizări pentru români. Vrem să continuăm împreună. Sperăm că și PNL dorește să continue pe acest drum, având în vedere că USL și-a îndeplinit multe din obiectivele asumate față de electorat.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa Nicolae. Nu, nu, scuzați-mă, era anunțat... Se pregătește domnul Popa. Da, se pregătește domnul Popa.

Domnule președinte,

Declarația mea politică se intitulează „Ucraina, între politicianism autoritar, oligarhie, corupție și revoltă populară”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Situația din țara vecină, Ucraina, este bine cunoscută și nu cred că o evocare a calendarului evenimentelor de acolo ar mai necesita, în acest moment, citare. Important este faptul că la nord și est de granițele țării noastre a avut loc o altfel de revoluție, o revoluție a ideilor și valorilor, opusă corupției, și falimentul unei clase politice care nu înțelege nevoile unei națiuni.

Reprimarea manifestanților din Piața Libertății din Kiev, denumită și Euromaidan, amintește, dar la un alt calibru social, de revoltele și evenimentele din Piața Universității din 1990–1991. Totuși, ceea ce s-a întâmplat în capitala Ucrainei este o lecție de istorie. Nimeni nu se aștepta ca, într-o Europă a secolului al XXI-lea, autoritățile unui stat să realizeze un masacru sângeros ce amintește de regimurile totalitar-comuniste.

Ca senator liberal, nu pot să nu condamn acele abuzuri ale regimului Ianukovici, mai ales că ele s-au manifestat nu numai la Kiev, ci și în alte orașe ucrainene, inclusiv în Cernăuți, fost oraș românesc, unde, în urmă cu câteva zile, manifestanții – printre ei și mulți bucovineni de origine română – reușiseră să obțină demiterea Guvernului, Administrației de stat a regiunii Cernăuți și interzicerea, pe teritoriul regiunii, a activității Partidului Regiunilor și Partidului Comunist, formațiuni pro-prezidențiale.

Evenimentele din Ucraina, momentan finalizate cu demiterea lui Viktor Ianukovici și organizarea de către Parlamentul ucrainean a alegerilor prezidențiale din 25 mai 2014, trebuie să fie un moment de reflecție și analiză nu numai pentru opinia publică ucraineană, ci și pentru noi, vecinii de la sud-vest. Ucraina intră, începând de duminica trecută, într-o nouă eră, după destituirea _de facto_ a lui Viktor Ianukovici din funcția de președinte și eliberarea fostului premier Iulia Timoșenko.

Așa cum se precizează și în presa de specialitate, speranța de ieșire din criză a Ucrainei este totuși afectată, în contextul în care comunitatea internațională își exprimă îngrijorarea că această țară, cu 46 de milioane de locuitori, este mai divizată între estul rusofon și rusofil, majoritar, și vestul naționalist și ucrainofon.

Mulțumesc.

Domnule Popa, avem o problemă, îmi cer scuze. Îmi cer scuze, înaintea dumneavoastră este înscris domnul Pașcan Marius, tot de la dumneavoastră, și vă rog frumos... eu am fost într-o eroare.

Domnule Pașcan, vă rog.

Se pregătește domnul Saghian Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnilor secretari,

Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Eșecurile reformiste în privința Constituției și a descentralizării dau măsura incompetenței USL”.

În timp ce hazardul și circăria împărțitului de portofolii ministeriale surpă guvernarea USL, când goana după funcții și privilegii orbește politicianist rațiunea, când țara se zbate cu disperare într-o devastatoare criză, trece prea puțin observat eșecul penibil, grosolan și grotesc al așa-zișilor reformatori din USL, demonstrat și evidențiat prin intermediul Curții Constituționale a României.

Revizuirea Constituției, printr-o așa-zisă comisie specială, sub bagheta unui novice și nepriceput în drept constituțional, Crin Antonescu, este de-a dreptul jenantă, penibilă și de râsul lumii. Curtea Constituțională a constatat 26 de observații majore de neconstituționalitate și alte 85 de observații de neconstituționalitate pe fondul articolelor. Rezultă că sunt 111 articole cu probleme de neconstituționalitate, din totalul de 128.

Printre multe aberații conținute de Constituția rușinos căznită a USL, Curtea a constatat că: Parlamentul devine organ de anchetă care încalcă puterea judecătorească; eliminarea competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru judecarea parlamentarilor; nu mai este garantat dreptul de proprietate privată; statul nu mai este responsabil financiar pentru cetățenii cărora le încalcă drepturile; introducerea subunităților teritoriale pe principii etnice; recunoașterea folosirii altor simboluri naționale decât cele românești și organisme de decizie paralele cu cele ale statului român; hotărârile Parlamentului nu mai pot fi cenzurate de Curtea Constituțională și așa mai departe.

În fața unei asemenea ratări, categoric culpabilă și halucinantă, demonstrând pe lângă țâfnoșenia semidoctă a celor grăbit implicați și o cumplită incompetență, orice politician rezonabil și de bun-simț și-ar fi înaintat demisia din funcțiile deținute nemeritat prin partid și stat. Însă la noi trece, precum în cântec: „Las-o, măi, că merge așa, ne-am obișnuit cu ea.”

Pe de altă parte, un alt diletant prin legislație, Liviu Dragnea, a avut parte de un eșec similar, rateu umilitor și devastator, în ceea ce privește așa-zisa lege a descentralizării. Curtea Constituțională a desființat-o pur și simplu. Curtea critică atât conținutul, cât și forma, pentru că legea aduce multă confuzie, inconsecvență și distruge stabilitatea administrației publice, instituțiilor, dar și a normelor legale. Curtea constată că nu este descentralizare, ci deconcentrare, cu o nouă și dublă subordonare a noilor instituții. Totodată, constată politizarea numirii conducătorilor noilor instituții și încălcarea gravă a Constituției, dar și numirile de la București, peste capul autorităților publice locale. Se încalcă, astfel, autonomia locală și autoritățile locale sunt obligate la supunere față de cele centrale. Nu în ultimul rând, Curtea constată că Guvernul României nu cunoaște legislația, ce competențe au consiliile județene, consiliile locale, agențiile naționale, ministerele, precum și multe altele.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Popa Nicolae Vlad.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul „Salarizarea primarilor”. Stimați colegi,

Primirea unei remunerații pentru serviciile sau munca prestată reprezintă un drept fundamental al omului. Nivelul salarizării în plan concret prezintă diverse iregularități, cu toții fiind conștienți că un sistem perfect nu există. Cu toate acestea, este necesar să ne îndreptăm atenția asupra felului în care anumiți funcționari publici sunt remunerați, mai ales prin raportare la atribuțiile și responsabilitățile funcției respective.

Astăzi vă propun să reflectăm la atribuțiile primarilor și la răspunderea enormă pe care aceștia o au. Mai precis, să ne gândim la nivelul salariilor acestora, raportat la cele două elemente de mai sus, dar și prin comparație cu nivelul salarial al altor funcționari publici. Veți ajunge la aceeași concluzie ca și mine: remunerarea primarilor este la un nivel foarte scăzut față de răspunderea pe care aceștia o au.

Cu siguranță că fiecare dintre noi cunoaște câteva dintre atribuțiile unui primar, dar, la o privire mai atentă, aflăm că acestea sunt foarte diverse și complexe mai ales. Astfel, primarul, în calitatea sa de autoritate publică, asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, dispunând, de altfel, și măsurile necesare pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean. La urma urmei, primarul conduce serviciile publice locale, reprezentând unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, persoane fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.

Din punct de vedere financiar, primarul exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmind proiectul bugetului local și verificând, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar. Și să nu uităm de răspunderea primarului în gestionarea altor activități foarte importante, iar, dacă ar fi să facem o referire la extreme, a situațiilor de urgență.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa Nicolae Vlad – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Bereanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „PMP – realitate sau teorie a formelor fără fond?”.

## Stimați colegi,

De foarte mulți ani, auzim cu toții, aproape zilnic, cuvântul „reformă”. Aproape a căpătat conotații miraculoase: reformăm economia, sănătatea, justiția, poliția etc. Dar cel mai frecvent este invocată necesitatea reformării, ca să nu zic purificării, clasei politice românești. Vorbim despre promovarea tinerilor, despre criterii de competență și performanță, dar mai cu seamă despre morală în politică. Și, în legătură cu aceasta din urmă, condamnăm, de fiecare dată cu maximă vehemență, traseismul în politică. Cu alte cuvinte, respingem cu indignare ipocrizia unora dintre politicieni, care, cu dezinvoltură, s-au plimbat și continuă să o facă în câte două, trei sau chiar patru partide politice.

Departe de mine intenția de a vă plictisi cu această introducere. Nici nu aș fi recurs la aceste considerații dacă nu m-ar fi ajutat câțiva foști colegi, care tocmai ne-au adus la cunoștință nașterea unui partid – PMP, adică Mișcarea Populară. Nu știu ce anume i-a inspirat în alegerea denumirii partidului. Poate Mișcarea pentru Președinte, MPP-ul lui Jacques Chirac. Nu-mi pot ascunde însă consternarea față de declarațiile proaspeților membri ai acestui partid, prezentat deunăzi publicului din România drept o formațiune cu suflu tânăr, a cărei menire providențială este aceea de a-i coagula pe cei dezamăgiți de actualii politicieni și, evident, de a reforma din rădăcini politica românească. „Bravos!”, ar spune nenea Iancu.

Pentru că este greu de acceptat ca persoane ce au făcut proba unei labilități morale, a unei dependențe decizionale totale și, totodată, beneficiare ale unor sinecuri extrem de avantajoase să se prezinte acum în fața noastră drept părinții spirituali ai unei asemenea formațiuni. Nu doresc să dau nume, ele sunt cunoscute, ba unele se bucură de o notorietate impresionantă, în totală discrepanță, conform sondajelor, cu cota lor de încredere.

Și, dacă tot ne aflăm la capitolul încredere, indiferent de satisfacția efemeră pe care o încearcă unii așa-ziși lideri cu notorietate, socotind probabil că au dat o lovitură mortală partidului, cu îngăduința dumneavoastră, le-aș face o recomandare absolut prietenească.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bereanu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alin Tișe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Turismul din Bucovina – între prejudecată și izbândă”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Se vorbește foarte mult despre turismul din Bucovina ca o realitate și o alternativă complementară foarte puternică la progresul economic pentru această minunată zonă a României. Există însă primejdia ca referirile la acest important domeniu să nu depășească nivelul declarativ și admirativ.

Ne reamintim un vechi proverb românesc: „Dumnezeu dă, dar nu ne bagă în traistă.” Sigur, ne mândrim, pe bună dreptate, cu imensul potențial turistic al Bucovinei, dar existența acestuia nu este suficientă. Nu putem lăsa lucrurile să meargă de la sine, în virtutea inerției și, în același timp, nu ne putem mulțumi numai cu acțiunile reușite ce s-au făcut în acest domeniu în ultima vreme.

Cu alte cuvinte, chiar dacă consiliile locale sau consiliul județean a susținut și va susține acest domeniu în tot ceea ce se întâmplă, vrem să atragem atenția tuturor decidenților politici de la nivel central și operatorilor de turism că valorificarea eficientă a tuturor oportunităților turistice din Bucovina trebuie inclusă într-un program unic de promovare a acestor activități, în care și parlamentarii, indiferent de culoarea politică, trebuie să se implice.

Am deplina convingere că acest lucru este posibil și necesar, ca unul ce cunosc foarte bine Bucovina, în toată complexitatea ei. Apreciez că nu mai putem lăsa lucrurile să se desfășoare dezarticulat, incoerent, fără a avea în vedere interdependența și relațiile de cauzalitate ce există în ceea ce trebuie să genereze un turism elevat, eficient și permanent.

Avem în vedere realizarea unui program unitar care să țină cont și să includă infrastructura, logistica, pregătirea personalului, valorificarea produselor agricole ecologice, amenajarea teritoriului și protecția mediului înconjurător. Cultura, tradițiile și obiceiurile, reînvierea meșteșugurilor străbune și folosirea sistematică a disponibilităților moștenirii culturale românești din Bucovina – mânăstirile, casele memoriale, siturile istorice, traseele turistice – trebuie să facă parte din acest program. Numai într-o astfel de viziune

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alin Tișe – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Frătean Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Constituția, coloana vertebrală a democrației!”.

## Distinși colegi,

Evenimentele desfășurate în Ucraina în ultima perioadă ne reamintesc, cu siguranță, tuturor de idealurile românilor din decembrie 1989. Ne doream nu doar libertate și înlăturarea comunismului, ne doream un stat democratic, un stat european.

Deși foarte tânăr la acea vreme, având doar 14 ani, îmi amintesc de dezideratele românilor ieșiți în acea perioadă pe străzi.

În peste douăzeci de ani, România a reușit, uneori cu greu, să-și consolideze valorile democratice, principiile unui stat de drept.

Azi, când România este membră a Uniunii Europene și parte a NATO, vedem însă cum Guvernul și majoritatea USL se străduiesc din toate puterile să destabilizeze tocmai aceste valori.

Partenerii noștri europeni pun sub semnul întrebării credibilitatea noastră ca țară din cauza acțiunilor USL: atac la justiție, încălcarea statului de drept, modificări legislative în toiul nopții, modificări ale Codului penal, falsa descentralizare făcută pe genunchi. Avertismentul tăierii banilor europeni în cazul nerespectării statului de drept vizează direct România.

Un stat de drept se clădește pe o Constituție echilibrată, stabilă și în care primează interesul național și drepturile cetățenilor, nu interesul de grup.

Într-o primă fază, Comisia de la Veneția a mai cenzurat din elanul distructiv al USL-ului de a distruge coloana vertebrală a unui sistem constituțional. Acum, proiectul de revizuire a fost declarat, în parte sau în totalitate, neconstituțional de către CCR. A fost, practic, desființat.

Constatăm însă încă o dată, cu mare regret, că USL încalcă suveranitatea poporului și statul de drept. Membrii USL care elaborează Constituția o fac pentru partidele lor și, din păcate, au compromis definitiv credibilitatea Parlamentului în fața românilor. Au generat un proiect de revizuire a Constituției care este neconstituțional.

