Gabriela Crețu

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă prezint un raport unic pentru așa-numitul nou pachet privind Sistemul de informații Schengen. E vorba de un pachet de trei regulamente care înlocuiește o decizie a Consiliului JAI anterioară și o actualizează.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Lucian Romașcanu. A fost discutată și în prezența ministerelor implicate, respectiv afaceri interne și afaceri europene, și concluziile la care am ajuns sunt următoarele:

– Propunerile de regulament respectă principiul subsidiarității, pentru că nivelul considerabil de informații din domeniu nu poate fi realizat prin altfel de decizii.

– Respectă și principiul proporționalității, deoarece acțiunea care se întreprinde la nivelul Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor nu depășește ceea ce este necesar în aceste domenii. Inclusiv regulamentele prevăd norme specifice privind ștergerea unor semnalări și nu prevăd colectarea și stocarea de date o perioadă mai îndelungată decât este necesar pentru a permite accesul la sistem și ca să-și îndeplinească obiectivele.

– Se constată că există temei juridic. El este format din articolele 82, 85, 87 și 88 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.

– Alegerea formei juridice este menită să creeze și norme direct aplicabile și care să permită accesul persoanelor vizate la datele care le privesc și la căile de atac, fără să fie nevoie de o implementare suplimentară.

Pentru conținut, doar să precizez câteva elemente:

– Scopul principal – e vorba de modificări și juridice, și tehnice în Sistemul de informații Schengen: pentru a-i spori eficacitatea, se introduc măsuri care abordează nevoile actuale ale utilizatorilor finali, în special noi câmpuri de date pentru semnalările existente, care vor permite agenților de poliție să dispună de toate informațiile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile cu eficacitate.

– De asemenea, informațiile sunt disponibile neîntrerupt, deoarece pe perioadele de indisponibilitate s-ar putea ca să se împiedice desfășurarea activităților respective.

– Ca să rămână funcțional, s-a dispus crearea unor copii naționale integrale și parțiale și a unui sistem de rezervă.

– Se mai introduc, apropo de modificările juridice, noi elemente biometrice de identificare – amprente palmare, imagini faciale și profiluri ADN –, în cazuri specificate și limitate. Noutatea menționată împreună cu modificările de la art. 32 și 33 – e vorba de introducerea unor alerte privind persoanele dispărute –, pentru a permite prevenția și împărțirea pe categorii de persoane dispărute, vor întări protecția minorilor neînsoțiți și vor permite identificarea pe baza comparării care se poate face cu părinții sau frații care au rămas și care sunt identificați.

– De asemenea, s-a introdus posibilitatea statelor membre de a emite semnalări privind persoanele necunoscute căutate în legătură cu o infracțiune doar pe baza amprentelor digitale sau a amprentelor palmare latente sau prelevate de la locul infracțiunii.