Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 23 mai 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute. Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Reforma în sport poate schimba mentalități”.

Stimați colegi,

România a fost mereu o țară cu campioni. Campionii au fost mereu modele de care orice națiune are nevoie pentru a progresa. Din păcate, în ultimii 30 de ani, sportul românesc a intrat într-un declin constant și acest lucru trebuia oprit.

Partidul Social Democrat a avut luciditatea de a constata realitatea și de a-și asuma responsabilitatea unei schimbări urgente. Modificările pe care Guvernul Grindeanu le-a adus recent Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului au pus bazele unui reviriment real și sunt doar o primă etapă în reașezarea pe baze noi a activității sportive în România.

În ultimii ani a fost un fapt constatat că încercarea primăriilor de a se implica în susținerea activității sportive de performanță fără a avea o legislație clară în domeniu a dus uneori chiar și la încălcarea legii. De asemenea, modul în care a fost conceput sistemul de finanțare a creat un blocaj real. Până acum, oricât de mulți bani au fost atribuiți structurilor sportive centrale, o bună parte din aceștia nu au mai ajuns la nivelul structurilor locale și cele mai vitregite au fost școlile.

Se impuneau o nouă viziune de ansamblu și o nouă strategie la nivel național, o viziune clară, care să implice direct școala, comunitatea locală, direcțiile județene de tineret. Noua inițiativă legislativă a Guvernului este expresia acestei noi perspective.

După cum sunt convins că știți, școala de gimnastică de la Deva a adus României peste 50 de medalii. Și, în ciuda dificultăților de tot felul, activitatea sportivă de performanță continuă mai ales prin pasiunea și devotamentul unor oameni deosebiți, harnici și pasionați de sport. Junioarele de la Deva se antrenează intens în aceeași sală unde timp de trei decenii s-au antrenat marele gimnaste ale țării noastre: Nadia Comăneci, Maria Olaru, Andreea Răducan, Lavinia Miloșovici și Sandra Izbașa.

Acum, obiectivul principal al echipei este ca în 2020, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, România să urce din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Pentru ca visul acesta să se împlinească este nevoie nu numai de încurajare, ci și de ajutor concret. Nu trebuie să uităm că sportul a fost mereu și va rămâne cel mai bun ambasador al României în străinătate, iar strădania acestor tineri sportivi, care ne reprezintă cu mândrie peste tot în lume, trebuie recunoscută, respectată și recompensată. Desigur, m-am referit

la gimnastica feminină, pentru că este cel mai cunoscut exemplu. Dar în 2016 erau legitimați peste 6.400 de sportivi hunedoreni, care, de asemenea, trebuie sprijiniți.

În acest context, modificările aduse Legii nr. 69/2000 oferă și autorităților locale posibilitatea de a se implica mai direct în susținerea sportului de performanță, și nu numai. Actul normativ creează, de asemenea, cadrul legal absolut necesar administrațiilor publice locale pentru acordarea sumelor din bugetele locale pentru finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene, direcțiile județene pentru sport și tineret ori inspectoratele școlare județene.

Totodată, stabilirea unui plafon maxim de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică locală, care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive aflate în subordinea unității administrativ-teritoriale, oferă un reper clar în raport cu structura bugetară anuală și elimină o serie întreagă de controverse și polemici.

Nu în ultimul rând, noua formă a legii permite premierea, în condițiile legii, a performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive interne și internaționale oficiale.

Aceste schimbări ar trebui să fie însă doar începutul reformei în sport. Așteptăm cât mai curând posibil Legea sponsorizării activității sportive și poate chiar și o nouă lege a sportului, adaptată nevoilor actuale și care să cuprindă inclusiv o soluție pentru a evita marginalizarea socială a sportivilor cu rezultate deosebite în competițiile internaționale după încheierea activității lor de performanță.

Captivați și fascinați de telefonia mobilă, internet, adolescenții și tinerii din ziua de azi par din ce în ce mai puțin atrași de mișcarea fizică. Tinerii au tendința să devină din ce în ce mai sedentari. Dar nu mai este un secret pentru nimeni că sportul înseamnă sănătate. Și nici măcar nu contează... că este sportul preferat. Important este să promovăm un stil de viață în care mișcarea să fie un ingredient fundamental. Cu cât un tânăr este mai sănătos, cu atât mai puțină nevoie va fi de medicamente.

Dictonul _mens sana in corpore sano_ este, de altfel, de actualitate după 2.000 de ani și trebuie luat în serios. Sportul este cea mai simplă metodă prin care un om poate încerca să-și depășească limitele, absorbit complet de energia mișcării însăși. Să practici un sport, oricare ar fi el, a devenit astăzi o componentă esențială pentru o viață sănătoasă fizic, mintal și chiar spiritual.

De aceea, este nevoie de o reformă și în sport. De o reformă care, dincolo de legi și reguli, să creeze emulația competiției cu bucuria de a trăi și de a respira împreună. Viața înseamnă mișcare și datoria noastră față de generațiile care vin din urmă este să-i învățăm cum să definească armonios și eficace echilibrul între minte și corp. Nu-i atât de departe ziua când va trebui să le transferăm lor responsabilitățile noastre. Și ne dorim ca ei să fie mai buni decât noi.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator PSD de Hunedoara.

Mulțumim, domnule senator, și felicitări pentru declarația politică!

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Cazan Mircea Vasile.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Dragi colegi, Declarație politică.

Vin astăzi la tribuna Senatului pentru a-i solicita Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională ordonanța de urgență prin care Guvernul l-a eliminat pe președintele Klaus Iohannis din procedura numirii conducerii ANCOM, autoritate care reglementează o piață a telecomunicațiilor de 4 miliarde de euro.

Modul în care era numită anterior conducerea autorității și controlul parlamentar al activității acesteia fuseseră agreate chiar și de Comisia Europeană, înainte de închiderea unei proceduri de infringement declanșate în anul 2009 împotriva României tocmai pentru ingerințele dese ale politicului în activitatea acesteia.

Acest demers legislativ al Guvernului este neconstituțional, deoarece Consiliul Legislativ spune, în avizul său nr. 281 din 28.04.2017 asupra proiectului de ordonanță mai sus citat, că în preambulul Ordonanței de urgență nr. 33/2017 nu sunt prezentate elemente de fapt și de drept care să motiveze existența situației extraordinare, nefiind explicată urgența reglementării care a obligat Guvernul la adoptarea acestei măsuri excepționale.

Mai mult, invoc încălcarea art. 11 alin. (2) din Constituție: „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.” Prin faptul că... eliminarea Președintelui României din procedura de desemnare a conducerii Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații reprezintă o încălcare a obligațiilor de imparțialitate în luarea deciziilor de reglementare în domeniul comunicațiilor ce revin României din transpunerea Directivei 2002/21 a Consiliului European, Parlamentului European și Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice. Modificarea realizată prin ordonanța criticată încalcă toate cerințele Comisiei Europene avute în vedere și în preambul atacul... de la înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații...

Pentru aceste motive, vă solicit, domnule Victor Ciorbea, în conformitate cu prevederile art. 13 lit. f) din Legea nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, să sesizați Curtea Constituțională, pentru a se constata neconstituționalitatea Ordonanței de urgență nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru a nu risca declanșarea unei proceduri de infringement asupra României.

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna senator Federovici Doina Elena.

La mulți ani, doamna senator!

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul a adoptat Programul național pentru protecția copiilor cu tulburări de comportament”.

Distinși colegi,

Atât Executivul condus de Sorin Grindeanu, cât și parlamentarii din cadrul grupurilor PSD și ALDE se țin de cuvânt și pun în aplicare programul de guvernare așa cum am promis.

La începutul acestei luni, Guvernul a adoptat Programul de interes național în domeniul protecției copiilor pentru perioada 2017–2019, prin care se alocă fonduri pentru îngrijirea, dezvoltarea normală și integrarea socială a minorilor care suferă de tulburări de comportament.