Avem nevoie de o Constituție pentru viitor, nu una care să rezolve problemele luptelor politice dintre președintele țării și partidele politice și care să arate cum se poate salva statul de drept, și nu cum se poate ataca zi de zi statul de drept.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean Alexandru – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Cadăr Leonard.

## Mulțumesc.

## Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bilanț 2013. Mureș. România. Suntem pe drumul cel bun”.

Anul 2012 a fost anul schimbării, a fost anul în care am făcut promisiuni, ne-am spus cu voce tare obiectivele și ne-am luat angajamente. Ne-am propus să aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare economică și coeziune socială, relansarea să ia locul stagnării și, în consecință, bunăstarea să ia locul austerității. Ne-am luptat să facem schimbare până la capăt și să construim România puternică.

Rezultatele economice oferă o imagine cât se poate de clară a unei guvernări responsabile față de țară și echitabile față de oameni. Pentru anul 2013, o statistică pe scurt vorbește de la sine: avem cel mai mare PIB din istoria postdecembristă, o creștere economică de 3,5%, cea mai mare din Uniunea Europeană, cea mai mare creștere

a producției industriale la nivel european, exporturi la un nivel record, cel mai mic deficit bugetar de după intrarea în Uniunea Europeană, cea mai mică rată a inflației, cel mai mic deficit de cont curent din perioada postdecembristă, randamente istorice la împrumuturile interne și externe.

Aș vrea să completez acest tablou economic general cu câteva date despre județul Mureș, care urmează trendul național și, conform datelor statistice, a înregistrat o evoluție favorabilă, în raport cu anul precedent, a principalilor indicatori economico-sociali, mai precis: indicele producției industriale în creștere, exporturi mai mari, deficit comercial mai mic, mai mulți turiști, mai mulți salariați, mai puțini șomeri.

Toate acestea par a fi niște statistici seci, într-un limbaj mult prea specializat, însă putem reformula sintetic: situația economică mai bună se reflectă într-o îmbunătățire simțitoare a vieții oamenilor.

Cum trăiește fiecare om în această țară este, până la urmă, preocuparea cea mai importantă, iar noi, socialdemocrații, am promovat un nou model de guvernare, orientat spre relansarea economică, însă cu accent spre politicile sociale. Știm că oamenii sunt prioritari, dincolo de orice alte raționamente. Nu vrem o Românie polarizată și dezbinată și ne interesează, în egală măsură, atât cei aflați în nevoie, cât și întreprinzătorii. Și a venit vremea ca și autoritățile locale, cu proiecte pentru întreaga comunitate, să fie finanțate.

Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cadăr Leonard. Se pregătește domnul senator Niță Mihai.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează „Vremea conducătorilor fanarioți a apus de mult”.

Știm cu toții de la lecțiile de istorie cine erau domnitorii fanarioți, acei interpuși supuși Înaltei Porți, care spoliau averea regatelor românești doar în scopul înavuțirii personale și a Imperiului Otoman.

Vremea conducătorilor fanarioți a apus de mult, dar, din păcate, asistăm, din când în când, la manifestări asemănătoare în viața politică românească. Vedem cum mari oameni politici ai țării, care-și doresc să ajungă și mai mari în cele mai înalte demnități ale statului, joacă la cacealma, se ascund după deget, cum spune românul, folosindu-se de interpuși în motive fictive pentru a-și satisface orgoliile personale, exact ca în acele triste vremuri.

Din păcate, liderul PNL se pare că dorește să intre în opoziție și să destabilizeze Guvernul, folosindu-se de marionete și motive inventate, plângându-se chiar că premierul Ponta nu-i răspunde la SMS, sperând că poate astfel va putea să câștige simpatia publicului și prietenia „înaltei porți” – președintele Traian Băsescu, până de curând dușmanul lui pe față. Mai mult, aseară, într-o conferință de presă pe politică externă, a lăudat Uniunea Europeană și liderii ei, aceiași pe care-i trata zeflemitor la referendum, acuzându-i că l-au salvat pe Băsescu de la destituirea democratică votată de peste șapte milioane de români.

Ei bine, mie, personal, și sunt sigur că și altor milioane de români sinceri, nu îmi place orice ploconeală către Băsescu sau către birocrații europeni doar pentru ca unul sau altul să-și realizeze visurile personale de mărire.

Dacă liderii politici ai PNL sunt preocupați cu adevărat de interesele țării, să rămână în Guvern, să rezolve orice conflict în cadrul USL, conform Protocolului USL, și să guverneze pentru binele cetățenilor, pentru că au fost învestiți pentru așa ceva de către români.

În plus, nu înțeleg de ce, dintr-odată, anumiți miniștri liberali au fost demiși și acuzați de a fi oamenii premierului Ponta, în condițiile în care o parte din ei au fost numiți chiar la insistențele conducerii PNL. Să înțelegem că mâine-poimâine PNL o să-l acuze și o să-l revoce și pe Klaus Iohannis din cine știe ce motive? Eu nu cred că așa trebuie să se facă politică în România și sunt sigur că românii sunt în asentiment cu mine, fiind sătui ca și mine de scandal și fiind mult mai interesați ca bărbații politici să-și asume direct faptele lor, nu prin interpuși și ploconeli.

Mulțumesc, domnule Cadăr.

Îl invit la microfon pe domnul senator Niță Mihai – Grupul parlamentar al PC. Se pregătește domnul senator Florian Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul „Prin educație, spre pace și progres”.

Situația actuală din Ucraina produce îngrijorare și încordare în țările vecine, printre care se află și România. După masacrul executat de forțele speciale în Piața centrală din Kiev, rămâne foarte apăsătoare acum incertitudinea care-i ține blocați pe oamenii aflați la baricade.

Ce așteaptă în continuare ucrainenii de etnie rusă? Ei cred că adevărul din Capitală este diferit de al lor. Cine-i poate aduce pe acești conaționali la același numitor, pentru instalarea calmului și a păcii? Pentru izbânda unei revoluții este nevoie de curaj, dar și de răbdare și înțelepciune. Se aud zvonuri despre o posibilă secesiune a țării.

Exact în aceeași perioadă, la Soci, a fost organizată Olimpiada de Iarnă. Conform tradiției olimpice antice, încetau toate conflictele armate în perioada olimpiadelor. Tradiția s-a rupt acum. În timp ce competitorii olimpiadelor se străduiau să obțină victorii, animați de fairplay, omenirea înregistra confruntări dintre cele mai odioase în țări precum Ucraina, Venezuela, Thailanda, Siria sau Egipt. Lumea se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva umanității, epurare etnică, discriminarea minorităților.

Mijloacele cele mai bune de care dispunem pentru soluționarea acestei probleme sunt diversitatea culturală și educația pentru toleranță și pace.

Acțiunile educative trebuie să-i vizeze atât pe copii, cât și pe adulți, având menirea să reamintească omenirii că intoleranța este generatoare de violență. Numai prin educație se poate obține schimbarea de mentalitate a populației, comunitățile fiind astfel determinate să trăiască în pace și respect. Totodată, oamenii își vor dezvolta abilitatea de a distinge între bine și rău, între viciu și virtute, dreptate și nedreptate. Pe de altă parte, oamenii educați sunt mai greu de înșelat sau de manipulat.

Poate că programa școlară ar trebui să cuprindă un studiu mai profund al istoriei, pentru ca tinerele vlăstare să-și cunoască originea și trecutul, să cunoască, să înțeleagă, să respecte valorile spirituale și materiale ale națiunii din care fac parte, să cunoască valorile patrimoniului universal, să le respecte în egală măsură, doar așa obținând dreptul de a fi respectați la rândul lor. Dar, cu precădere, sistemul educației și învățământului trebuie să scoată pe poarta școlii tineri pregătiți, conform abilităților individuale, pentru diversitatea profesiilor de care este nevoie în orice societate liberă, progresistă.

## Mulțumesc frumos.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Vochițoiu Haralambie.

Bună dimineața, domnule președinte! Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Apel la rațiune”.

Stimați colegi,

Am avut, în ultima perioadă, numeroase întâlniri, atât la cabinetul meu parlamentar, dar și în colegiu, cu oameni dezamăgiți. În general și din nefericire, politica ultimelor două decenii nu a adus prea multe motive de bucurie sau de mândrie românilor, iar frământările prin care trece USL de câteva săptămâni încoace nu fac decât să întărească și mai mult lipsa de încredere a românilor într-o clasă politică din care, stimați colegi, facem și noi parte.

Oamenii cu care am discutat mi-au spus, cu subiect și predicat, că pe ei nu-i interesează deloc nici cine este ministru, nici cine este vicepremier, nici dacă noi, cei din USL, suntem frați sau prieteni sau doar colegi. Tot ceea ce vor românii de la noi, de la USL, este un alt fel de politică și alt fel de rezultate. Ei vor ca noi să guvernăm altfel și vor ca viața lor să fie mai bună decât pe vremea PDL. Nimic mai mult.

De aceea, stimați colegi, atunci când apărem pe la televiziuni, în presă sau oriunde ne simțim datori ca politicieni să ne facem auziți, cred că trebuie să avem, înainte de orice, obligația și, subliniez, decența de a ne întreba: facem noi tot ceea ce ține de noi pentru ca, la finalul acestui mandat, oamenii să poată spune că România s-a schimbat în bine? Facem tot ce ține de noi pentru ca românii să nu-și piardă speranța? Iar oamenii dezamăgiți cu care am discutat tocmai aici riscă să ajungă: să-și piardă și această speranță, să piardă o nouă speranță. Și de ce? Pentru că politicieni fac jocuri? Pentru orgolii? Asta ne dorim?

USL era – și eu sper că mai poate fi – prima construcție politică din România postdecembristă care să-și ducă mandatul la bun sfârșit cu succes, singura alianță care să nu dispară îngropată în cinism și în ambiții mărunte. Pentru că orice e mărunt, stimați colegi, în fața obiectivului pe care ni l-am propus, acela de a schimba în bine România.

Nu sunt un naiv și nici oamenii din colegiul meu nu sunt, dar, în numele lor și împreună cu ei, de la tribuna Senatului României, fac un apel la rațiune, un apel la responsabilitate și la bun-simț, un apel către toți cei care – și nu vreau să fiu mai explicit de atât –, pe lângă chelneri, chinezării, scenarii imposibile și ipocrizie, pentru că asta se numește când vrei să călărești doi cai odată, ar fi trebuit să contribuie, încă din primăvara lui 2012, de când reprezintă jumătate din Guvernul României, la păstrarea speranței și, așa cum își doresc oamenii, la schimbarea în bine a acestei țări. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vochițoiu Haralambie. Îl rog să se pregătească pe domnul senator Matei Suciu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Sănătatea publică, din nou, la momentul reformelor!”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

A fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104, din 11 februarie 2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Printre prevederile ordonanței se numără crearea cadrului legal pentru introducerea pachetelor de servicii medicale, respectiv pachetul de bază, pachetul minimal și pachetul de programe naționale de sănătate, dar și decontarea din Fondul național de asigurări de sănătate a operațiilor de reconstrucție mamară prin endoprotezare în cadrul intervențiilor chirurgicale oncologice.

Totodată, prin această modificare legislativă, este asigurat cadrul legal pentru ca unități de primiri urgențe din cadrul spitalelor județene de urgență să poate include în structura proprie compartimente de primiri urgențe din același județ.

Tot prin această ordonanță de urgență se introduce posibilitatea ca autoritățile locale să participe la finanțarea cheltuielilor de personal ale spitalelor din subordine, precum și la finanțarea altor tipuri de cheltuieli.

Este de apreciat efortul Guvernului, dar, în același timp, este de apreciat și modul uman în care s-a tratat problema ce privește decontarea din Fondul național de asigurări de sănătate a operațiilor de reconstrucție mamară prin endoprotezare în cadrul intervențiilor chirurgicale oncologice.

Referitor la faptul că unitățile de primiri urgențe din cadrul spitalelor județene de urgență pot include în structura proprie compartimente de primiri urgențe de la unitățile sanitare din același județ, atrag atenția – aici, de fapt, este cheia întrebării și interpelării – că procedura de care facem vorbire este centralizată la nivel de minister, este ambiguă și este foarte greu să fie aplicată.

În ceea ce privește posibilitatea autorităților locale de a participa la finanțarea cheltuielilor de personal ale spitalelor din subordine, precum și la finanțarea altor tipuri de cheltuieli,

## Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Suciu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pop.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Obiectivul prioritar al Guvernului îl reprezintă agricultura”.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un domeniu care necesită atenție sporită, și anume agricultura, în contextul în care experții Comisiei Europene au transmis autorităților române câteva observații cu privire la absorbția fondurilor Uniunii Europene în perioada 2014–2020, ca o primă versiune a Acordului de parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014–2020.

Aceste observații se referă, în primul rând, la investițiile necesare în inovarea sistemului agricol și accentuarea atenției asupra sistemului bio, care tinde să devină un adevărat mod de viață. Pe de altă parte, în acvacultură trebuie promovată o diversificare a speciilor, având în vedere că majoritatea peștilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actuală din acest sector privind limitarea numărului de specii riscă să creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.

Vreau să subliniez faptul că proiectul sectorului agricol are un rol prioritar în viziunea noastră. De aceea, alături de specialiști în domeniu, am reușit să creăm un document programatic care stă la baza strategiei privind agricultura și dezvoltarea satului românesc, document care a fost deja prezentat de către colegii mei.

Scopul principal este dezvoltarea unei agriculturi moderne din punctul de vedere al exploatațiilor agricole și al gradului de tehnologizare, care să producă pentru piață, să asigure hrana necesară populației și un nivel de trai ridicat pentru fermieri.

În acest sens, consider că trebuie să ne axăm atenția pe absorbția fondurilor europene, deoarece acestea rămân singura soluție de finanțare ieftină, în condițiile în care băncile străine au tăiat liniile de finanțare destinate subsidiarelor din România, iar investițiile străine sunt la o cincime din nivelul de dinainte de criză.

Pe sectorul agricol există o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene. Mai mult, Uniunea Europeană va aloca un buget mult mai mic pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2, care va funcționa în perioada 2014–2020.

Mulțumesc, domnule Suciu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Marian Pop – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Chiru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice este „Guvernul Ponta încă repară boacănele Guvernului Boc”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să semnalez oportunitatea verdictului dat de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește taxa auto introdusă de Guvernul Emil Boc în februarie 2012, aceasta fiind declarată ilegală, deoarece contravine normelor europene.

Acest lucru înseamnă că toți românii care au fost obligați să plătească această taxă își vor primi banii înapoi, iar între timp Guvernul analizează modalitatea și durata de efectuare a operațiunii, în funcție de restricțiile și posibilitățile bugetare.

Această boacănă a taxei Boc își găsește începuturile în luna aprilie a anului 2008, când a fost introdusă taxa de primă înmatriculare, care era calculată în funcție de datele tehnice ale fiecărei mașini în parte și care a isterizat o țară întreagă.

A fost prima măsură disperată a Guvernului Boc, prin care spera să aducă venituri la buget, dar care a avut un rezultat negativ. Asta deoarece românii au plecat să-și înmatriculeze mașinile în Bulgaria, fapt ce a creat numeroase probleme în țară, mai ales în cazul evenimentelor rutiere cu astfel de mașini înmatriculate la vecinii de la sud de Dunăre. Situația a fost complet scăpată de sub control, ba, mai mult, Uniunea Europeană a atras atenția în câteva rânduri că România are o problemă în ceea ce privește această taxă.

În ianuarie 2012, Guvernul Boc a venit cu o nouă taxă, înlocuind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu Legea nr. 9/2012, care avea ca scop să facă taxa pe poluare conformă cu articolul 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel, Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a introdus taxa pe poluare, ce trebuia plătită o singură dată, atât pentru autovehiculele noi, cât și pentru cele

second-hand care sunt înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent dacă autovehiculul era produs în țară sau în străinătate.

De la 15 martie 2013, Guvernul Ponta a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creștere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru mașinile Euro 4 și Euro 3 și o scădere cuprinsă între 60 și 90% pentru mașinile Euro 2, Euro 1 și Non-Euro, pe principiul că mașinile vechi au o durată scurtă de funcționare și deci vor polua pentru un interval mai mic.

Vă mulțumesc, domnule Pop.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gigi Chiru – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Marian Valer.

Mulțumesc, domnule președinte. „PSD Constanța face afaceri cu sănătatea” Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Județul Constanța a ajuns, cu tristețe o spun, locul de joacă al baronilor PSD, prin cei doi „fii” cărora li se permite orice: Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Consiliul Județean Constanța, condus de Constantinescu, se joacă cu sănătatea constănțenilor. În primă fază, CJC a pus mâna pe Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, pe care l-a amanetat prietenilor PSD-ului local. Clinici făcute pentru prieteni, coinculpați în dosarul retrocedărilor, puși la conducerea secțiilor, iar medici cu renume au fost alungați. Sănătatea constănțenilor este prețul ambițiilor lor de afaceri. Pentru că, așa cum am văzut cu toții, atunci când a descoperit că este bolnav, Nicușor Constantinescu a ales să se trateze în Austria, în America sau în Turcia, nicidecum în spitalul județean unde a investit milioane de euro.

## Stimați colegi,

Victima lăcomiei PSD este și Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și Recuperare Medicală din Eforie Nord, unitate spitalicească desființată după ce a fost trecută în subordinea Consiliului Județean Constanța, un spital cunoscut în toată țara prin profesionalismul medicilor, dar și prin potențialul imobiliar enorm, clădirile și cele 10 hectare aflate pe malul mării devenind ținta intereselor de afaceri ale cuplului Mazăre–Constantinescu.

Și așa ajungem la Spitalul Clinic CFR Constanța, trecut în februarie 2013 de la Ministerul Transporturilor la Ministerul Sănătății, dar dorit de Nicușor Constantinescu la Consiliul Județean Constanța.

Astfel, Spitalul Clinic CFR Constanța, având trei clădiri, dintre care una în Portul Constanța, este ținta intereselor imobiliare ale afaceriștilor din PSD. Și de data aceasta, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și gașca lor de interese au găsit o sursă de venit din patrimoniul constănțenilor. Jaful din sistemul medical constănțean va continua cu desființarea Spitalului Clinic CFR Constanța, în timp ce constănțenii sunt nevoiți să caute servicii medicale în Turcia sau în Austria.

Până nu e prea târziu, stimați guvernanți, dragi colegi din USL, domnule ministru al sănătății, indiferent cum vă numiți astăzi, opriți jaful din sănătatea constănțeană! Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian – senator independent. Se pregătește domnul senator Moga Nicolae.

un politician cu studii la zi, cu doctorat, carieră universitară și cu experiență administrativă, care a dovedit că are o anumită alură și anvergură politică.

Marea găselniță a „vioreilor” este minimalizarea lui Iohannis prin numirea unui al patrulea vicepremier în Guvernul României, în persoana ministrului agriculturii, Daniel Constantin. Desemnarea a patru vicepremieri într-un guvern oricum prea stufos și într-o țară modestă din punctele de vedere esențiale – teritoriu, populație, economie, administrație – constituie o aberație fără precedent, chiar și într-o țară bananieră sau într-un bantustan.

Domnule senator, vă rog să sintetizați. Trei minute. Vă rog.

În cadrul Uniunii Europene a existat și există o funcție de vicepremier doar în cadrul unor guverne de largă coaliție națională, cum sunt actualmente în Germania – unde Uniunea Creștin-Democrată, ca partid câștigător, deține funcția de cancelar, iar Partidul Social Democrat are funcția de vicecancelar – și în Marea Britanie – unde Partidul Conservator deține funcția de premier, iar Partidul Liberal are funcția de vicepremier. Nici măcar în Italia postbelică, care a fost guvernată, cu multe crize politice, vreme de câteva decenii, de o largă coaliție constituită din trei-patru partide – Partidul Democrat Creștin, Partidul Liberal, Partidul Republican și Partidul Socialist –, nu a existat mai mult de un post de vicepremier.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „A venit vremea teutonilor!”.

Diferendul izbucnit în cadrul USL între PSD și PNL, recte între copreședinții Viorel Ponta și Crin Antonescu – taman la a treia aniversare a alianței și după doar puțin peste un an de la victoria zdrobitoare de la ultimele alegeri parlamentare care a asigurat USL o majoritate parlamentară de 70%, fără precedent în istoria postdecembristă a României –, diferend prilejuit de nominalizarea de către PNL a primarului sibian Klaus Iohannis pentru funcțiile de ministru de interne și de vicepremier al Guvernului, a dovedit, din păcate, încă o dată, neseriozitatea și labilitatea unei mari părți a clasei noastre politice, îndeosebi a liderilor partidelor de guvernământ, dar și stilul politicianist dâmbovițeano-gorjean, cu puseuri de inspirație ceaușistă, al premierului Viorel, care se pare că se ghidează mai nou după machiavelismele reținute din ultima carte răsfoită, „Noul Principe”, de Dick Morris.

În pofida jocului său politico-mediatic, premierul Viorel a transmis clar prin răspândacii săi apropiați că nu-l vrea vicepremier pe neamțul Iohannis și că urmărește să-l pună pe tușă pe partenerul Crin, candidatul încă desemnat de USL pentru funcția de Președinte al României. Este evident că unii politruci din USD _reloaded_ – formulă sub care s-au reunit, în perioada 1996–2000, Partidul Democrat, condus de Petre Roman, și Partidul Social Democrat din România, partid istoric, condus de Sergiu Cunescu – nu vor să dea undă verde la vârful arcului guvernamental unui politician serios, competent și performant, cum este primarul german al Sibiului, pentru a nu perverti și încurca amalgamul politic de extracție fesenistă. Premierul Viorel și compania nu vor să aibă prin preajmă, îndeosebi în Guvernul României,

Vă rog să încheiați, domnule senator.

## Da, închei.

Nu o să spun că primarul german al Sibiului este un om providențial pentru guvernarea României, dar cred că domnul Klaus Iohannis poate reprezenta un impuls și un reper pentru mult așteptata primenire, calificare și eficientizare a clasei politice autohtone.

Mulțumesc tare mult.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Moga Nicolae – Grupul parlamentara al PSD. Se pregătește domnul senator Constantinescu Florin.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă asigur că declarația mea politică nu e în același ton cu a colegului meu de Constanța.

Mă bucur.

Ea se intitulează „Accesarea fondurilor europene – pilon esențial în dezvoltarea țării”. Și vă rog să-mi dați voie să citesc prima parte și ultima parte, ca să nu consumăm timpul colegilor.

O veste bună a marcat acest sfârșit de săptămână: România a încasat joi, 20 februarie, 830 de milioane de euro de la Comisia Europeană din fondurile structurale și de coeziune.

Șansa țării noastre de a se redresa economic și social o constituie accesarea fondurilor europene. Începând de anul viitor, intrăm într-o nouă perioadă de referință a accesării fondurilor europene, respectiv 2014–2020.

Și am să citesc și finalul.

Acordul de parteneriat propus de țara noastră pentru perioada de referință 2014–2020 conține în mod pragmatic țintele pe care ni le-am propus pentru viitoarea perioadă de finanțare europeană.

Potrivit acordului, autoritățile locale și județene vor avea un rol mult mai important în perioada 2014–2020, iar modul în care edilii vor reuși să se asocieze în vederea obținerii unor proiecte eligibile de finanțare va fi fundamental. În urma unei coalizări naționale de amploare, românii vor reuși să obțină un procent important la capitolul accesarea fondurilor europene, fapt de pe urma căruia vom avea cu toții de câștigat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc tare mult și mă bucur că ați făcut o sinteză. Îl invit la microfon, pentru ultima declarație politică de astăzi, sper tot în sinteză, pe domnul vicepreședinte al Senatului, domnul Florin Constantinescu – Grupul parlamentar al PSD.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sala de plen.

Vă rog, domnule secretar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Trebuie să susținem revigorarea mediului de afaceri!”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, Oficiul Național al Registrului Comerțului a prezentat câteva date relevante privind numărul de societăți intrate în insolvență, precum și numărul firmelor înființate în prima lună a anului 2014. Astfel, în luna ianuarie au intrat în insolvență 2.054 de firme și au fost înființate 8.515 firme.

Cele mai multe societăți cu dificultăți financiare sunt cele din domeniul comerțului, 849 intrând în insolvență, față de 798 în 2013, dar și cele din construcții – 279, comparativ cu 349 în ianuarie anul trecut, și din industria prelucrătoare – 253, în scădere de la 279.

La nivel național, în 29 de județe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvențe, cu procente de la 6 la 87%. Însă în restul județelor numărul insolvențelor a crescut. Spre exemplu, în județul Iași s-au înregistrat 60 de societăți care au intrat în insolvență în luna ianuarie, față de 37 câte s-au înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Cu un procent de peste 60%, județul Iași se clasează pe poziția opt

într-un top al județelor care au înregistrat cele mai multe insolvențe în prima lună a acestui an.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului mai arată că, de la declanșarea crizei, circa 130.000 de firme au fost în incapacitatea de a-și plăti datoriile. Pentru aproximativ 110.000 dintre acestea a fost declarat falimentul. În ultimii cinci ani, doar pentru 3.500 de firme au fost aprobate planuri de reorganizare.

În ceea ce privește firmele înmatriculate în ianuarie, acestea sunt în domeniul comerțului, respectiv circa 2.940, în scădere cu 10% față de anul 2013. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat și în domeniul activităților profesionale, științifice și tehnice – 909 și în domeniul construcțiilor – 710. Față de luna ianuarie 2013, numărul de firme înființate s-a redus cu 4,5%.

Doamnelor și domnilor,

Deși numărul insolvențelor din luna ianuarie a acestui an este mai mic decât aceeași perioadă a anului 2013, adică 2.054 de firme în 2014, față de 2.403 firme în 2013, consider că avem nevoie de reglementări legislative mult mai clare pentru ca societățile comerciale să nu mai ajungă în incapacitate de plată. Principala problemă a companiilor este gradul de îndatorare și restanțele față de bănci. Reprezentanții băncilor recunosc faptul că în România se practică cele mai mari dobânzi din Europa la creditele pentru companii în monedă națională.

Vă mulțumesc și eu, domnule Constantinescu. Încheiem sesiunea de declarații politice.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să-și convoace colegii în sala de plen.

Îl rog pe domnul secretar Oprea să facă prezența.

Bună dimineața, stimați colegi!

|Agrigoroaei Ionel|absent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|absent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent|

## 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/5.III.2014

|Bălu Marius|prezent|Ilieșiu Sorin|absent| |---|---|---|---| |Belacurencu Trifon|prezent|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Iovescu Ioan|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Blaga Vasile|prezent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Klárik László Attila|prezent| |Boboc Cătălin|absent|László Attila|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Luchian Dragoș|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Luchian Ion|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Marian Dan Mihai|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Marian Valer|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Burlea Marin|absent|Markó Béla|prezent| |Butnaru Florinel|prezent|Mazăre Alexandru|absent| |Butunoi Ionel Daniel|absent|Mihai Cristian Dănuț|absent| |Cadăr Leonard|prezent|Mihai Neagu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Miron Vasilica Steliana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent|Mitu Augustin Constantin|absent| |Chiriac Viorel|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Mohanu Nicolae|prezent| |Ciorbea Victor|absent|Mora Ákos Daniel|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mutu Gabriel|absent| |Cordoș Alexandru|prezent|Nasta Nicolae|prezent| |Corlățean Titus|absent|Neagu Nicolae|prezent| |Coste Marius|prezent|Neculoiu Marius|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nicolae Șerban|prezent| |Cristache Iulian|absent|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Cristina Ioan|prezent|Nistor Vasile|absent| |Croitoru Cătălin|prezent|Niță Mihai|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|absent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Drăghici Damian|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Dumitrescu Florinel|absent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pataki Csaba|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Pavel Marian|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Păran Dorin|absent| |Ehegartner Petru|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pelican Dumitru|absent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Firea Gabriela|absentă|Pop Liviu Marian|prezent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Popa Constantin|absent| |Flutur Gheorghe|absent|Popa Florian|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Ion|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Popa Mihaela|prezentă| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Grapă Sebastian|prezent|Popescu Dumitru Dian|absent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Hașotti Puiu|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ichim Paul|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |---|---| |Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Sârbu Ilie|prezent<br>absent<br>prezent| |Secășan Iosif|prezent| |Severin Georgică<br>Silistru Doina|prezent<br>absentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei<br>Șova Dan Coman|prezent<br>absent| |Tánczos Barna|prezent| |Tămagă Constantin|prezent| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|prezent| |Todirașcu Valeriu|absent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tudor Doina Anca|absentă| |Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian|absent<br>prezent| |Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|prezent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu|prezent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sală, să putem începe ședința.

Domnule Severin, vă rog frumos. Haideți, că vrem să începem ședința.

Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 171 de senatori, și-au înscris prezența, până la acest moment, 119, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 86.

Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ați primit în mape ordinea de zi și programul de lucru, așa cum au fost aprobate ele în ședința Biroului permanent de ieri, de la ora 14.00.

Sunt comentarii legate de ordinea de zi? Domnule senator Oprea, poftiți.

Noi credem că este o greșeală că apare, la punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, care a fost... E amânată, dar apare pe ordinea de zi.

Nu, nu, sunteți într-o eroare. Și eu am fost la început într-o eroare, aseară, într-adevăr.

Nu, dar este pe ordinea de zi și de azi-dimineață.

Dar nu e vorba despre aceea. Punctul 16 de aseară l-am citit ca punct 17. De asta este... noi suntem, din acest punct de vedere...

Deci L676.

Da, este astăzi pe ordinea de zi. Așa e normal. Am amânat, am dus la comisie...

Dar n-a fost retrimisă ieri, pentru o săptămână, la comisie?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dar nu aceea. Nu aceea.

Hai, domnule, că pe asta am amânat-o.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

O să verificați stenograma, că nu e aceea.

Mulțumesc.

Dacă nu sunt comentarii,

Supun aprobării dumneavoastră și programul de lucru al Senatului pentru lucrările de astăzi: 10.30–13.00, lucrările plenului; la 12.30, vot final pentru legile organice; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Și mâine, și poimâine, lucrări în comisii și în teritoriu. Supun aprobării programul de lucru pentru astăzi.

Supun aprobării dumneavoastră și programul de lucru pentru perioada 3–8 martie 2014, sigur, sub rezerva posibilității modificării la Biroul permanent de luni și, după aceea, eventual, la plenul de luni.

Pentru ziua de luni, 3 martie: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; la ora 14.00, ședința Biroului permanent al Senatului; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative, și 18.00–19.30, întrebări, interpelări.

Pentru marți, 4 martie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Pentru miercuri, 5 martie, și joi, 6 martie – lucrări în comisiile permanente. Vineri, 7 martie, și sâmbătă, 8 martie – activități în circumscripții electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Jos, la A1, există reprezentanții unei organizații care se străduiește să facă bani pentru persoanele cu dizabilități. Au mărțișoare, au lenjerii, au diferite produse confecționate de ei. Poate că n-ar fi rău dacă am trece pe acolo și am cumpăra ceva, ajutând, astfel, persoanele cu dizabilități din Fetești.

Mulțumesc, doamna senator.

O să iau legătura cu Secretariatul general al Senatului, dacă există posibilitatea, pentru a face și noi un asemenea gest.

Mulțumesc tare mult.

Vă mulțumesc din suflet.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 3 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Declar deschise dezbaterile generale. Îi dau cuvântul inițiatorului. Este prezent domnul deputat Drăghici.

Vă rog, domnule deputat. Microfonul 5.

## **Domnul Mircea Gheorghe Drăghici** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul statelor împotriva corupției, înființat în 1999 de Consiliul Europei, are ca obiect îmbunătățirea capacității membrilor săi de a lupta împotriva corupției.

Din ianuarie 2007 și până în 15 mai 2013, GRECO a examinat legislația a 46 de state membre, inclusiv a României, și a emis niște recomandări în sensul modificării Legii nr. 334/2006. Acestea constau, în principal, în:

– întărirea cooperării și coordonării eforturilor la nivel operațional și executiv dintre Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea de Conturi, Administrația Fiscală și Agenția Națională de Integritate;

– mărirea sancțiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006;

– conferirea Autorității Electorale Permanente a întregii responsabilități de monitorizare în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

– recomandări privind modul de organizare a contabilității partidelor politice, modul și termene mai scurte de transmitere a situațiilor financiare centralizate către Autoritatea Electorală Permanentă;

– reglementarea regimului împrumuturilor, a modului de identificare și înregistrare a donațiilor.

Sunt câteva dintre recomandările GRECO.

De asemenea, în concluziile finale ale raportului, GRECO recunoaște complexitatea procesului de reformă derulat de România în ultimii ani.

De asemenea, în privința finanțării partidelor politice, GRECO constată cu satisfacție procesul angajat să modifice legislația privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și sprijinul exprimat de Parlament pentru acest proces. Dacă s-ar adopta aceste modificări, ar umple o serie de lacune identificate în raportul de evaluare, în special publicul va avea acces la situațiile financiare anuale ale partidelor politice.

Mulțumesc tare mult, domnule deputat.

Înainte de a da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Hogea, stimați colegi, am rugămintea și pentru membrii Guvernului care sunt prezenți, și pentru dumneavoastră, avem o ordine de zi cu 30 de puncte, extrem de încărcată, v-aș ruga să respectăm prevederile regulamentului vizavi de luările de poziții și de durata acestora.

Domnule ministru, vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Comisia juridică...

Domnule Popa, înțeleg că vreți mai devreme, dar nu putem înaintea comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, stimați colegi!

Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a analizat-o și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri. Guvernul, prin punctul de vedere exprimat anterior, susține inițiativa.

În consecință, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, precum și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil, fără amendamente, propunerea legislativă.

Domnul deputat Mircea Drăghici, inițiatorul propunerii legislative, a fost prezent în cadrul comisiei în momentul în care a fost dezbătut acest proiect și-i mulțumim pentru acest lucru.

În consecință, în ședința din 11 februarie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri?

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Popa.

Vă rog.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unei încercări de restaurație și o să vă explic foarte precis. O să-l citez pe unul dintre inițiatori: „Hai să-i lăsăm pe specialiști să facă legi.” Da, sunt specialiști.

## Stimate coleg,

În momentul în care am văzut aici că dumneavoastră ați cuprins recomandările din raportul GRECO, Grupul statelor împotriva corupției, am crezut, la un moment dat, că îmi cade acest tavan în cap.

Pentru că dumneavoastră, prin această lege, faceți totul pentru ca, în sfârșit, să existe posibilitatea eludării oricărui control din partea oricărei instanțe în momentul în care ne facem noi finanțele la partide. Și o să vă explic de ce.

Până acum, nu era permisă – firesc că nu era permisă – o formă de obținere a unor venituri care se numește împrumut. De acum, domnii inițiatori doresc ca partidele să se poată împrumuta.

Sigur că au trecut un articol în care spun dânșii că executorul judecătoresc nu poate executa sub nicio formă subvenția de la stat. Au mărit și subvenția în funcție de numărul de membri. Dar nu asta este important. Important este că dăm drumul donațiilor mascate și, atenție!, nici nu trebuie publicate. Dacă împrumuturile sunt mai mici de 400 de salarii – împrumuturile –, ele nu trebuie publicate.

Gândiți-vă la un lucru. Eu fac o meserie de care sunt foarte mândru: 40 de ani în activitatea mea profesională am apărat cetățenii. Nimeni nu-l obligă pe cel care împrumută să ceară banii înapoi. Atenție! Este o formă mascată prin care se pot obține venituri incalculabile.

De ce să dăm drumul la o formă nefirească? În civil este corect, pot să-l urmăresc pe respectivul, dar în viața politică, în momentul în care împrumut pe cineva, mă oblig sau îl oblig. În momentul în care-l oblig pentru ceva – vezi după aceea denumiri, numiri și așa mai departe –, intru într-o zonă foarte murdară.

Mai mult decât atât – că vă mai dau niște exemple incalificabile –, vreau să vă spun următorul lucru. Există în legea veche o limită de 0,025% din PIB pe care nu poate s-o depășească un partid politic prin banii pe care-i strânge. Ei bine, prin această lege, acea limită nu mai contează. Pentru donațiile în imobile, pentru „dotarea” partidelor, acea limită nu mai contează, pentru că aveți text aici care le exceptează de la limitarea sumelor.

Mai mult decât atât, și sumele de bani donate sau împrumutate pentru achiziționarea de imobile sunt exceptate de la această limitare. Deci achiziții...

Eu auzisem că se dorește cumpărarea unui imobil pe Kiseleff, cam scump el, așa, la un milion, și mă gândeam: cum își fac dânșii rost de bani? Și am găsit imediat răspunsul: așa!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Alte luări de cuvânt?

Domnule senator Coca Laurențiu, vă rog.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă tot gândesc la cuvântul acela, „restaurație”, pe care distinsul nostru coleg l-a spus de vreo cinci-șase ori. Cu tot respectul, dacă restaurație se numește că dăm oamenilor ce le-ați luat dumneavoastră, da, aveți dreptate.

Vizavi de grija pe care o purtați dumneavoastră unui sediu din Kiseleff, n-aș vrea să vă spun, că aveți alte griji... aș putea spune o vorbă din popor, dar nu-mi stă în caracter.

Și, în al treilea rând, aș vrea să vă întreb, dacă este lege și o votăm astăzi – pentru că noi, Grupul parlamentar al PSD, vom vota această inițiativă –, nu știu ce vă deranjează, pentru că și dumneavoastră, și toate partidele din țara asta au aceleași condiții. Sau era mai bine atunci când, prin tot felul de forme mascate, unele partide aveau mai mulți bani decât celelalte?

Și aș vrea să vă mai spun ceva, domnule senator.

Nu discutați cu sala, vă rog, nu comentați cu sala.

Suntem un partid atât de mare, cel mai mare din țara asta, ne permitem oricând să cumpărăm un sediu central. Deci nu ne mai purtați de grijă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte luări de poziție?

Am rugat, la începutul ședinței, să respectăm regulamentul și, în măsura în care se poate, din partea fiecărui grup parlamentar să ia cuvântul un singur vorbitor.

Domnule Severin, vă rog.

Microfonul 4.

Vă aduc aminte de cele patru excepții făcute pentru dumneavoastră ieri.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Stimați colegi,

O simplă precizare istorică voiam să fac, nu o polemică politică. Ascultându-l pe antevorbitor, mă gândeam cum se explică această poziție și mi-am dat seama. Când vorbim de sediul din Kiseleff al PSD-ului, vorbim de o clădire în care a trăit un eminent jurist, Toma Stelian. Când vorbim de sediul din Modrogan, vorbim de Elena Lupescu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile închise.

Fiind lege organică, votul, la ora 12.30.

Punctul 4 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent pentru dezbateri la acest punct, domnul ministru Radu Podgorean. Vă rog, domnule ministru.

Microfonul 8.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Nu susținem acest proiect, deoarece sistemul propus cauzează vulnerabilități semnificative din punctul de vedere al siguranței procesului de votare.

Absența unui cadru instituțional precum cel al secțiilor de votare poate afecta secretul votului, poate favoriza influențe exterioare asupra alegătorului la momentul votării sau chiar substituirea de persoane în scopul vicierii rezultatelor scrutinului electoral. Reglementarea propusă nu oferă garanții suficiente că votul prin corespondență a fost într-adevăr exprimat de persoanele înscrise în registrul aferent, al căror nume figurează ca expeditor pe buletinul de vot.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Doamna Doina Federovici, pentru Comisia juridică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu numeroase observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse au avizat negativ această propunere legislativă.

În consecință, în ședința din 11 februarie 2014, Comisia juridică și Comisia românilor de pretutindeni au examinat propunerea legislativă și avizele primite, conform prevederilor Regulamentului Senatului, și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Vă rog, domnule senator Badea, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Fac un apel către dumneavoastră să încercăm, măcar în al 24-lea ceas, să-i considerăm pe românii din toată lumea ca având aceleași drepturi.

În toată această perioadă, ori de câte ori s-a încercat ca acestor confrați ai noștri, care sunt cetățeni asemenea nouă, să le asigurăm posibilitatea de a se implica activ în deciziile politice, toate aceste inițiative au fost respinse.

Gândiți-vă că România se aseamănă unei societăți în care există 22 de milioane de asociați. Toți acești oameni trebuie să aibă aceleași drepturi, trebuie să se poată implica efectiv în actul de administrare a statului român și, mai ales, în actul de administrare a destinelor națiunii române.

Or, în momentul în care noi creăm tot felul de tertipuri pentru a le bloca accesul la exercitarea constituțională și normală a unui drept, este clar că noi încercăm să-i izolăm pe acești confrați ai noștri.

Haideți să lăsăm la o parte lupta politică, atunci când vorbim de identitatea națională, și să facem în așa fel încât

toți reprezentanții partidelor politice să înțeleagă că românii din afară nu sunt cetățeni second-hand. Este foarte important acest lucru și este mai cu seamă important să înțelegem, o dată pentru totdeauna, că, dacă ai plecat din motive neimputabile ție din țara ta, nu înseamnă că nu mai ești cetățean cu drepturi egale.

Votul prin corespondență există în foarte multe țări civilizate din această lume. România, în momentul acesta, este statul cu cel mai mare număr de cetățeni emigrați. Nu găsim o altă posibilitate de a-i aduce lângă noi și de a le favoriza posibilitatea de a se implica în viața politică și administrativă a statului român.

Actualmente, modalitatea de exercitare a dreptului constituțional electoral le impune, în fapt, românilor din afară foarte multe obstacole de ordin logistic.

Gândiți-vă că sunt români în afară care trebuie să călătorească cu avionul în ziua votului peste 3.000 de kilometri. Mai gândiți-vă la un lucru: volumul total al investițiilor străine în România, după 2000, nu a depășit 60 de miliarde de euro. Volumul total al banilor trimiși de românii din afară, din 2006 încoace, a depășit 80 de miliarde de euro.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Dumitrescu, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, să nu introducem informații false în cadrul dezbaterii.

Deci drepturile fundamentale ale cetățenilor români vizavi de posibilitatea de a vota, în condițiile în care se află în străinătate, sunt respectate, există. Se întâmplă de 22 de ani, de 24 de ani în România acest lucru. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare.

Drepturile acestor cetățeni care, datorită apartenenței noastre la Uniunea Europeană, se află în condiții, marea majoritate, clare de cetățeni europeni sunt, de asemenea, garantate și respectate pe baza drepturilor care revin din legislația Uniunii Europene. Ei au dreptul să voteze pentru colectivitățile locale, pentru alegerea persoanelor care îi reprezintă în conducerea colectivităților locale.

În ceea ce privește alegerile naționale, România știți foarte bine că este una dintre puținele țări care are un sistem prin care românii din străinătate sunt reprezentați.

Singura problemă care se pune este această problemă a votului prin corespondență, care a mai fost ridicată de mai multe ori și care s-a dovedit și a dovedit că există, într-un număr foarte redus de țări – nu foarte mare, ci foarte redus de state –, și că nu este nimic prin modul în care se desfășoară aceste alegeri, nu există niciun impediment de exercitare a dreptului de vot, așa cum îl prevede Constituția.

Pe cale de consecință, _non multam, sed multum_ , ce putem să facem este să susținem pentru moment – poate în viitor vom modifica acest lucru – punctul de vedere al Guvernului, care a arătat care sunt vulnerabilitățile și care pot fi stopate numai în condițiile acestea, iar pentru viitor... viitorul va fi

acela care va decide dacă vom putea să asigurăm această formă de vot.

Vă mulțumim foarte mult.

Iată de ce grupul nostru parlamentar nu susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc. Domnule senator Iovescu, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Subscriu și eu în totalitate la ce a spus colegul meu, domnul senator Badea, de la Comisia românilor de pretutindeni.

Am venit, de asemenea, să vă spun că sunt dezamăgit de ceea ce s-a votat în comisiile din care fac parte: Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia românilor de pretutindeni. Amândouă comisiile au dat aviz negativ acestei propuneri legislative.

Eu aș ruga Guvernul, chiar dacă într-o oarecare mică parte are dreptate, să găsim totuși soluții. Eu cred că suntem într-un secol în care tehnica ne-ar putea permite să evităm frauda.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Anghel. Microfonul 1, vă rog.

## Mulțumesc.

Dacă tot invocăm tot timpul Uniunea Europeană, MCV și alte lucruri de genul acesta, nu ar fi rău să deschidem Dicționarul de drepturile omului, adnotat cu jurisprudență (1957–2013).

Pagina 217, citez: „În ceea ce privește dreptul de vot al cetățenilor care au drept de rezidență în străinătate, Marea Cameră s-a pronunțat în sensul că nu reprezintă o încălcare a art. 3 din Protocolul 1 faptul că statul nu stabilește regulile în baza cărora cetățenii care se aflau în afara teritoriului național ar fi putut să-și exercite dreptul de vot.”

Prin urmare, nu încălcăm cu nimic legislația europeană în momentul în care interzicem dreptul de vot prin corespondență.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Există alte puncte de vedere? Domnul Șerban Nicolae, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu e vorba de un alt punct de vedere. Voiam doar să fac două precizări.

Constituția României spune: „Cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.” O astfel de reglementare nu s-ar putea face în termeni constituționali decât în măsura în care ea este aplicabilă tuturor cetățenilor României, așa cum sunt ei definiți de lege, cu drept de vot.

A doua chestiune este una de ordin practic. Alegerile trecute sau diverse alte forme de consultare populară ne-au demonstrat – a se vedea cazul Paris, anul 2009; a se vedea cazul Chișinău, anul 2012 – că nu sunt chiar așa de mari impedimentele atunci când este să se voteze și se obțin chiar recorduri în ceea ce privește prezența, frecvența și raportarea votului.

Mai mult decât atât, se observă inclusiv o influență decisivă în anumite situații.

Deci, din acest punct de vedere, nu mi-e foarte clar în ce anume ar consta dificultățile. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Doriți să vorbiți în replică? V-a pronunțat numele? Eu nu am auzit, dar, dacă insistați, 30 de secunde, vă rog. Microfonul 1.

Aș vrea să-i dau un răspuns colegului nostru de la Grupul parlamentar al PSD. Dificultățile care există în acest moment sunt foarte simple. Este o singură dificultate. Din trei milioane de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, la ultimele alegeri au votat patruzeci și ceva de mii.

Mulțumesc. Asta-i dificultatea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile închise.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Anghel Adrian.

Dacă am deschis discuția pe diaspora, domnule senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă reamintesc un singur lucru apropo de acești votanți. În Saint Louis, Statele Unite ale Americii, unde s-au consumat o grămadă de bani, au fost, din câteva zeci de mii de români prezenți în acel oraș, 16 voturi.

În Chicago, din 200.000 de locuitori români, au fost prezenți 300 de votanți în patru secții.

Vreau să vă mai spun un lucru. A te deplasa în Chicago de la o secție de votare la cealaltă durează nu mai mult decât se face de la Otopeni până în centru.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile închise. Lege organică, vot, la ora 12.30.

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind adoptarea de măsuri specifice în vederea dezvoltării comunităților sărace.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului legislativ.

Îi dau cuvântul domnului deputat Drăghici, ca inițiator al prezentei propuneri legislative.

Vă rog, domnule deputat, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Este vorba de o propunere legislativă privind adoptarea de măsuri specifice în vederea dezvoltării comunităților sărace.

Această inițiativă legislativă a plecat de la un studiu de impact făcut de o organizație nonguvernamentală, _Policy Center for Roma and Minorities,_ și, în urma acestor studii vizavi de impactul fondurilor structurale, fondurilor europene adresate comunităților sărace, au reieșit niște concluzii, printre care și aceea că există un vid legislativ vizavi de comunitățile sărace.

Ne aducem aminte cu toții că pe Programul Național de Dezvoltare Rurală, pe măsura celebră 322, care a adresat 2,5 milioane de euro pe proiecte europene către comunitățile din mediul rural, unul dintre indicatorii care făceau ca proiectele să primească un punctaj suplimentar era indicatorul legat de gradul de sărăcie, gradul de sărăcie pe o hartă care a fost în continuă schimbare, în funcție de carnetul de partid. Ne aducem aminte că au plecat acele proiecte cu preponderență către județele portocalii, neavând, în realitate, nicio legătură cu indicatorii pe care Comisia Europeană îi pune în practică atunci când măsoară gradul de sărăcie.

Banca Mondială desfășoară la acest moment, în România, creionarea unei hărți a sărăciei pe comunități sărace în mediul urban, dar nu avem deloc indicatori relevanți pentru mediul rural... De aceea, am simțit nevoia să promovăm o astfel de inițiativă legislativă prin care să se realizeze, pe o matrice de indicatori conveniți cu Comisia Europeană, această hartă a sărăciei.

La ce ar fi utilă? Bineînțeles, pentru adresabilitatea fondurilor europene în perioada programatică 2014–2020.

Propunerea legislativă pe care v-o supun astăzi atenției are două segmente importante, și anume crearea unui grup de lucru pe care noi l-am văzut în subordinea Secretariatului General al Guvernului, care să adune această matrice de indicatori și să realizeze, într-un termen rezonabil, harta sărăciei pentru România.

Acest grup de lucru să includă și academicieni, și instituțiile care dau indicatorii specifici, precum și societatea civilă.

Mulțumesc și eu. Îl rog pe domnul Alin Mitrică... Este, da?

Microfonul 9, secretarul de stat de la Ministerul Fondurilor Europene, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Alin Sorin Mitrică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Fondurilor Europene susține această inițiativă, având în vedere cele două componente pe care le vizează, și anume constituirea respectivului grup de lucru interministerial, care să stabilească atât metodologia, cât și indicatorii corespunzători și racordați la indicatorii Comisiei Europene pentru unitățile administrativ-teritoriale și zonele cu un anumit grad de sărăcie.

Pe de altă parte, faptul că acest grup își propune să găsească mecanismele sau formulele, fie bugetare, fie din alte surse, pentru a asigura partea de cofinanțare a proiectelor pentru aceste comunități cu un nivel financiar scăzut, la fel, considerăm că este un aspect pozitiv. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul Darius Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație, să prezinte raportul celor două comisii.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 18 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Astfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Chiar eram foarte curios dacă reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene votează împotriva inițiatorului, ministrul fondurilor europene. Vai ce emoții am avut!

Mi-am revenit.

Este vorba despre o inițiativă legislativă care a fost pe vremea Guvernului Năstase, inițiativă care se numea chiar așa. Numai cine nu cunoaște istoria riscă să o repete. Ați uitat, probabil, că mulți nu erați în perioada aceea ancorați în preocupările vizavi de comunitățile sărace. Știți care a fost efectul acelei inițiative a Guvernului Năstase? S-au creat zeci de mii de fundații. Era o obligație să se creeze o fundație, care, după ce consuma banii, să se desființeze. Și la

finanțele publice sunt încărcări cu zeci de mii de fundații din acea perioadă, care s-au dus.

Al doilea motiv. Cred că în sprijinul guvernelor am venit cu prima carte numită „Fonduri europene pentru România 2007–2013”. Guvernul nu a făcut-o. Și am oferit-o tuturor celor care erau preocupați de luare de bani din aceste fonduri europene.

Mă surprinde când un ministru al fondurilor europene, care încă nu a băgat România în circuitul fondurilor pentru 2014–2020, are timp să reîncălzească un proiect din anii 2004–2005, dar preocuparea față de banii mulți – 40 de miliarde – nu o are. Pentru că, în astfel de condiții, chiar crearea unui grup de lucru pentru comunitățile sărace printr-o hotărâre de guvern, crearea unui instrument... Domnule, de instrumente și de lucrurile astea mai avem noi nevoie? Doar să trecem la treabă, fiindcă pentru comunitățile sărace sunt atâția bani pe care până acum încă nu am fost în stare să-i luăm. Și am făcut trimiterea și ieri, am cotizat la Comisia Europeană cu 8 miliarde de euro și am primit 6 miliarde de euro.

Domnule ministru, de ce nu ați venit aici și ați trimis o persoană care să vă reprezinte? Poate că mai aveam și alte întrebări. Așa ceva noi nu votăm.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Gabriela Firea. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, Dragi colegi,

Aș vrea să răspund întrebării dacă mai este nevoie de un proiect legislativ care să se ocupe de comunitățile sărace, de dezvoltarea acestora și de grupurile vulnerabile.

Răspunsul meu este categoric „da” și vă voi spune și de ce. Pentru că în enunțurile anterioare, atunci când s-a vorbit despre motivele pentru care nu ar trebui votat acest proiect legislativ – pe care eu îl susțin și îl felicit pe colegul nostru, domnul chestor Mircea Drăghici, și pe ceilalți coinițiatori –, nu se spune și de ce nu am reușit să accesăm fonduri europene, fonduri structurale și de coeziune pentru comunitățile sărace și grupurile vulnerabile din România, tocmai pentru că legislația noastră în acest domeniu, precum și instituțiile au fost organizate – cu părere de rău spun – într-un mod haotic și, în momentul când acele dosare de solicitare de absorbție de fonduri structurale au ajuns la Bruxelles, s-au lovit exact de acest refuz, de incapacitatea noastră de a uni legislația și instituțiile în acest domeniu.

Sunt convinsă că există o preocupare majoră a senatorilor pentru acest subiect, pentru că fiecare dintre dumneavoastră reprezentați și comunități sărace. Pot să vă dau exemplul județului pe care îl reprezint, județul Ilfov, care este al doilea pe țară la produsul intern brut, deci este considerat, după toate criteriile naționale și internaționale, și în special după studiile Băncii Mondiale, un județ bogat, dar care, paradoxal, are enclave de sărăcie maximă.

În momentul în care aceste comunități au încercat să acceseze fonduri europene pentru incluziunea socială, pentru comunitățile rome, pentru aducerea copiilor la școală pentru a nu mai abandona, pentru a merge către educație, către sănătate și cultură s-au izbit de aceste calcule matematice reci, dar reale, și anume zonele sărace din județele bogate nu au cum să acceseze fonduri europene. De asemenea, mai există un criteriu, acela că zone sărace, cu prioritate, sunt considerate în special cele din mediul rural, ceea ce iar este o nedreptate pentru comunitățile sărace și grupurile vulnerabile din mediul urban, firește, pe care și dumneavoastră le reprezentați.

Mulțumesc tare mult, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iovescu. Dacă poate întrerupe convorbirea telefonică...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă privim la cine sunt inițiatorii propunerii legislative, înțelegem de ce SGG-ul mai primește o portiță de dirijare a banilor, prin crearea Grupului de lucru pentru comunitățile sărace. Acest grup de lucru, sigur, primește o finanțare, în primul rând, și apoi își face treaba.

Mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cotescu. Mai sunt înscriși domnul Pașcan, domnul Motoc...

Bună ziua!

Eu cred că noi dăm o lege, nu știm pentru cine și nu știm din ce bani se va finanța. Nu știm pentru cine, pentru că nu este definită sărăcia nici măcar la nivelul persoanei, al familiei, darămite al grupurilor. O vom defini mai târziu, până una-alta să avem o lege... pe ce să dăm banii, bani pe care îi vom accesa și pe aceștia mai târziu, pentru că, în momentul de față, nu există. Atunci pe ce se bazează această propunere legislativă? În ce scop e dată și pentru ce, dacă nu știm cui și nu știm din ce bani? Haideți să o amânăm, să o dăm atunci când vom avea și pentru cine, și din ce bani.

Să-și facă Guvernul grupul de lucru, să hotărască care sunt comunitățile și așa mai departe.

Eu am mai participat la un asemenea program pentru comunitățile de romi. Tot așa s-a dat o lege... Până la urmă, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) a trebuit să-l gestioneze și pur și simplu nu s-a putut gestiona, fiindcă nu se știa din ce bani, care sunt comunitățile, câți membri să fie și așa mai departe.

Eu nu cred că e timpul unei asemenea inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Pașcan. Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

De fapt, acest proiect de act normativ nu e altceva decât reîncălzirea normativelor legate de zonele defavorizate. Și eu mă mir că se face atâta propagandă pur politicianistă, cu un caracter absolut demagogic. Sigur că este lăudabil că ne preocupă zonele sărace. Pe toți ne preocupă și în fiecare dintre județele pe care le reprezentăm avem astfel de zone, dar a constitui un grup de lucru prefăcându-ne, cu ipocrizie, că nu știm care sunt zonele sărace ale României sau comunitățile sărace este absolut aberant, pentru că atunci nu mai ținem prefecții în funcție, nu știm ce areal guvernăm. Să fim bine înțeleși. Sunt și la ora actuală administrații publice locale care nu pot exista prin resursele proprii, prin veniturile de la bugetul local. Și, atunci, an de an se întâmplă să fie nevoie de echilibrarea bugetelor lor locale pentru a putea supraviețui ca entități administrative, prin perfuzări de bani, fie din bugetele consiliilor județene, fie de la bugetul de stat.

Deci noi știm foarte bine. Nu este nevoie de constituirea unui grup de lucru care, conform art. 7, citez: „în primele trei luni de activitate să elaboreze un set unitar de definiții specifice grupurilor vulnerabile...”, adică să lucreze trei luni să imagineze definiții. Păi ce, noi nu știm care sunt comunitățile sărace? Chiar suntem atât de ipocriți?

Pe de altă parte, stimați colegi, dacă noi am fi realiști în alocarea resurselor bugetului de stat și nu ne-am comporta politicianist, ca atunci când suntem la guvernare rezerva bugetului de stat să o prăduim pe interese politicianiste, am putea ca acești bani, într-adevăr, să-i direcționăm către zonele cunoscute drept sărace, care, repet, nu se pot administra din resurse proprii, aceste fonduri fiind destinate, orientate către cofinanțarea zonelor, a localităților incapabile să își susțină, prin venituri proprii, astfel de proiecte cu cofinanțare sau nerambursabile ale Uniunii Europene, și atunci am rezolva problema.

Este o lege, un proiect legislativ căruia nu-i văd rostul și în care, prin urmare, nu cred și vă îndemn să nu îl votați. Mulțumesc.

Și eu. Domnul senator Motoc, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu câteva argumente care pledează pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Chiar colegul nostru inițiator, prezent aici, recunoștea mai înainte că, în acest moment, nu există o hartă actualizată a sărăciei în România. De altfel, și Consiliul Economic și Social, chiar dacă cu rol consultativ, a avizat nefavorabil această propunere legislativă. Consiliul Economic și Social, așa cum am observat și noi, constată că este necesar să se creeze întâi această hartă actualizată, care să fie corelată cu indicatorii corespunzători și cu definiția termenilor „sărăcie”, „deprivare”, „risc”.

Practic, această propunere legislativă înființează un grup de lucru pentru comunitățile sărace, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, și, dacă ținem bine minte cu toții, în decursul timpului, ceea ce s-a distribuit ca alocări de fonduri prin intermediul Secretariatului General al Guvernului a stat uneori, dacă nu foarte des, sub semnul arbitrariului.

Eu sugerez acum ca Guvernul, Guvernul acesta și guvernele care vin, dacă doresc cu adevărat să crească nivelul de accesare a fondurilor europene, să asigure cofinanțările pentru toate administrațiile publice din România, pentru proiectele europene din aceste comunități și pentru ONG-urile deja existente în comunitățile sărace, așa cum vor fi ele definite cu această hartă...

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe unul dintre inițiatorii proiectului, domnul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, o precizare. Un ministru, dar care este și parlamentar, are drept de inițiativă legislativă. În mare, nu trebuie să fim critici la adresa domnului ministru pentru fondurile europene. Și intervenția mea este, iată, încă încărcată de o...

Câte ore?

...încă vreo câteva ore... de o toleranță colegială. De ce spun toleranță...

Cam cât?

Până mâine.

De ce toleranță colegială? Pentru că punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat, trebuia înaintat nu astăzi, trebuia înaintat la comisii, cu atât mai mult cu cât domnul ministru este și inițiator. Și am fost ușor surprins că doamna senator Gabriela Firea nu a sesizat acest lucru. Un parlamentar care este ministru și mai este și inițiator și nu trimite punctul de vedere al Guvernului la comisii, încă o dată... toleranță colegială.

Acum, Consiliul Economic și Social are un punct de vedere diferit de al nostru, al inițiatorilor, și – sunt convins – al majorității senatorilor.

Eu vă propun să retrimitem la comisie pentru o săptămână, două, cât găsiți de cuviință, și să armonizăm cât este posibil punctul de vedere al Parlamentului, al Guvernului și al Consiliului Economic și Social.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnul senator Vochițoiu, vă rog. Succint, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Cred că suntem pe cale de a face o greșeală, să politizăm o chestiune care este, de fapt, tehnică.

## **Din sală:**

Ciocoii!

Ciocoii!

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Deci cred că, vizavi de această lege, de acest proiect normativ, trebuie să ne concentrăm exact pe ceea ce spune el, nu să încercăm să spunem că trebuia făcut mai de mult sau trebuie făcut mai încolo, peste câteva săptămâni sau luni de zile.

Întreaga Europă din care noi facem parte este preocupată de incluziunea socială. Această propunere legislativă nu vrea nicicum... Trebuie făcute câteva precizări tehnice, clare. Ea nu consumă sau nu alocă nicio resursă. Ea doar introduce rigoare în acest domeniu al incluziunii sociale, ceea ce ne cere și Comisia Europeană, și trebuie să facem precizarea că sunt state europene civilizate care au chiar ministere ale incluziunii sociale sau ale economiei sociale. Deci cred că România are nevoie tocmai pentru absorbția de fonduri europene de această rigoare.

Eu cred că a spune că această propunere legislativă cheltuiește bani nejustificat este o mare greșeală. Și de ce? Cineva reproșa – nu mai știu cine, cineva de la Grupul parlamentar al PDL – că de ce comunitățile sărace sunt băgate în seamă.

Păi, stimați colegi, comunitățile însele trebuie introduse în această prioritizare. Cineva spunea că nu știm cine sunt săraci. Păi, nu așa simplist se pune problema. Noi trebuie să prioritizăm lucrurile în România, pentru că, din păcate, dacă vom continua așa cum ne cer colegii de la Grupul parlamentar al PDL sau cum începuseră ei, toți am fi fost săraci la un moment dat. E adevărat.

## **Din sală:**

Ciocoii!

Deci eu cred că, într-adevăr, prin această propunere legislativă...

Vă rog. Vă rog. Vă rog frumos!

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

...comunitățile trebuie introduse în procesul de legiferare și că incluziunea socială este o necesitate.

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală!

Vă mulțumesc mult de tot.

Domnule Vochițoiu, vă mulțumesc tare mult. E o chestiune de procedură, domnul senator Barbu. Microfonul 2.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte de ședință, cu tot respectul – și știți că vi-l port –, cred că înaintea intervenției magistrale a domnului Vochițoiu, care a avut...

...fără de care ziua noastră parlamentară ar fi fost nulă, înainte de această intervenție, repet, care scrie istorie, ar fi trebuit să supunem la vot – dacă nu greșesc – propunerea unui lider de grup și inițiator, dar întâi de toate lider de grup, aceea de a retrimite la comisie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

O supunem oricum, așa că vă mulțumesc tare mult.

Suntem în situația în care judecăm o inițiativă legislativă cu caracter ordinar. Înainte de a trece la analiza prin vot a acesteia,

Vă rog să votați.

Și să nu se mai întoarcă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

48 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și două abțineri.

Îmi pare rău, supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere, cu amendamentele admise.

Supun și propunerea legislativă...

Propun următorul punct al ordinii de zi...

Punctul 6 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

## Stimați colegi,

Revin cu rugămintea pe care v-am adresat-o la începutul ședinței. Așa cum bine știți, tot datorită acestui lucru, în Biroul permanent au început discuțiile, și probabil ele vor fi definitivate săptămâna viitoare, privind și ziua de miercuri pentru ședință de plen, pentru că avem 31 de puncte pe

ordinea de zi și suntem la punctul 5, și probabil că va fi nevoie de zile în plus de plen, având în vedere furtunoasele dezbateri, de altfel, asupra proiectelor care există.

Deschid dezbaterile generale.

- Inițiatorul este prezent?

Domnul Cadăr, vă rog, foarte pe scurt, am citit și noi propunerea dumneavoastră. Vă rog.

Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă vizează completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, prin introducerea unei noi prevederi, în sensul ca administratorii să aducă la cunoștință trimestrial proprietarilor din cadrul asociației de care răspund, printr-o formulă aleasă de către proprietari, sub semnătura administratorului, a președintelui și a cenzorului...

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Hogea.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele prezentate de inițiatori, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Din partea comisiei, domnul senator Vâlcov. Vă rog.

În ședința din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Există puncte de vedere? Domnul senator Iovescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Vă spun că acum o să reușim să trecem un proiect legislativ – se pare – și mă bucur că Guvernul a fost de acord, de aceea salut și susțin inițiativa legislativă, mă bucur că și Guvernul este de acord și doresc Guvernului: „La mai multe susțineri!”.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului. Inițiatorul este prezent? Nu este.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Hogea, punctul de vedere al Guvernului.

Pe scurt, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele cuprinse în raportul comisiei, respectiv amendamentele admise.

Mulțumesc.

Domnul senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc tare...

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege.

făcute în contextul aderării, pe un guvern PSD, în contextul aderării la Uniunea Europeană. Ni s-au dat niște etaloane. Noi trebuia... și am făcut o lege care se numește... „privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției”.

2014. În expunerea de motive se vorbește că această lege e rea. În expunerea de motive se vorbește de faptul că ANI ia măsuri care abuzează, care pur și simplu scot anumiți cetățeni care o încalcă în afara legii. Dar cum se poate așa ceva? Cum se poate ca PSD-ul să nu repare o astfel de greșeală, și, astfel, există această inițiativă.

Ca să vedeți dumneavoastră – și o să explic foarte pe scurt – de ce Uniunea Europeană și, atunci, legiuitorul, Senatul, Camera Deputaților au spus că e bine să nu amestecăm lucrurile, că cel care are o funcție politică, a fost ales primar, președinte de consiliu județean, consilier să nu fie în contact direct cu afacerile, cu deciziile economice. Unde s-au amestecat aceste lucruri, totdeauna a ieșit corupție, dar totdeauna au ieșit bani negri.

Vedeți dumneavoastră? Acest lucru nu convine unora care vor ca aleșii să fie și în consilii de administrație, și acum începe aberația totală în acest text pe care eu, vă spun, vă cer cât se poate de serios să nu-l votați, pentru că avem o lege care se dorește a fi ocolită prin modificarea altei legi. Deci nu au curaj domnii inițiatori să zică: „domnule, modificăm art. 87 din Legea nr. 161/2003”. Ei nu fac treaba asta. Ei modifică articolele din Legea administrației publice locale, în acest fel considerând dânșii că rezolvă problema. Nu o rezolvă, o complică și texte de genul... și aici trebuie, nu am ce face, să citez... nu există în nicio lege din lumea asta o asemenea prevedere.

În art. 2 se zice că regiile autonome, operatorii regionali nu sunt societăți comerciale de interes local sau județean.

## **Din sală:**

E declarație politică!

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Vă deranjează. Vă deranjează rău de tot, vă deranjează. Vă deranjează că umblu la rană, acolo.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Domnule Popa, vă rog.

Microfonul 2, vă rog, domnule Popa.

Nu, că știu că e mai dificil un pic, de asta. În rest, nu e... Am înțeles. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Este un proiect de lege care este mai mult decât o restaurație. Gândiți-vă că aceste două legi – adică Legea nr. 161 din 2003 și, cealaltă, Legea nr. 215 din 2001 – au fost

Domnule senator, ați vrut și microfonul central...

Mai departe.

Vă rog să vă rezumați la subiectul...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Sigur că da. Călcați-mă pe gât.

Insist.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Mai mult decât atât, se spune că primarii comunelor, orașelor, municipiilor, precum și președinții de consilii județene sunt de drept membri în aceste unități unde se vorbește de bani, se votează, se decid sume importante. Să fie de drept acolo, să fie..., să ia alocații sau indemnizații de drept. De ce să mai avem noi această problemă pe care ne-o dă o lege făcută de Guvernul Năstase?

Gândiți-vă, e o restaurație chiar înainte de venirea Guvernului Năstase.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Vă rog, domnule președinte, să-mi dați cuvântul...

aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative.

Cotescu vrea...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Este o chestiune de procedură?

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu**

**:**

La punctul precedent! Ridicasem mâna...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi, am încheiat dezbaterile, domnule senator. Îmi cer scuze dacă nu v-am observat. Îmi cer eu, public, scuze.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu**

**:**

Eram cu mâna ridicată...

Păi, vi l-am dat, domnule... Vorbiți de șapte minute, totuși. Sigur că puteți vorbi și două ore, niciun fel de problemă, însă...

Este o lege... este o lege...

Senatul are 171 de senatori. Vă rog tare mult.

Este o lege foarte importantă.

Toate legile sunt extrem de importante. Toate.

Aceasta... Bun.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Cele la care luați dumneavoastră cuvântul nu sunt mai importante decât altele. Vă rog.

Cer să nu votați acest proiect de lege.

Conchid, pentru că, altfel, mi se închide microfonul. Este una dintre cele mai grave greșeli. Din nou, spun eu, motiv de critică a țării noastre pe MCV.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o lege organică, vot la 12.30.

Punctul 8 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile

Îmi cer scuze că nu v-am observat. Păi, nu putem reveni. După ce am trimis... și am închis dezbaterile nu avem cum să revenim asupra dezbaterilor.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul ministru Gheorghe Hogea, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are drept scop transmiterea unor imobile din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” către Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Comisiei pentru apărare, vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă informez că, acesta fiind obiectul de legiferare și având avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru apărare a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Drept pentru care vă propun adoptarea atât a raportului de admitere, cu amendamente, cât și a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Pentru dezbatere, grupurile parlamentare, vă rog. Nu există intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Este vorba de o lege organică.

Vot, la 12.30.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Inițiatorul este prezent?

Vă rog... Să nu se mai întâmple să nu-l observ. De asta... Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct_

## _al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege se propun acele măsuri de sprijin necesare pentru personalul militar rănit în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și pentru familia personalului militar decedat în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, similar celor reglementate anul trecut pentru polițiști.

Ministerul Afacerilor Interne susține adoptarea proiectului în forma propusă de comisie și vă mulțumim.

Mulțumim.

Din partea comisiei, domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Corneliu Dobrițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem, față de subiectul expus dumneavoastră, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au dat avize favorabile, fără amendamente.

La rândul ei, Comisia pentru apărare, luând în discuție acest proiect de lege, a adoptat un raport de admitere, cu amendamente, fapt pentru care

Mulțumesc. Dezbateri, grupurile parlamentare? Nu există.

Declar încheiate dezbaterile generale. Lege organică, vot, ora 12.30.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Inițiatorul este prezent?

Este.

Îl rog pe domnul ministru... Vă rog, susțineți proiectul. Microfonul 8.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Distinse domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, înainte de a debuta expozeul meu, vă transmitem mulțumirile noastre pentru dezbaterile constructive din cadrul comisiilor parlamentare. Tocmai de aceea, suntem în măsură să exprimăm susținerea noastră față de forma amendată a proiectului de lege.

Așa cum ați observat din materialele care au fost prezentate, proiectul de lege a cărui aprobare o solicităm se referă la un ansamblu normativ extrem de important pentru societatea românească.

Primul obiectiv pe care l-am avut în vedere a fost cel de codificare, de sistematizare, de armonizare și corelare a prevederilor legale existente. Acest deziderat apare firesc în contextul în care, la data prezentă, cadrul legal în materia insolvenței și preinsolvenței cuprinde șase legi distincte și un regulament european, fiecare act normativ fiind strâns legat de evoluția celorlalte.

Un al doilea obiectiv a fost cel de îmbunătățire a cadrului normativ prin valorificarea practicii judiciare, a legislației de drept comparat și a propunerilor primite în timp de Ministerul Justiției din partea practicienilor în domeniu și a mediului de afaceri.

Un alt obiectiv a fost asigurarea unui mai bun echilibru al intereselor în concurs, în sensul consolidării protecției creditorilor.

Un al patrulea obiectiv, dar foarte important, a fost cel de eficientizare a procedurii insolvenței. Notăm, cu titlu de exemplu, între soluțiile ce converg spre realizarea acestui obiectiv, propunerea cuprinsă în proiect de a se crea o superprioritate pentru finanțările acordate în timpul procedurii, soluție ce încurajează finanțarea reorganizării afacerilor viabile.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru debutul dumneavoastră, de altfel, și prima prezență în Parlament. Îl rog pe vicepreședintele Comisiei juridice, domnul senator Donțu, să prezinte raportul comisiei.

În ședința din 24 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Proiectul de lege a fost analizat și dezbătut în cadrul mai multor ședințe, în care s-au formulat amendamente, ținându-se cont de punctul de vedere al Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Asociației Române a Băncilor, PricewaterhouseCoopers România, precum și al Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Așa cum bine ați observat din cele două rapoarte, există amendamente, există și amendamente respinse.

Inițiatorii amendamentelor respinse doresc să le susțină? Domnule Șerban Nicolae, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Acest proiect de lege care a făcut obiectul dezbaterii pe parcursul mai multor ședințe la Comisia juridică, cu participările pe care le-a amintit domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, și care s-a bucurat de sprijinul practic al tuturor celor implicați în activitatea de insolvență și, mai ales, în activitatea de prevenire a insolvenței a urmărit respectarea principiilor pe care le-a amintit și reprezentantul Guvernului, ca procedura de prevenire a insolvenței și de insolvență să fie una transparentă, să fie una echilibrată și să fie, așa cum este ea denumită în limbajul de specialitate, una concursuală și egalitară, colectivă și egalitară, astfel încât toți participanții să aibă un acces echilibrat și concursual la derularea întregii proceduri.

Amendamentul pe care îl fac și pe care l-am supus atenției în comisie vizează angajarea răspunderii administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, după caz, în ipoteza în care efectuează acte încuviințate de creditori sau de către judecătorul sindic.

În această ipoteză, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar – practicianul în insolvență, cum e el denumit generic – nu acționează în baza dispoziției proprii, ci este supus, așa cum am arătat, încuviințării judecătorului sindic sau aprobării creditorilor.

Din acest punct de vedere, capacitatea dispoziției este una limitată și instituie o obligație pentru practicianul în insolvență, în interiorul procedurii, executarea acestui tip de acte.

În practică, s-a constatat că diverse persoane, cu diverse interese, atacă în afara procedurii practicianul în insolvență și încearcă angajarea răspunderii civile delictuale pentru acte care au fost încuviințate în interiorul procedurii de judecătorul sindic, care au fost încuviințate de creditori, deci care au trecut printr-un filtru extern și sub aspectul oportunității, și sub aspectul legalității.

De aceea, noi am spus, alături de colegii care au susținut acest amendament, că o asemenea răspundere nu poate fi reținută în sarcina practicianului în insolvență, în niciun caz sub aspectul răspunderii civile delictuale.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Suntem în situația în care Senatul urmează a se pronunța în plenul său astăzi pentru un amendament care a fost respins la Comisia juridică. A fost prezentat și susținut de inițiator.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul pe care domnul senator Șerban Nicolae l-a susținut astăzi.

- Închei dezbaterile asupra proiectului de lege.

- Vot la ora 12.30, fiind vorba de o lege organică.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală.

- Inițiatorul este prezent? Nu este.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent pentru

- acest lucru, domnul secretar de stat Liviu Stancu. Vă rog.

- Nu mai este domnul secretar de stat? A, este. Microfonul 8, vă rog.

- Domnule președinte, Distinse doamne,

## Distinși domni senatori,

Relativ la Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală, lucrurile sunt destul de simple. El s-a referit la introducerea posibilității ca, împotriva amenzii judiciare aplicate de organul de urmărire penală prin ordonanță, să se poată face plângere la judecătoria pe lângă care funcționează parchetul din care face parte procurorul care a dat respectiva ordonanță.

Însă, prin abrogarea expresă a actului normativ la care se referea propunerea legislativă, aceasta din urmă a rămas fără obiect.

Ca urmare, chestiunea nouă ni se pare simplă. Nu susținem respectiva solicitare de modificare a textului...

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Vicepreședintele Comisiei juridice, domnul senator Donțu, vă rog, raportul comisiei.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ, iar Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ propunerea legislativă.

În ședința din data de 11 februarie 2014, Comisia juridică a examinat prezenta propunere legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere.

Senatul are competență, pe propunerea legislativă, ca primă Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri, vă rog. Grupurile parlamentare? Declar dezbaterile încheiate.

Este lege organică. Vot, la ora 12.30.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru protejarea rezervei de gaze naturale a României și interzicerea exploatării resurselor naturale prin metode neconvenționale care periclitează siguranța mediului.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul este? Este, da?

Colegul nostru, domnul senator Grapă Sebastian.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator, în susținerea propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi și colege,

Propunerea mea vizează o chestiune extrem de simplă și este vorba ca, în sfârșit, să aducem o normalitate în ceea ce înseamnă exploatarea a tot ce înseamnă hidrocarburi și gaze naturale din rezervele pe care România încă le mai are.

Am cerut și vă cer și dumneavoastră să fiți de acord să interzicem orice exploatare care nu face parte din categoria termenului convențional.

Deși nici până în momentul de față nu știm foarte clar care este diferența dintre convențional și neconvențional. Vorbim de foarte multe modalități noi prin care se pot exploata rezervele noastre strategice. Și atunci, pentru a nu mai exista niciun dubiu, am propus următoarea chestiune,

ca, de acum încolo, rezervele de hidrocarburi să fie exploatate numai prin metode convenționale.

Una dintre metodele neconvenționale la care mă refer este mult blamata exploatare a gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Mulțumesc tare mult. Din partea Guvernului, domnul Hogea. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, considerând că soluțiile legislative propuse contravin reglementărilor europene în materie. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, vă rog, grupurile parlamentare. Declar dezbaterile generale închise.

Lege organică. Vot, la ora 12.30.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al art. 37 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Horia Irimia. Vă rog.

**Domnul Horia Ion Irimia** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul nostru susține această inițiativă, propunând însă și niște reformulări, reformulări care, probabil, vor fi făcute la Camera Deputaților.

Mulțumesc tare mult.

Comisia economică, industrii și servicii, domnule președinte Iliescu, vă rog. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din 4 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, asupra propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget au transmis aviz favorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere și propunerea legislativă. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Domnule senator Oprea, poftiți!

Mă bucură faptul că, astăzi, Guvernul și-a exprimat un punct de vedere, fiindcă în documentația primită nu figura așa ceva.

Doi. Indiferent de propunerea legislativă, mai ales că cea de față este una consumatoare de mulți bani, nu există fișa financiară și, din câte știu, cât erau de minunate propunerile, nici nu erau discutate. Nu știu cum de și Guvernul, de data asta, face rabat. Că întreba: „Dar fișa financiară unde este?”, comisia la fel.

Aveți cumva secretul realizării unor astfel de variante ocolitoare fără bani?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Există și alte poziții? Nu există.

Suntem în prezența unui raport de admitere al comisiei, fără amendamente.

Propunerea legislativă intră la categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 154 din 28 septembrie 2012 privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îl rog pe domnul senator Vegh Alexandru, colegul nostru și inițiator, să susțină propunerea legislativă. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prezenta inițiativă legislativă se referă la modificarea unui articol al Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice. Am să fiu foarte scurt.

Practic, prin această lege este reglementat modul în care operatorii de telecomunicații pot avea acces la proprietatea privată, respectiv proprietatea publică.

Dacă proprietatea privată a fost rezolvată, în sensul că trebuie să existe acordul proprietarilor privați, nu același lucru se referă și la proprietatea publică, respectiv la proprietatea autorităților locale. Deci orice operator economic care operează în regimul telecomunicațiilor trebuie să obțină acordul proprietarilor privați, iar pentru proprietăți aparținând autorităților locale trebuie doar să înștiințeze.

Deci considerăm că ar trebui să se facă o corelare și să existe același tratament unitar, nediscriminatoriu, indiferent de forma de proprietate. În această idee am întocmit acest proiect, această modificare la Legea nr. 154/2012. Și vreau

să vă spun că această inspirație a venit din partea autorităților locale care s-au confruntat cu o asemenea problemă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și cer sprijinul dumneavoastră ca să corectăm această eroare, să votăm și să dăm posibilitatea autorităților locale să decidă și să emită hotărâri de consilii locale sau județene, dacă acceptă sau nu acceptă operatorii economici pe o clădire sau montarea unor antene pe clădiri aparținând autorităților publice locale.

Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Toma Cîmpeanu, punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Toma Dorin Cîmpeanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Cadrul definit de Legea nr. 154/2012 descrie complet, atât din punct de vedere procedural, cât și din punctul de vedere al fondului, modul de acces la proprietatea publică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate, Comisia economică, domnul președinte Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 4 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susține propunerea legislativă.

Comisia juridică și Comisia pentru învățământ au transmis avize negative, iar Comisia pentru administrație a avizat favorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Propunerea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri? Grupurile parlamentare? Declar dezbaterile închise și supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Rog liderii grupurilor parlamentare să insiste, colegii să fie prezenți.

Este ora 12.30 și aș vrea să începem, după următorul proiect legislativ, să începem votul pe legi organice.

Ultima propunere legislativă, până la votul pe legi organice, punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind egalitatea în drepturi a cetățenilor români aparținând majorității cu cetățenii români aparținând minorităților etnice.

Este prezent inițiatorul, colegul nostru, domnul senator Popa Constantin?

Declar dezbaterile deschise.

Domnule senator Popa Constantin, vă rog.

Nu este prezent? Nu este.

În aceste condiții, lipsește inițiatorul, îl rog pe domnul secretar de stat Horia Irimia, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## Stimați colegi,

V-aș propune – deja am trecut de ora 12.30, cred că sunt prezenți majoritatea colegilor – să începem votul pe legile organice.

Scuzați-mă!

Domnul senator Cotescu, vă rog.

Procedură!

Vă rog.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Vă rog să aprobați deschiderea discuțiilor la modificarea Legii nr. 215/2001, L226/10.06.2013, pentru că ați închis-o înainte de a se exprima punctele de vedere. Eu, atunci, doream să intervin, m-am pregătit pentru această lege și vă rog să redeschideți discuțiile.

Domnule senator, eu îmi fac mea culpa, vă dați seama că eu sunt în culpă într-o asemenea situație în care colegul meu mi-a spus..., eu eram atent la proiectul de lege. Dacă doriți, eu supun aprobării plenului, altfel nu se poate...

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă rog.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, Comisia pentru egalitatea de șanse.

Vă rog, domnule senator.

În ședința din 18.02.2014, Comisia pentru egalitatea de șanse a fost sesizată privind întocmirea unui raport pentru Propunerea legislativă privind egalitatea în drepturi a cetățenilor români aparținând majorității cu cetățenii români aparținând minorităților etnice.

În urma dezbaterilor, în unanimitate, membrii comisiei au decis adoptarea unui raport de respingere.

Menționez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri există? Grupurile parlamentare?

Nu.

Declar dezbaterile generale încheiate.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Dacă plenul dorește să redeschidem discuția pe punctul 7?

Cine este pentru?

60 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Îmi pare rău, dar n-a trecut.

Începem votul pe legile organice.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și campaniilor electorale.

Raportul comisiei este de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

abțineri.

Era nevoie, pentru a trece, de un minimum de 86 de voturi.

În condițiile în care am obținut numai numărul de mai sus, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Solicităm listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Se solicită listă.

Rog tehnicul să elibereze lista pentru liderii grupurilor parlamentare.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură!

Suntem în procedură de vot. Sunteți liderul grupului parlamentar, știți foarte bine ce spune regulamentul.

Știu, dar cer pentru următoarea...

Cere listă!

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Domnule președinte, dar se pare că ați preluat într-un mod abuziv! Eu voiam, pe procedură, să cer listă pentru următorul vot.

Vă rog să mă verificați, că am citit.

Deci suntem în situația în care o propunere legislativă adoptată tacit de Camera Deputaților a devenit proiect de lege. Îmi pare rău, colegii din stânga, care la regulament..., mai au de lucru, să-l mai citească o dată.

Mulțumesc tare mult.

Vot pe proiectul de lege.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Cu listă, vă rog. 70 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Proiectul de lege a fost respins.

Punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și puteați să ne spuneți, că auzeam și de acolo, să știți.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este Cameră decizională.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, cu amendamente.

Raportul comisiei, cu amendamente, a fost respins.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Ce votăm?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mai citesc o dată. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare...

Proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi trecut.

Proiectul de lege va fi reluat într-una din ședințele viitoare. Punctul 9, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Este vorba de o propunere legislativă.

Raportul comisiei este de admitere cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 10, Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentul respins, așa cum bine știți, l-ați respins și în plen.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru protejarea rezervei de gaze naturale a României și interzicerea exploatării resurselor naturale prin metode neconvenționale care periclitează siguranța mediului.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Solicit votul Senatului pentru raportul comisiei, de respingere.

Nu a întrunit numărul necesar.

Supun aprobării propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul de 86, cât era necesar.

Punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Este de ieri. Sunt cele două.

Este punctul 30, la finalul listei.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința din 18 februarie 2014.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Nu a întrunit numărul necesar.

50 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă și 8 abțineri. Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi și a fost respinsă.

În sfârșit, punctul 31 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Cerere de reexaminare.

Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința de luni, 24 februarie 2014.

Deci suntem în prezența unei cereri de reexaminare a proiectului de lege transmise de Președintele României.

Raportul comisiilor este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii argumentelor din cererea de reexaminare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor, de admitere.

- Stimați colegi,

Vă propun, mai avem 15 minute...

Listă!

Și o listă, vă rog.

Am rugat, în prezența dumneavoastră, de la microfon, corpul tehnic să prezinte lista liderilor de grup.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Declar deschise dezbaterile. Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, respectiv domnul Horia Irimia.

Vă rog, microfonul 9.

Guvernul nu susține.

De ce?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Comisia pentru drepturile omului. Președintele, vicepreședintele, vă rog.

Stimați colegi, stimați colegi, știți foarte bine că... Domnule Igaș, sunteți senator de o viață. Eu nu-mi aduc aminte, când erați ministru, să fi dialogat cu sala.

Luați cuvântul, nu e nimic împotrivă. Din partea comisiei, vă rog. Raportul comisiei.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, întrunită în ședința în data de 27 noiembrie 2013...

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public...

Având în vedere cele de mai sus, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc tare mult. Vă rog, la dezbateri, domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Nu, eu voi folosi microfonul pentru o problemă de procedură.

Înțeleg reminiscențele unora în ceea ce privește raporturile de putere dintre Executiv și Legislativ, raporturi pe care, repet, le-au înțeles complet eronat și neconstituțional, și-l rog pe domnul secretar de stat sau ce este Domnia Sa să înțeleagă că sintagma „Guvernul respinge” nu este suficientă în plenul Senatului.

Intervențiile pe care le fac – cel puțin așa am înțeles eu, după un an de mandat – inițiatorul, reprezentantul comisiei, precum și reprezentantul Executivului au menirea de a ajuta plenul Senatului să ia o decizie prin vot. Ceea ce cu, hai să spunem, aroganță se întâmplă de multe ori, aceea de a spune că „Guvernul respinge”, cred că nu e suficient și este o lipsă de respect în relațiile dintre Executiv și Senat, fapt pentru care îl rog pe reprezentantul Guvernului să motiveze de ce anume Cabinetul Ponta nu susține inițiativa legislativă. Mulțumesc mult.

cel mai înalt nivel, la Guvern, la parlamentari, hai să spunem consilii județene, dar această lege privește peste un milion și jumătate de cetățeni, care, într-un fel sau altul, sunt implicați, de la ultimul bibliotecar dintr-o comună aproape până la – ce să vă spun? – ultimul angajat dintr-o primărie comunală.

În aceste condiții, să cerem ca, lunar, să se publice tabelul lunar al funcțiilor existente în cadrul instituției, cuprinzând și numele persoanelor care le ocupă, și veniturile corespunzătoare, salariale ori de altă natură, obținute de personalul angajat ori detașat și să se publice, tot din inițiativa instituției, în fiecare lună, un curriculum vitae al personalului angajat ori detașat în cadrul acesteia – atenție!, și detașat –, cuprinzând studiile absolvite, experiența profesională, abilitățile IT, competențele lingvistice, cred că se merge mult, mult prea departe. Depășim ideea de acces liber și ne ducem, dacă vreți, într-un „Big Brother” universalizat, într-o birocrație fără seamăn.

Vă rog mult, priviți din perspectiva aceasta propunerea legislativă, și nu din perspectiva liberului acces, pentru că nu e vorba de liber acces. Pur și simplu, este vorba de un „Big Brother” uriaș.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Alte puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Domnule senator Iovescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi, când vorbim despre transparență, niciodată nu putem spune că un lucru este prea transparent.

Mie îmi pare rău că în comisie am fost singurul care am fost pentru susținerea inițiativei și, asta este, puterea își spune cuvântul.

Mulțumim tare mult. Alte puncte de vedere?

Domnule ministru, sunteți dator cu un răspuns la intervenția senatorilor. Vă rog.

Mulțumesc și eu.

Alte dezbateri legate de propunerea legislativă? Este inițiativa legislativă a doamnei Gorghiu. Vă rog.

Domnule Severin, vă rog, microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru cultură și media a dat aviz negativ acestei propuneri legislative. De ce? Pentru că, dincolo de ideea frumoasă, într-adevăr, a accesului liber la informații și a îmbunătățirii Legii nr. 544/2001, părerea unanimă a membrilor comisiei a fost că se merge mult, mult prea departe.

Noi avem tendința, de fiecare dată când vorbim de funcții, de libertatea accesului la informații publice, să ne gândim la

Îmi cer scuze dacă am fost poate prea succint înainte. Opinia Guvernului de a nu susține acest proiect legislativ este legată de protecția datelor cu caracter personal. Așa cum a spus domnul președinte al Comisiei...

Cultură.

## **Domnul Horia Ion Irimia:**

...pentru cultură, considerăm că publicarea CV-ului tuturor funcționarilor publici – nu numai funcționari publici, ci și contractuali, toți cei care lucrează în administrația publică –, lunar, pe site, încalcă acest principiu al protecției datelor personale.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Închei dezbaterile, supun aprobării dumneavoastră raportul...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Ungureanu. Vrea Ungureanu!

Scuzați-mă! Domnule Ungureanu, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În condițiile în care subiecții acestui proiect legislativ sunt bugetari, nu văd care ar fi problema publicării CV-urilor, iar datele care se clasifică, că e vorba de număr de telefon, că e vorba de adresă personală, chestiunile acestea se pot face foarte simplu, folosind reglementările în vigoare. Dar, în ceea ce privește biografia profesională, nu văd care ar fi problema de a exista transparență totală.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna senator Anghel. Microfonul 1.

Voiam să spun că am cerut celor de la ANI să-mi pună la dispoziție aceste documente și date și am primit un răspuns negativ. Nu știu de ce și ce au avut de ascuns dumnealor.

Și mai vreau să mai spun un lucru. Aș vrea să motivez voturile mele de astăzi și cele de două săptămâni în urmă. Eu am spus că vreau, din partea Biroului permanent, o informare asupra datelor și documentelor solicitate de DNA Senatului în privința voturilor noastre. N-am glumit când am spus că mă voi abține până în momentul în care voi constata că DNA-ul nu mi-a încălcat mie, reprezentant al poporului în Parlament, dreptul de a avea o opinie politică în materie de vot.

Vă rog din suflet să faceți lucrul acesta. Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Dacă mai există puncte de vedere? Grupurile parlamentare? Domnul Barbu.

Îi mulțumesc reprezentantului Guvernului că a venit la sentimente mai... bune în raport cu Senatul.

Mulțumesc mult.

Numai că explicația pe care mi-a dat-o distinsul domn m-a determinat să am această luare de poziție. Dacă grija Cabinetului Ponta este aceea de a proteja informațiile cu caracter personal și nepublicarea lor pe site-uri înseamnă să-i protejezi pe acei bugetari înseamnă că am încălcat sau încălcăm, prin această inițiativă legislativă, art. 16 din

Constituția României, care ne pune în mod egal în fața legii pe toți.

Să știți că și senatorii, și deputații au toate datele pe site. Ba, mai mult, am constatat că sunt cazuri în care soți sau soții de demnitari, prin efectul legilor pe care – nu-i așa? – dumneavoastră, acum, le separați, pentru unii da, pentru unii nu, deci prin efectul acestor legi, acei soți sau acele soții care lucrează în zone unde veniturile sunt protejate prin secret de serviciu, ele sunt publice. Repet, nu demnitarii, ci soțiile sau soții lor.

Dacă se merge – și e firesc să fie așa, pentru că suntem plătiți din banii cetățeanului –, dacă se merge la un nivel, la al doilea, la al treilea, la al patrulea nivel, de ce Executivul protejează nivelurile șase, șapte și opt? Care este explicația, că eu nu o înțeleg?

Și acei oameni care sunt plătiți tot din buget, adică tot din banii contribuabilului, ar trebui să aibă același tratament ca și noi, ca și președintele republicii sau ca și membrii Guvernului.

Mulțumesc.

Domnul Dobra și domnul Severin.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și o să spun așa, domnule reprezentant al Guvernului: ba nu! De ce să nu știe oamenii câte studii are eu știu ce referent printr-o prefectură? De ce să nu știe oamenii câte studii are un șef de serviciu, de direcție prin vreun consiliu județean, pe care președintele de consiliu județean a decis să-l pună, l-a motivat să meargă acolo? De ce să nu știe oamenii, eu știu?, ce consilier personal prin vreo primărie a nu știu cărui primar ce studii are și ce... Că, până la urmă, aici ajungem – evaluăm competențe. Oamenii să știe public care sunt competențele celor numiți în diferite posturi-cheie. Și, până la urmă, hai, fie vorba între noi, mai vedem și ce lucrări de masterat și doctorat au unii. Poate că mai descoperim tot felul de mari... revoluții științifice în felul acesta.

E vorba de dreptul oamenilor de a ști, astăzi, în societatea informațională, care sunt studiile fiecăruia dintre noi care ne îndreptățesc să ocupăm o poziție.

Deci, ba nu, domnule reprezentant al Guvernului, e bine să luăm această decizie și să fie transparent, dacă tot e transparent.

Mulțumesc.

## **Din sală:**

Bravo!

## Mulțumesc.

Domnule senator Severin, vă rog. Microfonul 4.

## Stimați colegi,

Eu înțeleg că deja ne pregătim de o zonă a luptei politice din ce în ce mai frecventă, dar, vă rog frumos, încercați să înțelegeți, vorbim de un milion și jumătate de cetățeni. Vorbim de mii de primării care nu au bani să plătească curentul electric și dumneavoastră vreți să facem acest lucru.

Vorbiți că trebuie să fim toți egali. Păi, haideți atunci să începem și cu serviciile, că vreau și eu să știu ce salarii și ce studii au cei din servicii. Hai să punem și stenogramele pe care le fac magistrații, să le publicăm și pe alea, și cu studiile magistraților. Haideți să vedem și oamenii din cabinetele multora dintre dumneavoastră. Dar dincolo, dacă vreți joc politic, imaginați-vă ce înseamnă acest lucru la nivelul întregii structuri.

Gândiți-vă puțin la un simplu lucru: noi nu vorbim aici de acces. Toate aceste date... oricine are acces în virtutea Legii nr. 544/2001. Chestia asta s-a făcut la solicitarea presei. Practic, se dorește să ușurăm puțin munca presei. În loc să facă o cerere ca să afle datele, ce studii sau ce masterat are o secretară de stat de la Ministerul Educației, ele deja să fie puse. Haideți să publicăm și lucrările de diplomă și, dacă se poate, și ce au făcut când erau pionieri. Parcă există totuși o anumită intimitate a persoanei. Iar cei care suntem în funcții și trebuie să răspundem, oricum, suntem superpublici și se știe totul despre noi. Dar, dacă vreți să se știe totul și despre femeia de serviciu de la Odăile, haideți să votăm așa ceva. Îmi imaginez scena când o să cheme primarul toți angajații Primăriei de la Cucuieții din Deal: hai, băieți, studiile, limbile străine și tot ce știți, că suntem obligați prin lege, că, dacă nu le punem sau trecem limba greșit sau nivelul greșit, e bun de amendă – vedeți tot textul legii.

Așa e ușor să facem jocuri politice, dar încercați să trăiți într-o Românie reală, nu numai aici, în București, în Parlament.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai există puncte de vedere...

La vot!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

-

Stimați colegi,

Este ora 13.00. Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 25 februarie 2014.

- Ne revedem luni.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648463]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18/5.III.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei