Adrian-Miroslav Merka

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Uneori chiar ajungi să spui că: „Asta e dreptatea voastră, asta este dreptatea noastră.”

Când veneai să depui anumite documente pe acest proiect, pe acest program, uneori spuneai cu durere în suflet: „Stimați colegi, domnule ministru, în această localitate trăiesc etnici slovaci care acum 200 de ani au venit aici, au populat această zonă* și de 200 de ani e nevoie de o investiție.” Iar acum să spui că s-a depopulat? Da, nu e nicio problemă, au mai rămas cinci familii. Acele cinci familii, în continuare, vor trebui să suporte anumite discuții interminabile între noi, aici, în Parlament, dacă e nevoie sau nu e nevoie?

Știți cum se spune dacă ești creștin? Ai nevoie de un preot, ai nevoie de o rugăciune, chiar dacă există un singur creștin care trăiește și e încă în viață.*

Nu contest că în unele locuri s-au făcut, poate fără cap, dar hai să nu spunem că nu mai e nevoie! Hai să spunem: „Da, România încă este la nivelul în care cere investiții.”

De ce în alte localități, din alte state, în ʼ90 se făceau aceste investiții pentru zone montane?

De ce în alte state au putut și noi nici acum nu putem să aducem la bun sfârșit?