Astfel, începând din acest an și până în 2019, vor fi finanțate lucrările pentru construcția a opt centre regionale de zi pentru aceștia. Aici vor fi acordate servicii specializate de tip rezidențial, în vederea prevenirii și combaterii acțiunilor și comportamentelor deviante ale copiilor. Scopul principal îl reprezintă reintegrarea școlară și familială a minorilor.

14,43 milioane de lei este valoarea asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Suma va fi repartizată pe ani după cum urmează: 2 milioane de lei pentru anul aceasta, 8 milioane pentru 2018 și alte 4 milioane de lei pentru anul 2019. Proiectele vor fi realizate și implementate de direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului de pe plan local și vor avea o durată de 24 de luni. Cel puțin trei luni vor fi destinate funcționării serviciilor nou-create.

Am promis că vom înființa opt centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament cu bani europeni și de la bugetul de stat. Ne ținem de cuvânt și oferim o șansă acestor copii pentru a duce o viață normală.

Finanțarea programului de interes național se face exclusiv în baza selecției publice a proiectelor, înaintate de direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului aflate în subordinea consiliilor județene, individual sau în parteneriat cu furnizorii privați de servicii sociale, evaluarea și selecția proiectelor realizându-se de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, senator de Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi poartă titlul „Hipocrate în județul Giurgiu”.

Acum mai bine de 2.500 de ani, Grecia Antică l-a avut pe Hipocrate, cel niciodată anacronic, părinte al medicinei, dar și filozof de seamă, vestit medic care umbla prin sate și vindeca oamenii nevoiași. Astăzi, euroregiunea Sud-Muntenia și, implicit, județul Giurgiu se bucură de existența Sanimed International Impex – SRL, în comuna Călugăreni, la doar 34 de kilometri distanță de București.

Ca și la Hipocrate, și aici regăsim aceeași strădanie de a fi neapărat de folos omului suferind. Sanimed International Impex este societate cu capital integral românesc și cu înaltă recunoaștere internă și internațională, unitate de cercetare și servicii inovative în biotehnologie avansată, societate privată producătoare de medii de cultură, colagen și alte produse noi și inovative în domeniul biotehnologiilor avansate, rezultat al unor colaborări și parteneriate cu cercetători de mare prestigiu din lumea științifică, prin implicarea unor domenii interdisciplinare de vârf: biologie moleculară și microbiologie, biofizică și biochimie, fizică și tehnologia materialelor, chimie aplicată, biotehnologii, medicină umană și veterinară.

Cu peste 1.800 de clienți, printre care spitale, în special cele de TBC, institute de cercetare, autorități publice de sănătate și veterinare, ferme de animale și companii de procesare a alimentelor, clinici și laboratoare private, industria farmaceutică și cosmetică, produsele Sanimed International Impex au piață de desfacere în Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Bulgaria, Turcia.

Această firmă a finalizat în 2015 proiectul vizând crearea unei unități de cercetare și servicii inovative în domeniul biotehnologiilor avansate, proiect cofinanțat din Fondul european de dezvoltare regională, valoarea totală a proiectului fiind de aproape 60 de milioane de lei.

Sanimed International Impex – SRL are ca parteneră..., precum și beneficiară a transferului tehnologic și de cunoaștere... Reprezintă însăși chintesența stimulării și creșterii competitivității în sfera antreprenorială și fundamentul aplicării în parteneriat a rezultatelor cercetării științifice în produse și linii de producție industrială în județul Giurgiu, precum și în euroregiunea Sud-Muntenia. Există motivul pentru care, cu siguranță, această firmă i-ar stârni interesul și lui Hipocrate.

Mulțumim, domnule senator.

Declarația dumneavoastră politică va ajunge la Guvern și miniștrii se vor sesiza.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Bulacu Romulus.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește „Pierdut program de guvernare. Declarat nul”.

După eșecul înregistrat de PSD–ALDE cu încercarea de a legifera un act normativ dedicat intereselor mafiei de la vârf, dar și din intestinele statului, asistăm tot mai frecvent la așa-zisele greșeli de comunicare ale miniștrilor Cabinetului Grindeanu, în fapt incompetență.

Legea salarizării unitare a reușit să creeze controverse și nenumărate întrebări referitoare la sustenabilitate și analize financiare, din cauza incoerenței declarațiilor oficiale. După ce a fost anunțată cu surle și trâmbițe de către ministrul muncii că va duce la dublarea salariilor, astăzi Legea salarizării ne demonstrează că, de fapt, prin creșterile promise determină diminuări ale veniturilor în numeroase cazuri din sistemul bugetar. Nu am găsit în programul de guvernare al PSD un astfel de angajament asumat. Pe de altă parte, Executivul va da cu o mână și va lua cu 10, dacă stăm și analizăm politica de bunăstare implementată de PSD și ALDE în ultimele șase luni de guvernare. A crescut salariul minim, au crescut pensiile și o parte din salarii, dar nu se prezintă și modul cum au afectat aceste măriri prețurile la raft. Puterea de cumpărare a scăzut.

Tot de la ministrul muncii aflăm următoarea mișcare a Guvernului, după ce, culmea, un tătic a bulversat sistemul: plafonarea indemnizațiilor pentru mame. Un procent de 3%, aproximativ 350 de persoane, din acest sector au indemnizații de peste 8.000 de lei, calculate, conform legii, în baza contributivității.

Păi, doamnă ministru, dacă plafonăm indemnizația, vă propun să plafonăm și contribuția. Dar numai dacă Dragnea este de acord cu propunerea, pentru că altfel, am aflat cu toții, nu trece. În domeniul sănătății, România se confruntă cu două crize de mari proporții. Deja cronicizată este criza vaccinurilor. Dacă până nu demult statul român făcea apel la părinți să-și vaccineze copiii, având în vedere informațiile contradictorii care circulau privind anumite efecte secundare, acum părinții sunt dispuși să-și imunizeze copiii, dar nu au cu ce. Avem deja înregistrate 26 de decese în rândul copiilor, aproape 6.000 de îmbolnăviri și mai multe focare. În pragul unei catastrofe, care durează de patru luni, nu se mai poate vorbi de proastă comunicare, ci de ineficiență fatidică în actul managerial. Altă criză este cea a medicamentelor generice, care dispar treptat din farmacii, în frunte cu cele oncologice. Iată cum lipsa de cunoaștere și de profesionalism a destabilizat și piața medicamentelor.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Pavel, pentru dreptul la replică.

Dacă găsiți programul de guvernare, să i-l dați și domnului Romulus să-l citească.

## **Domnul Marian Pavel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Cu siguranță așa o să fac.

Constat, de fiecare dată marți-dimineața, când este sesiunea de declarații politice, că onor partidul de opoziție

își face griji și este de fiecare dată, ca să zic așa, îngrijorat de ceea ce înseamnă actul de guvernare.

Ar fi fost mult mai simplu dacă nu ar fi dat-o în gard la alegeri și ar fi făcut și dânșii peste 40 și ceva la sută și ar fi fost astăzi la guvernare. Dar, cum lucrul ăsta nu s-a întâmplat și cum în democrație este cu vot – da? – și cetățenii s-au exprimat în mod democratic și au trimis la guvernare un partid care a demonstrat că poate să guverneze România – și de fiecare dată, de câte ori a guvernat-o, a guvernat-o bine, în sensul că a realizat creștere economică și creșterea economică s-a resimțit de fiecare dată și în buzunarele cetățenilor, lucru care se întâmplă și astăzi –, constat de fiecare dată că lucrul ăsta deranjează. Buna noastră guvernare deranjează.

Vorbeați, domnule senator, despre greșeli de comunicare. Acum, nu știu dacă sunt atât de grave greșelile de comunicare ale noastre cum au fost ale dumneavoastră de guvernare. Între o greșeală de comunicare și o greșeală de guvernare sau o guvernare cu rea-intenție, dați-mi voie să accept o greșeală de comunicare și o guvernare bună.

Vorbeați, domnule senator, despre analize și despre studii. Eu vreau să vă vorbesc de ceea ce spune INS-ul și să vă informez că astăzi, când stăm de vorbă, avem o creștere de 5,7%.

Vorbeați de un deficit și tot astăzi – sau ieri, mai bine zis, în plenul Senatului – am fost informați de către ministrul muncii că suntem pe excedent.

Toate semnalele de alarmă pe care dumneavoastră le trageți astăzi în plenul Senatului nu fac altceva decât să arate disoluția în care se găsește astăzi partidul din care dumneavoastră faceți parte. Probabil că după congresul pe care o să-l aveți luna viitoare vă veți găsi direcția și, cu siguranță, veți face o opoziție așa cum ne așteptăm cu toții.

Vă mulțumesc.

Mulțumim pentru precizări, domnule senator.

Dacă în acest moment nu mai sunt alți colegi care doresc să susțină declarații politice, facem o pauză de câteva minute.

DUPĂ PAUZĂ

Reluăm activitatea.

Salut prezența în sală a domnului senator Cristian Resmeriță. Bine ați venit alături de noi!

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Mihai Remus Goțiu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața și bine v-am găsit, stimate colege și stimați colegi!

Săptămâna trecută am participat la dezbaterea „Parcare _versus_ parc”, organizată de primarul sectorului 4 din București, Daniel Băluță, în aer liber, pe iarba Parcului Tineretului.

Organizarea deschisă a unei dezbateri de interes public e un lucru de lăudat. Din păcate însă, modul de desfășurare a discuțiilor mi-a reamintit de comediile de confruntări organizate de RMGC ca să-și promoveze proiectul minier de la Roșia Montană, iar asta nu mai e chiar așa de aplaudat.

Nu m-a deranjat în mod deosebit corul de huiduieli. Pot accepta că există câteva zeci de cetățeni care să-și dorească parcarea în discuție, fie că au, fie că nu au cunoștință de riscurile la care se expun. Întristător a fost faptul că, după ce reprezentația s-a încheiat, iar televiziunile și-au strâns camerele de luat imagini, oamenii s-au liniștit aproape brusc și am putut discuta cu ei și fără fluierături și strigăte. Doar după ce show-ul s-a terminat a început dezbaterea reală, dar prea târziu, pentru că decizia fusese deja luată.

Cea mai gravă problemă este însă alta: faptul că în anul 2017, în România, încă se mai pune în discuție sacrificarea unor spații comunitare destinate oamenilor, cum sunt parcurile – dar nu e vorba doar de parcuri –, pentru a le transforma în spații destinate mașinilor. Au trecut deja aproape 100 de ani de când urbaniștii Vienei au impus protecția spațiilor comunitare, în frunte cu parcurile și chiar scuarurile de mici dimensiuni, și sunt decenii bune de când orașele occidentale au înțeles importanța lor și au început să le protejeze.

Această întârziere nu e doar a capitalei. În urmă cu doar doi-trei ani, ieșenii se mobilizau pentru salvarea parcului din fața Teatrului Național, arădenii – pentru salvarea Parcului „Mihai Eminescu”, iar constănțenii protestau împotriva unui mall care urma să fie construit în plină zonă comunitară.

Chiar dacă implicările civice de la Cluj pentru salvarea parcurilor și-au aniversat deja majoratul – în 1994 a fost salvat parcul din spatele Teatrului Național, amenințat să fie ras pentru ca fostul primar Gheorghe Funar să-și amplaseze acolo una dintre faimoasele lui statui –, soarta parcurilor din orașul ardelean e încă departe de a fi roz.

Continuăm declarațiile politice și o invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen, pentru o scurtă declarație politică de... patru pagini. Mai scurtă un pic, trei pagini.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Onorat prezidiu,

## Stimați colegi,

Mă întreb și vă întreb cu ocazia acestei declarații politice: „De ce creșterea economică anunțată nu bucură pe nimeni?”

La începutul săptămânii trecute, Institutul Național de Statistică ne-a făcut o mare surpriză și a declarat – e drept că destul de laconic – faptul că economia României a înregistrat în primul trimestru al anului 2017 o creștere economică de 5,7% din PIB pe serie brută, față de trimestrul similar din 2016, și cu 1,7% față de ultimul trimestru din anul 2016.

După o veste atât de mare, m-aș fi așteptat ca la Guvern să se desfacă șampania, la Parlament să fie convocată ședință solemnă, Banca Națională a României să fie în zi de sărbătoare, să se emită monedă aniversară, iar în rândul agenților economici să se încingă hora bucuriei.

Ați văzut cumva să se fi întâmplat vreo schiță de bucurie la anunțarea acestor date? Nicidecum. Bucuria așteptată a semănat mai degrabă a tristețe de înmormântare, iar acest lucru mi-a adus aminte că aceeași stare de spirit a caracterizat și succesul uriaș anunțat de Guvern atunci când au fost făcute publice datele privind încasările bugetare pentru același trimestru din 2017.

## Stimați colegi,

Faptul că această creștere economică anunțată nu bucură pe nimeni, nici măcar pe cei aflați la guvernare, reflectă cât se poate de clar că nimeni nu are încredere în veridicitatea cifrelor anunțate de INS.

E drept că specialiștii de la INS, ca în toți anii de când această instituție stă cu gâtul sub piciorul prim-ministrului, au strecurat în comunicat și faptul că datele sunt doar niște estimări, niște date provizorii, care, potrivit tradiției INS din ultimul deceniu, vor fi revizuite în scădere, iar până la datele finale va mai curge multă apă pe Dâmbovița, suficient de multă ca relevanța acestor date să nu mai intereseze, practic, pe nimeni. Deocamdată însă, conducerea INS și-a arătat înalta prețuire și recunoștință față de prim-ministrul oficial, față de prim-ministrul din umbră și față de partidul de guvernare, cântându-și partitura pe care aceștia doreau și se așteptau să o audă în piesă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna senator.

Probabil că nu se bucură nimeni dintre cei de la PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pavel Marian, conform procedurii, pentru un drept la replică.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Microfonul central.

## **Domnul Marian Pavel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu siguranță, nimeni nu s-a bucurat când dumneavoastră, cu actualii parteneri de partid, cu cei care împreună ați format marele PNL, ați tăiat salariile și pensiile în România. Cu siguranță, nimeni nu s-a bucurat atunci și, ca urmare, ați fost sancționați dumneavoastră, ca partid, de către cetățeni prin vot.

Vin și încerc de fiecare dată, la declarații politice, să observ, să analizez obsesiile pe care dumneavoastră le-ați creat față de Partidul Social Democrat și față de președintele partidului. V-am recomandat și data trecută – și v-o recomand cu căldură – să căutați și dumneavoastră în PNL un Liviu Dragnea. Poate în felul acesta reușiți și dumneavoastră să treceți pragul de 20%.

## Mult succes!

## Mulțumim domnului senator.

Așteptăm și alți colegi care doresc să susțină declarații politice în timpul alocat, până la ora 10.30.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Nemaifiind alți colegi care doresc să susțină declarațiile politice, încheiem aici sesiunea dedicată declarațiilor politice.

Doresc să precizez doar că au depus declarații politice în scris – și se află la secretarul Senatului – următorii colegi:

– din partea PSD, domnii senatori Stan Ioan, Fifor Mihai Viorel, Bădălău Niculae, Bodog Florian Dorel, Brăiloiu Tit Liviu, Avram Nicolae, Trufin Lucian, Arcan Emilia, Smarandache Miron Alexandru;

– din partea Grupului PNL, Stângă George Cătălin, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Șoptică Costel, Pîrvulescu Eugen și Popa Cornel;

– din partea Grupului PMP, domnul senator Lungu Vasile Cristian.

Încheiem aici, așa cum spuneam, sesiunea dedicată declarațiilor politice. Reluăm activitatea la ora 10.30, continuând dezbaterea pe proiectul de lege-cadru privind salarizarea unitară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 mai 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența un număr de 84, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi?

O invit la microfon pe doamna vicelider al Grupului PSD, doamna senator Lavinia Craioveanu.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o solicitare: ca punctul 2, proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, să fie dezbătut după inițiativele legislative.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30 – până la epuizarea ordinii de zi, dezbateri în plenul Senatului, cu o pauză de la ora 13.00 la ora 14.00, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 29 mai – 3 iunie 2017.

Acesta este următorul:

– luni: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 17.00 – vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 30 mai: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 31 mai – lucrări în comisiile permanente;

– joi, 1 iunie, respectiv vineri, 2 iunie – zile libere;

– sâmbătă, 3 iunie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Atunci,

Intrăm în ordinea de zi și continuăm dezbaterile asupra Propunerii legislative – Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L111/8.05.2017).

## Stimați colegi,

În cursul sesiunii de ieri am parcurs amendamentele respinse până la numărul 50. Având în vedere că a fost destul de repede această parcurgere, dacă sunt colegi care au de susținut amendamente până la numărul curent 50, îi invităm.

Vă rog, domnule senator Gabi Ionașcu, aveți cuvântul. Așa cum am promis, cu dumneavoastră începem. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

În art. 26 alin. (2), referitor la premii și sporuri, alin. (2) definește numai evaluarea criteriilor, fără a fi definit în totalitate acest articol. În aceste condiții... Și nici în articolele următoare, mă refer la art. 8 alin. (2), dar și la art. 31.

În aceste condiții, se impun două noi alineate. În formularea mea, acestea sunt:

„Alin. (2[1] ) – Acordarea premiilor de excelență prevăzute la alin. (2) pot fi acordate numai dacă, după două evaluări succesive, personalul respectiv a obținut punctajul maxim posibil al criteriilor de performanță generale prevăzute la art. 8 alin. (2) din prezenta lege.”

Și următorul alineat:

„Alin. (2[2] ) – Evaluarea criteriilor prevăzute la alin. (2[1] ) se realizează de către conducătorul/șeful ierarhic superior, aprobate de conducătorul instituției sau al autorității.”

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Pentru precizare, vorbim de amendamentul aflat la numărul curent 24.

Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Bună dimineața, stimați colegi! O să fiu extrem de scurt.

Am... De fapt, o să dau citire amendamentelor propuse și respinse. Sunt două amendamente pe care le pot pune în discuție.

Este vorba de articolul 25, cu privire la limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și altor drepturi. Acest amendament a fost formulat în timpul dezbaterilor la comisii, având în vedere că se respinsese acel amendament privind tichetele de masă.

Și în noua formulare articolul trebuie să... Am propus să arate în felul următor: art. 25 alin. (1) – „Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 33%” – asta este schimbarea, din 30 în 33% – „din suma salariilor de bază” și așa mai departe. Se păstrează formularea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac o precizare înainte de a da citire amendamentelor. Amendamentele pe care urmează să le citesc nu sunt ale mele, senatorul Nicu Fălcoi, sunt ale Comisiei pentru apărare, sunt amendamente dezbătute intens în această comisie timp de două săptămâni și pe care absolut toți membrii acestei comisii și le-au însușit, inclusiv reprezentanți ai PSD-ului, ai ALDE, PNL, USR și UDMR.

Prin urmare, primul amendament căruia îi dau citire este la art. 3. După alin. (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3[1] ), cu următorul cuprins: „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se asigură de fiecare ordonator principal de credite.”

Motivarea acestui amendament este următoarea: pentru stabilirea unei soluții judicioase, este necesar să se păstreze reglementarea actuală prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, conform căreia „gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator principal de credite”, sau să se instituie o excepție pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, similar cu cea stabilită pentru Ministerul Sănătății și Ministerul Educației Naționale.

Art. 3 din proiectul legii-cadru reglementează modalitatea de gestionare a sistemului de salarizare în sectorul bugetar, iar pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se prevede că gestionarea respectivă „se asigură de fiecare ordonator de credite”, eliminând astfel posibilitatea ordonatorilor principali de credite din sistem să elaboreze, să adapteze, să reformeze sau să actualizeze un mod unitar de salarizare pentru toți ordonatorii secundari și terțiari de credite aflați în subordine – câteva sute la nivelul sistemului.

Vă informez că acest amendament a fost propus de specialiștii din cadrul sistemelor militarizate. Prin urmare, vă rog să-l susțineți.

Domnule senator,

Am o rugăminte înainte de toate: înainte de a citi amendamentul, să ne spuneți și care este numărul curent, ca să putem să-l urmărim.

Sigur că da. Acesta este număr marginal 3.

3? Ajunsesem la 50.

Da, dar ați revenit, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Da, e în regulă, am spus.

Deci rugămintea era să ne spuneți numărul curent, ca să putem să-l urmărim.

Vă rog să continuați. Numărul curent?

Microfonul 2, vă rog.

Ajutați-l.

Nr. crt. 5. Este o definiție care se schimbă puțin: „Solda funcției de bază se compune din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă.”

Cu 27 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul susținut de dumneavoastră a fost respins.

Vă rog să continuați.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Da. Mai am la numărul de criteriu 27.

Am înțeles.

Vă rog să continuați.

Microfonul 2. Aveți cuvântul.

La nr. 14 avem următorul amendament – este vorba de amendamentul 6, așa este trecut acolo: „Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate, militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special și personalului Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.”

Este vorba despre un amendament care reglementează acordarea sporurilor și motivația este următoarea: având în vedere specificul activităților desfășurate de militari, polițiști și funcționarii publici cu statut special, retribuirea acestora trebuie făcută uneori și pentru activități care excedează timpului normal de lucru, pentru activități cu grad mare de pericol, pentru cointeresarea în perfecționarea și menținerea unui înalt nivel de pregătire și calificare. Iar toate acestea se pot face doar prin acordarea sporurilor care să-i diferențieze de cei care, din anumite motive, aleg să execute activități cotidiene care nu implică un consum fizic și psihic comparativ cu al celor dintâi, mai ales că soldele de funcții, în contextul actual, se acordă doar în concordanță cu evoluția în carieră, ținând cont mai puțin de ceea ce face individul, de efortul depus, de risc și de consumul fizic și psihic.

Țin să mai fac o precizare. Aceasta se numește și Legea salarizării unitare. Dacă aplicăm anumite reguli pentru o anumită categorie de personal, haideți să încercăm să o aplicăm pentru toate categoriile de personal la fel.

Vă mulțumesc pentru susținere.

Vreau să vă rog să ne mai spuneți încă o dată numărul curent, pentru că nu e numărul 14.

Vă ajutăm noi? Căutați la 23?

Nu, este la numărul 14, nr. crt. 14, amendamentul numărul 6.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă.

Progresăm. Vă rog.

Comisia pentru muncă, în graba ei de a aproba doar amendamentele venite de la Ministerul Muncii, a omis, a respins un amendament care ținea doar de gramatica limbii române.

La alin. (3) se modifică astfel: „în perioadele prevăzute la alin. (1) și (2)”. În textul inițial era „în perioadele prevăzută la alin. (1) și (2)”. E vorba de art. 30 din lege.

Da. Textul inițial, textul care a venit cu raport este „în mod excepțional, perioada prevăzută”. Perioada! Și dumneavoastră faceți propunerea să scriem „perioadele prevăzute”.

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

OK!

Cu 27 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul susținut de dumneavoastră a fost respins.

Domnule senator,

Vă dau o veste bună. Înțeleg că a fost corectată deja la comisie, dar nu a fost prezentată în raport. Putem să considerăm amendamentul admis. Dar, ca să fim mai catolici decât papa, mai supun încă o dată la vot amendamentul susținut de dumneavoastră.

Vă rog să continuați _. (Discuții în sală.)_

Îmi cer scuze, dar sunt foarte multe și trebuie să le iau pe rând.

Da, acestea ar fi. Deocamdată acestea au fost amendamentele.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Mulțumim pentru intervenție.

Dacă mai sunt și alți colegi și alte intervenții pentru amendamentele până la nr. crt. 50?

Da? Până la 50?

Domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.

E vorba de un amendament cu nr. crt. 42. Amendamentul se referă la art. 37 alin. (3) lit. a). Face obiectul excepției de la creștere.

La familia ocupațională „Sănătate” există o creștere de la 1 ianuarie 2018, dar doar pentru medici și asistente. Sunt exceptați de la creștere categorii profesionale care își desfășoară activitatea la același loc de muncă. Este vorba de infirmiere, brancardieri, biologi, biochimiști. E o decupare mai puțin naturală, nu s-a mai făcut până acum. Eventual, s-a făcut între personalul medical și personalul nemedical din spitale.

Deci amendamentul sună astfel: „Salariile de bază de care beneficiază personalul de specialitate medico-sanitar, pentru personalul de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare, precum și pentru personalul auxiliar sanitar prevăzute în anexa II, capitolul I, punctul 2 la prezenta lege se stabilesc la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022.”

Motivația este pentru a nu crea clivaje, pentru a nu crea disensiuni, de la 1 ianuarie 2018, între categorii de personal cu același obiect de activitate.

Mai vreau doar să precizez că, dată fiind motivația creșterii salariilor la medici și asistente, aceea că pleacă, vreau să vă spun cu certitudine că, cel puțin la nivelul spitalelor județene, schemele de personal, statele de funcție sunt mai goale la capitolul infirmiere și brancardieri tocmai din cauza faptului că salariile sunt foarte mici la aceste categorii de personal. De altfel, amendamentul ăsta face obiectul următorului protest al Sanitas; unul din obiectele următorului protest al Sanitas anunțat deja.

Mulțumesc.

## Domnule senator,

Vă rog să reveniți la microfon, să ne mai spuneți o dată numărul criteriu, pentru că nu e 42.

Din raportul pe care...

Înseamnă că am un raport eronat.

În raportul pe care îl avem noi primit și care este și pe site nu e 42.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. E numărul 32.

Dacă sunt și alte intervenții?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Până la 50 nu mai sunt.

Înțeleg că am parcurs toate amendamentele pe care colegii au dorit să le susțină până la numărul 50.

Continuăm.

Numărul 51–60. Dacă sunt colegi care doresc să susțină?

Am eu!

Nu, o să mai revenim.

Numărul 61–70. Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamente?

Numărul 71 până la numărul 74 din corpul legii. Nu sunt.

Intrăm la dezbaterea amendamentelor respinse pe anexe. Începem cu „Învățământul”.

De la numărul 1 la numărul 8.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină? Nu sunt.

Anexa II – „Sănătate”.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină?

Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

La anexa II – „Sănătate”, anexa II, capitolul I, punctul 2, litera b), subpunctul b.1), este vorba de modificarea în ceea ce privește coeficienții de salarizare pentru biologi, biochimiști, chimiști, fizicieni, cei care lucrează alături de medici și asistente în spitale. Am așezat biologul, biochimistul pe un cuantum de 2,92 și așa mai departe, în loc de 1,96.

Este... În mod clar aceștia sunt dezavantajați, deși fac o muncă extrem de importantă la nivelul spitalelor, iar mărirea coeficienților, așa cum am solicitat prin amendamentele depuse, este un lucru firesc. Vă rog.

Vă mulțumesc.

32 o fi atunci.

Încercăm cu 32?

## **Domnul Adrian Wiener:**

Vă rog. Deci e la art. 37 alin. (3).

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții la anexa „Sănătate”? Nu sunt.

## Continuăm.

Următoarea anexă, „Cultură”.

Dacă sunt aici amendamente pe care colegii..., amendamente respinse pe care colegii doresc să le susțină? Nu sunt.

Următoarea anexă, „Diplomație”.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Următoarea anexă, „Justiție”.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu vreau să susțin un amendament, dar vreau să atrag atenția că, din verificările făcute, într-adevăr, acum, salariul specialiștilor IT din cadrul aparatului central în justiție este de 9.000, pornește de la 9.000, dar, potrivit grilei, ei sunt..., nu mai sunt asimilați judecătorilor de judecătorii, așa cum ne-a spus doamna ministru data trecută, ieri, ci vor fi asimilați, așa cum am spus eu, grefierului. Și, mai mult decât atât, salariul începe de la 4.500 de lei bază.

Mulțumesc.

Mulțumim pentru precizările pe care le-ați făcut. Continuăm dezbaterile. Anexa „Justiție”. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Următorul capitol, următoarea anexă, „Apărare”. Domnule senator Fălcoi, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Revin cu informația că amendamentele pe care le susțin în fața dumneavoastră sunt amendamentele Comisiei pentru apărare, și nu ale senatorului Nicu Fălcoi, după ce am tot discutat cu specialiști din cadrul sistemelor de apărare, timp de două săptămâni, pe marginea acestor amendamente.

Primul amendament pe care vreau să-l susțin este la numărul de criteriu 1. Se referă la soldele, salariile de funcție pentru personalul militar, polițiști și funcționari publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Vă propun atenției o grilă de salarizare diferită de cea propusă de Ministerul Muncii și asta pentru că șeful Statului Major General, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații, prim-adjunctul directorului Serviciului de Informații Externe, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale și directorul Serviciului de Protecție și Pază, generali cu patru stele, au un coeficient salarial de 4,35, deși ei sunt asimilați secretarilor de stat, care au un coeficient salarial de 8.

Este adevărat că la acest coeficient salarial se adaugă și solda de grad, dar vă informez că solda de grad pentru un general cu patru stele, în propunerea făcută de Ministerul Muncii, este de 410 lei. Pe lună, nu pe zi, cum a crezut unul dintre colegi mai deunăzi.

Prin urmare, vă propun o nouă grilă de salarizare, în care șeful Statului Major General să aibă coeficient maxim 6 – deci nici măcar acum nu ajunge la coeficientul unui secretar de stat, deși are o funcție de secretar de stat –, iar soldatul simplu va începe de la coeficient 1,05.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul doamnei ministru, să ascultăm punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, doamna ministru, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu** _– ministrul muncii și justiției sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am crescut solda de funcție, dar vă rog frumos să remarcați în textul legii că este vorba și de solda de grad, și de solda de comandă. Per total, se ajunge la 17.000 plus sporuri.

## Mulțumim.

Domnule senator, doriți încă o precizare? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Sigur. O simulare făcută de șeful Serviciului financiar din cadrul MApN: la un coeficient 6 al șefului Statului Major General, ar ajunge la 15.000 de lei pe lună. Cu toate sporurile incluse; cu absolut toate sporurile incluse.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înainte de a supune votului amendamentul dumneavoastră, doresc să salut prezența unui grup de 100 de copii invitați de domnul senator Nicolae Moga, din județul Constanța, comuna Limanu, satul 2 Mai, Vama Veche, împreună cu domnul primar. Îi salutăm și le mulțumim pentru că sunt alături de noi.

S-au grăbit.

Continuăm dezbaterile.

Dumneavoastră?

Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

## Domnilor colegi,

Vă informez că, într-adevăr, salariul șefului Statului Major General a rămas la nivelul salariului unui primar de localitate cu 3.000 de locuitori. OK. Trecem mai departe, la numărul 2 de criteriu.

La anexa VI, capitolul II, alin. (2) al art. 7 se modifică și va avea următorul cuprins... Și aici este o înșiruire de sume pentru gradul pe care-l au militarii. Și acesta începe de la gradul de soldat până la gradul de general cu patru stele și pleacă de la suma de 250 de lei pentru un soldat și ajunge la 1.450 de lei pentru un general cu patru stele.

Vă informez că în acest moment propunerea este de 200 de lei pentru un soldat și de 410 lei pentru un general cu patru stele.

Mie mi se pare de-a dreptul jenant că ne tratăm militarii în halul ăsta. Prin urmare, propunerea pe care o fac eu este ca, gradual, de la 250 de lei pentru un soldat, solda de grad pentru militari să ajungă la 1.450 de lei, adică echivalentul unui salariu minim pe economie, pentru un general cu patru stele.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, avem amendamentele în față.

Cred că putem să votăm și fără precizare.

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Cu 30 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul susținut de dumneavoastră a fost respins.

Continuăm dezbaterile.

Domnule senator Fălcoi, microfonul 2.

Vă rog, numărul curent.

La numărul 3 e vorba de art. 14, capitolul II, anexa VI, alin. (3). Se modifică și se introduc patru noi alineate, alin. (6), (7), (8) și (9), cu următorul cuprins:

„Alin. (6) – Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care desfășoară activități de creație de programe pentru calculator, precum și cel care este încadrat în posturi de specialiști în tehnologia informației/comunicațiilor beneficiază de o majorare calculată la solda de funcție de până la 30%, în condițiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.”

E vorba de oamenii specialiști pe IT care lucrează mai ales la STS și care vor avea un salariu mult, mult inferior altor specialiști în IT care lucrează în alte departamente și în alte locuri în țara asta și, cu siguranță, n-o să-și mai dorească să lucreze în STS, pentru că pot câștiga mult mai mult în altă parte.

„Alin. (7) – Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil, pe perioada participării la misiuni operative sau la trageri de luptă, aplicații, exerciții tactice și instrucție în tabere, beneficiază de o majorare calculată la solda de funcție...

De până la 10%, în condițiile...

...de până la 10%...

...aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.” Avem textul.

## Da, OK!

Deci nu e nevoie să ne citiți textul. Aveam nevoie doar să susțineți amendamentul și, dacă doriți, să argumentați.

Este în regulă.

Îl supun la vot?

Puteți să-l supuneți la vot, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Vă rog să continuați. Microfonul 2.

La numărul 4 este vorba de art. 32 alin. (1). Este un amendament fără niciun impact bugetar. E doar o chestie de redefinire a orei de zbor.

„Prima orară de zbor face parte din solda lunară și se acordă la aceeași dată cu aceasta tuturor categoriilor și specialiștilor de personal navigant de aviație, definite la art. 9 și 17 din statut, astfel...”

Prima orară de zbor este o primă cu caracter permanent, care se acordă odată cu solda lunară și este calculată în funcție de numărul orelor de zbor executate și de complexitatea zborurilor pentru care se plătește. Ea are caracterul permanenței soldei lunare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să continuați, domnule senator. Microfonul 2.

La numărul 5 se modifică lit. b) a alin. (1) și se introduce un nou alineat, alin. (9), la art. 65, capitolul II, anexa VI, după cum urmează: „Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și alte drepturi specifice care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu solda de funcție/salariul de funcție și celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii.”

E doar o chestie de definiție.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Salutăm încă un grup de colegi..., de invitați, invitați de domnul senator Nicolae Moga, 100 de copii din județul Constanța. Le spunem bun venit în Senatul României și să-i vedem, mare parte dintre ei, alături de noi... și însoțiți de domnul primar din comuna Limanu.

Bine ați venit!

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La numărul 6 se modifică alin. (1) și se introduce un nou alineat, alin. (5), la art. 66, capitolul II, anexa VI, după cum urmează: „Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și alte drepturi specifice care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu solda de funcție/salariul de funcție și celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii.”

Pentru eliminarea interpretărilor eronate se impun modificarea și completarea reglementării și a dificultăților ivite în aplicarea legislației actuale. Propunem modificarea și completarea art. 66 alin. (1) din anexa VI la proiect.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Fălcoi, să continuați. Microfonul 2.

Cu 24 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule senator, continuați. Microfonul 2.

La numărul 8 este vorba de art. 70, capitolul II, anexa VI. Se modifică și va avea următorul cuprins: „Pentru calitatea de cadru militar în activitate, cadrele militare prevăzute la art. 69 mai beneficiază de solda de grad. Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și alte drepturi specifice care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu indemnizația de încadrare, stabilită potrivit legii, și cu celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii, după caz.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă rog să continuați.

Numărul 9.

Numărul 9.

Art. 84, capitolul II, anexa VI. Se introduce un nou alineat, alin. (4), după cum urmează: „Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care are calitatea de ordonator de credite...”

Domnule senator...

Da.

Vă rog să mă scuzați că vă întrerup.

Numărul 7. La art. 67, capitolul II, anexa VI se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: „Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și alte drepturi specifice care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu solda de funcție/salariul de funcție și cu celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii.” În aceeași idee.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Urmează și punctul 10 aici, care are vreo două pagini și jumătate. Rugămintea este așa: nu trebuie să citiți tot amendamentul; doar dacă-l susțineți și să faceți o argumentație. Noi avem textul în față.

Sunt convins.

La numărul 9, vă rog să-l votați. Vedeți amendamentul, este vorba de...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Atunci,

Da, la 10. Și argumentația ar fi legată de art. 88: „Prin excepție de la prevederile art. 21 din prezenta lege, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă o majorare de 100% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles.

La punctul 12.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamente? Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Este vorba de punctul 11. Un amendament propus pentru introducerea unui nou articol la acea anexă, în sens similar cu art. 13 din anexa anterioară, privind militarii și polițiștii, în sensul următor: „Dispozițiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizații și alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică și funcționarilor publici, indiferent de tipul unității în care își desfășoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.”

Având în vedere că este personal care trebuie să beneficieze de aceste sporuri, prevederea nu are o implicare bugetară, era doar o chestiune de echitate în ceea ce privește egalitatea cu celelalte familii ocupaționale. Atât timp cât în anexa privind militarii și polițiștii, anexa VI, există o astfel de prevedere, trebuie să fie introdusă și pentru funcționarii publici.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm, anexa IX – „Funcții de deminate publică”.

Dacă sunt amendamente, colegi care doresc să susțină amendamentele respinse?

Nu sunt.

Punctul 11 nu-l susțineți. Bun. Punctul 12, vă rog. Aveți cuvântul. Domnul senator Fălcoi.

Da. Este vorba de acordarea unor ajutoare la trecerea în rezervă. Cu toții știm că militarii își desfășoară activitatea în condiții deosebite, de cele mai multe ori mutându-se dintr-un loc în altul, dintr-o garnizoană în alta. Prin urmare, la încheierea activității chiar au nevoie de un sprijin din partea statului pentru a se putea așeza undeva.

La acest amendament e vorba de acordarea unor ajutoare în funcție de vechimea petrecută în armată, ajutoare care până acum s-au acordat militarilor și care în prezenta lege au fost scoase.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles.

Continuăm activitatea noastră cu anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație”.

## Stimați colegi,

Acestea au fost toate amendamentele pe care comisia le-a analizat și au venit cu raport ca fiind amendamente respinse, susținute de colegii noștri.

Fiind vorba despre o lege organică, ar trebui să o

Dau cuvântul liderului de grup al PSD, domnul senator Mihai Fifor.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De vreme ce am reușit să trecem în revistă amendamentele, vă propun să modificăm programul și să facem votul astăzi. Este vot pe lege organică. Eu cred că putem să trecem această lege astăzi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Cu 92 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 9 abțineri, s-a aprobat modificarea programului de lucru.

Și va trebui să

OK! Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 13 abțineri, raportul a fost adoptat.

Listă vot!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă de vot. Îi rog pe cei de la echipa tehnică să prezinte lista de vot.

propunerea legislativă a fost adoptată.

Continuăm activitatea noastră.

Punctul 2 pe ordinea de zi.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative (L63/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnule secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul. După ce eliberează doamna ministru...

Doamna ministru Vasilescu, dorim să continuăm activitatea. Dacă puteți să lăsați microfonul 8, ar fi excelent.

Mulțumim.

Domnule secretar de stat, v-ați mutat. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună dimineața!

Dan Dumitrescu mă numesc. Sunt secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Proiectul de lege este inițiat de către Guvernul României.

Prin Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative au fost aduse unele modificări și completări privind salarizarea personalului din sistemul sanitar, astfel că, începând cu luna decembrie 2016, sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se calculează prin raportare la salariul de bază avut.

De asemenea, în vederea acordării sporurilor pentru condiții deosebite de muncă, procentual din salariul de bază avut, prin același act normativ, până la data de 31 decembrie 2016, Guvernul trebuia să aprobe, prin hotărâre de guvern, regulamentul privind locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia, conform prevederilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Eugen Teodorovici.

Aveți cuvântul, microfonul 7, pentru prezentarea raportului comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz favorabil.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 8 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar închise dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege, cu precizarea că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2017 pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome și pentru modificarea art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L66/10.04.2017).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Și îl invit la microfon pe domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect repartizarea, redistribuirea ca dividende a profitului repartizat la alte rezerve din anii anteriori. Această modificare a fost necesară pentru a se armoniza legislația privind repartizarea profitului înregistrat de companii, regii autonome cu capital integral majoritar de stat, având în vedere că rezervele constituite ca sursă proprie de finanțare din sumele nerepartizate pe destinații obligatorii nu sunt utilizate de către societățile cu capital majoritar de stat și de către regiile autonome.

De asemenea, s-au adus modificări și unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de aprobare. Aș menționa că în acord cu raportul Comisiei pentru buget, pe care, evident, îl susținem și vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Eugen Teodorovici.

Microfonul 7, aveți cuvântul, prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 a fost modificată în sensul introducerii unei excepții de la aplicarea acesteia, excepție care vizează instituțiile de credit.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia economică, industrii și servicii a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul respectiv și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Grupul parlamentar USR, Senat, va vota împotriva adoptării acestui proiect de lege, menționând următoarele:

În primul rând, dorim să amintim că în ianuarie 2017 Guvernul a obligat prin memorandum societățile la care statul are participații să distribuie 90% din profit. În completarea sau continuarea acestui memorandum vine Ordonanța de urgență guvernamentală nr. 29/2017, respectiv proiectul de lege de față, care creează cadrul de reglementare pentru ca sumele repartizate în anii anteriori la „alte rezerve” să poată fi redistribuite sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat sau local.

Dorim să atragem atenția asupra unei optici macroeconomice eronate. Ne cantonăm pe o viziune de termen scurt, în care dinamica economică se conectează la consum. Se introduc astfel de proiecte de lege. Se introduce o serie largă de acte normative în care resursele se orientează către consum, lăsându-se investițiile în afara interesului nostru.

## Stimați colegi,

Nu cred că este cazul să facem decupaje de realitate, să susținem politici nesustenabile. România este țara care înregistrează cea mai mare rată de creștere economică în Uniunea Europeană la ora actuală, însă acest succes este unul relativ. La modul absolut, țara noastră se află la coada Uniunii Europene din punctul de vedere al produsului intern brut _per capita_ . Există un clivaj adânc de dezvoltare față de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, iar această problemă, această rămânere în urmă nu se poate rezolva prin abordări de termen scurt. Trebuie să ne schimbăm orientarea, trebuie să venim cu legi care să susțină sub toate formele investițiile.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, doamna senator.

Dacă sunt și alte intervenții?

## Nu?

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii (L86/2.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Robert Stănescu, de la Casa Națională de Pensii.

Aveți cuvântul, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule președinte.

**Domnul Robert Iulian Stănescu** _– președintele Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de ordonanță de urgență vizează modificarea Legii nr. 186/2016, astfel încât persoanele interesate să aibă posibilitatea încheierii unui contract de asigurare socială până la data de 31.12.2017, potrivit modelului prevăzut în anexă, care face parte integrantă din lege.

Față de cele precizate, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, domnule președinte.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul președinte Ion Rotaru, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia... Numai o clipă, că le-am încurcat.

Așteptăm.

Comisia pentru muncă a Senatului a luat în discuție acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a adoptat, cu unanimitatea de voturi ale senatorilor prezenți..., un vot de aprobare a proiectului de lege.

Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, cu precizarea că este o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Închidem dezbaterile generale și

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (L595/7.11.2016).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu?

Domnule senator Pop, aveți cuvântul, microfonul 5, în calitate de inițiator. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În ianuarie 2016 a fost adoptată o lege care a creat puțină discriminare în zona aceasta. De aceea, inițiativa legislativă nu face altceva decât creează o simetrie în zona aceasta. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, și anume domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Aveți cuvântul, domnule președinte. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea nici a propunerii legislative și nici a amendamentelor admise.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru precizări.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Eugen Teodorovici, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și cei ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun suplimentar de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 1. Și, desigur, au fost și amendamente respinse. În consecință, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă aferentă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră... Este Cameră decizională, scuzați-mă!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Presadă. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România nu va susține această propunere legislativă.

Cred că asistăm la o nouă ipocrizie marca PSD. În condițiile în care vorbesc despre înghețarea pensiilor speciale, PSD nu face decât să vină cu o nouă propunere care înseamnă instituirea unei noi categorii de pensii și care nu înseamnă numai o pensie de serviciu, ci și pensie de urmaș. Prin urmare, nu putem susține această propunere.

Și ne întrebăm, de altfel, de ce tocmai pentru auditorii Curții de Conturi vine PSD să propună aceste pensii speciale. Credem că e vorba despre liniștirea unei categorii de funcționari, care, de altfel, a fost și..., a muncit pe cheltuirea banilor publici și a descoperit o serie de nereguli de-a lungul timpului.

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă sunt și alte intervenții?

Domnule senator Cseke Attila, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

O întrebare domnului președinte al Comisiei pentru buget. Sau dacă cineva mă poate edifica.

Am văzut că e o diferență de tratament între pensia de urmaș pentru auditorii publici externi, amendament care s-a admis, și cea pentru consilierii de conturi – la fel, pensie de urmaș –, amendament care a fost respins. Sigur, e votul senatorilor, nu contest acest lucru, dar pensia de urmaș e prevăzută pentru multe alte categorii.

Deci dacă, credem noi, o reglementăm, trebuie să reglementăm pentru toți, pentru că e și pentru auditorii publici externi, adică pentru soțul supraviețuitor, copii și așa mai departe, dar atunci același lucru ar trebui să fie și pentru consilierii de conturi.

Dacă aveți un răspuns sau un argument, ne-ar bucura. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Raportul comisiei este de adoptare, cu amendamente admise și respinse.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamentele respinse?

Nu.

Nu avem cum să votăm, domnule secretar.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, va fi supusă votului dumneavoastră luni, așa cum am aprobat în programul de lucru.

Punctul 6, propunere... Punctul 6, Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2.02.2016).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, aveți cuvântul.

Microfonul 9. Vă rog.

## **Doamna Maria Magdalena Grigore** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul susține Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor.

De asemenea, Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene.

Domnule Salan, aveți cuvântul, microfonul 7, să prezentați raportul. Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, Comisia pentru constituționalitate, prin adresa nr. L23/2016, a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii privind aprobarea Ordonanței de guvern nr. 68 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale. În ședința din 17 mai, Comisia pentru constituționalitate a hotărât, cu 8 voturi pentru și unul împotrivă, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele care sunt prevăzute în anexă.

Comisia pentru constituționalitate supune spre dezbatere și aprobare plenului raportul de admitere, cu amendamente, a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supusă votului dumneavoastră.

Legea urmează să fie dezbătută în Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Și raportul, și legea... supune la vot!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Scuze!

Sigur nu sunteți inițiator.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnule Ion Ghizdeanu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere conținutul proiectului legislativ și aspecte legate chiar de neconstituționalitate, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice pentru a prezenta raportul comisiei, domnul senator Cazanciuc. Microfonul 6.

Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea are ca obiect de reglementare prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură.

E adevărat că, după demararea procedurii parlamentare, a intervenit o decizie a Curții Constituționale care declară neconstituționale anumite articole. În dezbaterile din cadrul comisiei, inițiatorul și-a amendat textul, în sensul de a pune în acord textul de lege cu decizia Curții Constituționale.

Avizul negativ al Guvernului se referă la textul inițial al proiectului legislativ, până la intervenția deciziei Curții Constituționale.

De aceea, în data de 2 mai, comisia, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele propuse de inițiator.

Este vorba de o lege organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L51/20.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă este inițiatorul?

Domnule Ghizdeanu, nu sunteți inițiator, nu?

## **Domnul Ion Ghizdeanu**

**:**

Nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului luni, la ora 17.00.

Punctul 8 pe ordinea de zi...

Doresc să vă propun să dezbatem celelalte puncte de la secțiunea I, este vorba despre proiectele de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate, pentru că reprezentantul Guvernului este pe drum. Ne-a rugat să îl primim imediat când ajunge. Nu se aștepta să terminăm atât de repede activitatea noastră. Motiv pentru care trecem la punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2017 – COM(2017) 150 final.

Îi dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în baza Protocolului nr. 2, pentru examinarea ex-ante a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratelor de ajustare în vederea elaborării bugetului pe anul 2018.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Cătălin Toma. S-a discutat în două ședințe ale comisiei; au fost analizate și punctele de vedere exprimate de Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Externe.

Am constatat că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității și al proporționalității în stabilirea și aplicarea ratei de ajustare pentru plățile directe și precizăm că scopul acestei propuneri de regulament este de a reglementa constituirea unei rezerve pentru situații de criză prin aplicarea, la începutul fiecărui an, a unei reduceri a plăților directe cu ajutorul mecanismului de disciplină financiară prevăzut la art. 26 din Regulamentul nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune. Rezerva se constituie, în vederea sprijinirii sectorului agricol, în cazul unei crize majore care afectează producția agricolă sau distribuția agricolă.

Considerăm că, pentru claritatea utilizării rezervei respective, este necesară actualizarea propunerii de regulament inițiale, nr. 1.306, pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2017, prin introducerea, în capitolul „Contextul propunerii”, a următoarei precizări – și aceasta este supusă spre aprobare dumneavoastră, ca să o trimitem drept opinie Comisiei Europene:

„Sumele constituite ca rezervă pentru situații de criză sunt puse la dispoziție pentru măsurile cărora li se aplică Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 și (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, pentru orice fel de cheltuieli în temeiul articolelor 8–21, 196–204, 219, 220 și 211 ale acestui regulament.”

E vorba de o lărgire, de fapt, a domeniului..., a calamităților în care pot fi utilizate sumele din fondul de rezervă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă prezint un raport unic pentru așa-numitul nou pachet privind Sistemul de informații Schengen. E vorba de un pachet de trei regulamente care înlocuiește o decizie a Consiliului JAI anterioară și o actualizează.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Lucian Romașcanu. A fost discutată și în prezența ministerelor implicate, respectiv afaceri interne și afaceri europene, și concluziile la care am ajuns sunt următoarele:

– Propunerile de regulament respectă principiul subsidiarității, pentru că nivelul considerabil de informații din domeniu nu poate fi realizat prin altfel de decizii.

– Respectă și principiul proporționalității, deoarece acțiunea care se întreprinde la nivelul Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor nu depășește ceea ce este necesar în aceste domenii. Inclusiv regulamentele prevăd norme specifice privind ștergerea unor semnalări și nu prevăd colectarea și stocarea de date o perioadă mai îndelungată decât este necesar pentru a permite accesul la sistem și ca să-și îndeplinească obiectivele.

– Se constată că există temei juridic. El este format din articolele 82, 85, 87 și 88 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.

– Alegerea formei juridice este menită să creeze și norme direct aplicabile și care să permită accesul persoanelor vizate la datele care le privesc și la căile de atac, fără să fie nevoie de o implementare suplimentară.

Pentru conținut, doar să precizez câteva elemente:

– Scopul principal – e vorba de modificări și juridice, și tehnice în Sistemul de informații Schengen: pentru a-i spori eficacitatea, se introduc măsuri care abordează nevoile actuale ale utilizatorilor finali, în special noi câmpuri de date pentru semnalările existente, care vor permite agenților de poliție să dispună de toate informațiile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile cu eficacitate.

– De asemenea, informațiile sunt disponibile neîntrerupt, deoarece pe perioadele de indisponibilitate s-ar putea ca să se împiedice desfășurarea activităților respective.

– Ca să rămână funcțional, s-a dispus crearea unor copii naționale integrale și parțiale și a unui sistem de rezervă.

– Se mai introduc, apropo de modificările juridice, noi elemente biometrice de identificare – amprente palmare, imagini faciale și profiluri ADN –, în cazuri specificate și limitate. Noutatea menționată împreună cu modificările de la art. 32 și 33 – e vorba de introducerea unor alerte privind persoanele dispărute –, pentru a permite prevenția și împărțirea pe categorii de persoane dispărute, vor întări protecția minorilor neînsoțiți și vor permite identificarea pe baza comparării care se poate face cu părinții sau frații care au rămas și care sunt identificați.

– De asemenea, s-a introdus posibilitatea statelor membre de a emite semnalări privind persoanele necunoscute căutate în legătură cu o infracțiune doar pe baza amprentelor digitale sau a amprentelor palmare latente sau prelevate de la locul infracțiunii.

Cam ăsta este conținutul, dintre care unele elemente nu erau în decizia anterioară, ci sunt noi.

Drept urmare, vă propunem, spre aprobare, hotărârea, în formatul pe care vi l-am prezentat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Ne-ați convins, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Continuăm dezbaterile asupra inițiativelor legislative.

Ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 8, este vorba despre Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență

a Guvernului nr. 61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice (L16/2.02.2016).

Este vorba despre reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnul secretar de stat Bogdan Pandelică. Bine ați venit!

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

**Domnul Marcel Bogdan Pandelică** _– președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2015 are ca obiect de reglementare prorogarea termenului de intrare în vigoare prevăzut la art. 93 teza întâi din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, până la data de 31 decembrie 2016.

La adoptarea ordonanței de urgență au fost avute în vedere prevederile din Legea nr. 151/2015 cu privire la termenele de realizare foarte scurte și insuficiente atât pentru elaborarea normelor de aplicare a legii, cât și pentru înființarea comisiilor de insolvență (atât la nivel regional, cât și la nivel teritorial) și lipsa evidentă a resurselor financiare, precum și umane.

Precizăm faptul că s-a impus prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 pentru găsirea unei soluții viabile și benefice debitorilor, care să țină cont, pe de o parte, de impactul financiar asupra bugetului de stat și, pe de altă parte, de imposibilitatea de a asigura funcționarea comisiilor de insolvență cu resursele financiare și umane existente.

Față de cele de mai sus, domnule președinte, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2015 cu privire la prorogarea termenului de intrare în vigoare prevăzut la art. 93 din Legea nr. 151/2015 până la 31 decembrie 2016.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 6, pentru a prezenta raportul. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu știu dacă ați înțeles foarte clar despre ce este vorba. Probabil ne trebuie o schemă cu evoluția în timp a acestui act normativ.

Ideea e în felul următor: ordonanța de urgență prorogă termenul de intrare în vigoare a legii în decembrie 2016. Legea de aprobare devansează termenul în octombrie. Președintele trimite legea la reexaminare pentru că devansarea termenului cu două luni de zile ar pune în pericol chiar aplicarea în sine a legii.

Suntem în 2017, de aceea, comisia, în unanimitate, a propus un raport de respingere a cererii de reexaminare a președintelui, ca rămasă fără obiect, și admiterea unui amendament al Comisiei pentru buget, finanțe, care, practic, propunea același termen de 31 decembrie 2016. Suntem în 2017, între timp a intervenit un alt act normativ, așa că termenul de intrare în vigoare a fost prorogat pentru 1 august 2017.

Comisia este prima Cameră sesizată, legea este ordinară.

Senatul!

Poate reprezentantul Guvernului sau domnul președinte al Comisiei juridice să ne lămurească un pic, pentru a ști exact dificultățile legate de aplicarea unei legi care reglementează un domeniu important.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Raportul! Raportul!

Numai puțin! Vă mulțumesc.

Senatul, pardon!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Tema asta e, într-adevăr, o temă importantă, mult dezbătută anterior și în procedura parlamentară. Procedura de insolvență a persoanelor fizice e o chestiune care este reglementată într-un anumit fel și la nivelul statelor europene. Eu, pur și simplu, am o întrebare, pentru că această... riscă să devină permanentizare a prorogării termenelor de aplicare a legii: care sunt exact, concret, problemele care sunt pe masa aplicării acestei legi? Deci, vorbind de procedura asta, care sunt dificultățile concrete?

Vi se pare că am nevoie să-mi suflați de fiecare dată?! Bun. Deci trecem, așa cum vă spuneam, la votul asupra legii.

Raportul este de respingere a cererii de reexaminare formulate de Președintele României și de admitere a unui amendament. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Motiv pentru care

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, legea a fost adoptată.

Am epuizat ordinea de zi.

Urez succes tuturor colegilor în comisii!

Declar închisă sesiunea de astăzi de dezbateri și vot.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083429]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 87/31.V.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei